Cartea "Lumea" B
A B C D E F G H I J K L M N O P R S S, T T, U V W X Y Z

Cartea "Lumea" litera B

DICŢIONAR GEOGRAFIC
ENCICLOPEDIC
MONDIAL

volumul II (B)

B

Baa. Localitate pe ţărmul nordic al insulei Roti (Indonezia), insulă situată la SV faţă de insula Timor.
Baabda. Localitate în V Libanului, la E de capitala Beyrouth (Beirut).
Baad. Localitate în NV Austriei, pe Illerul superior, la SE de oraşul Bregenz.
Baakuba. Oraş în Irak, la NE de Bagdad, pe stânga fluviului Tigru.
Baal. Localitate în VNV Germaniei, aproape de graniţa cu Olanda, la SV de Düsseldorf.
Baalbek (Ba'albek). Oraş în E Libanului, în Munţii Antiliban, cu circa 15 mii loc. Este şi o staţiune climaterică. A fost un vechi oraş fenician, iar în perioada elenistică se numea Heliopolis. Pe timpul lui August a fost colo-nie romană. Aici se pot vedea ruinele tem-plului roman al lui Iupiter Heliopolitanus.
Baar. Localitate în partea central-nordică a Elveţiei, la NE de lacul şi de oraşul Zug.
Baarle-Hertog. Localitate-enclavă a Belgiei, la SV de oraşul olandez Tilburg şi la NV de oraşul belgian Turnhout.
Baarle-Nassau. Localitate în Olanda, la SV de oraşul Tilburg, la N de enclava belgiană Baarle-Hertog.
Baarn. Localitate în NNV Olandei, pe râul Eem, între oraşele Amersfoort (la SE) şi Hilversum (la V).
Baarrdheere. (bard here). Localitate în So-malia, în partea de SV a ţării, pe stânga râu-lui Jubba.
Bab. Oraş în NV Siriei, la NE de oraşul Haleb (Aleppo).
Báb. Localitate în Slovacia, la V de oraşul Nitra.
Baba. 1. (Baba Burnu). Cap pe coasta de NE a Asiei Mici (în Turcia asiatică), la Marea Egee, la 39o29' lat. N şi 26o04' long. E. Acest cap constituie extremitatea vestică a Asiei. 2. Vârf în Munţii Hindukuş (5 148 m), situat în Afganistan. 3. Cap în NV Turciei, la Marea Neagră, la SV de oraşul Zonguldak. 4. Munţi situaţi în SV Macedoniei, la NE de lacul Prespa şi la V de oraşul Bitola. 5. In-sulă (Pakistan) în Golful Bengal, la SV de oraşul Karachi.
Bába. Vârf (1 004 m) situat în Munţii Tatra (Slovacia).
Baba Ana. Comună în jud. Prahova, cu aproape 4 000 loc. Satele componente: Baba Ana, Cireşanu, Conduratu, Crângurile, Satu Nou.
Babadag. 1. Podişul Babadagului, podiş în Dobrogea de Nord, cu direcţia interfluviilor NV-SE, între râurile Taiţa (la N) şi Slava (la S), format din depozite cretacice marno-grezoase. Altitudinea medie este de 250 m iar cea maximă 401 m. 2. Liman fluvio-maritim în N podişului cu acelaşi nume, la V de lacul Razim. Suprafaţa atinge 24,7 kmp, adâncimea maximă atingând 3,5 m. Aici se varsă râurile Teliţa şi Taiţa. 3. Oraş în jud. Tulcea, situat în Podişul Babadagului, în ap-ropierea lacului omonim. Are circa 10 mii loc. Nu are localităţi componente.
Babadil. Localitate în SSV Turciei asiatice, pe ţărmul Mării Mediterane, la V de oraşul Mersin şi la E de Capul Anamur.
Babaeski. (babaeschii). Localitate situată în Turcia europeană, la SE de oraşul Edirne.
Babahoyo. (vavaoio). Localitate în partea central-vestică a Ecuadorului, la NE de ora-şul Guayaquil.
Babaievo. Localitate în N Rusiei europene, la NV de lacul de acumulare Ribinski de pe Volga.
Babakaj. (babacai). Stâncă în NE Serbiei, pe malul sudic al Dunării, la SE de oraşul românesc Moldova Nouă.
Babanusa. Localitate în V Sudanului, la SV de oraşul En-Nahud.
Babar. 1. Arhipelag indonezian, ce are şase insule, în Marea Banda, între insulele Timor şi Tanimbar. Suprafaţa 813 kmp. Insula prin-cipală este Babar iar oraşul principal Tepa. Predomină pădurea ecuatorială. 2. Insulă (569,7 kmp) aparţinând de Indonezia, situată la V de insulele Tanimbar şi la E de insulele Sermata şi Timor. Localitatea principală este Tepa, pe ţărmul nordic al insulei.
Babarc. (boborţ). Localitate în Ungaria (Baranya), la SE de Pécs şi la NV de oraşul Mohács, la V de Dunăre.
Babarcszolos. (babarţseoleoş). Sat în SSV Ungariei (Baranya), la SV de oraşul Pécs.
Babele. Vârf în N masivului Bucegi, între văile Ialomiţa şi Valea Jepilor. Altitudinea 2 292 m altitudine. Constituie un important obiectiv turistic.
Bab-el-Mandeb (Bab-al-Mandab). Strâm-toare ce desparte Peninsula Arabia de Africa, legând Marea Roşie de Golful Aden. Lungi-mea atinge 109 km, lăţimea minimă 26,5 km, adâncimea minimă 60 m iar cea maximă 323 m. La intrarea în strâmtoare, dinspre N, se află Insula Perim. Circulaţia prin această strâmtoare este foarte intensă.
Babelsberg. (babelzberg). Localitate lângă Berlin, la SV de capitală.
Babelthuap. Insulă (316,8 kmp) în Oceania, din grupul de insule Palau (Arhipelagul Caroline-tutelă S.U.A.), situată la E de In-sulele Filipine.
Babia Góra. Vârf în Munţii Beschizii Ves-tici, de 1 725 m, situat la graniţa Slovacia-Polonia.
Babi. (babii). Cap situat în NE insulei Batam (Indonezia) în strâmtoarea Singapore.
Babiak. Localitate în centrul Europei, la NV de oraşul Lodz şi la SV de oraşul Wloclawek.
Babici. Localitate în SV Ucrainei, la E de oraşul Mukacevo.
Babil. Localitate în Egipt, în delta fluviului Nil.
Babilon (Babylon). Oraş situat în Mesopo-tamia antică, în regiunea cursului inferior al Eufratului. A fost capitală a statului cu ace-laşi nume. A fost înfloritor pe vremea lui Hammurabi (sec. XVIII î.e.n.) şi Nabu-codonosor II (sec. VI î.e.n.).
Babimost. Localitate în V Poloniei, pe râul Obra, la SV de oraşul Poznan.
Babine. Lac (502 kmp) în VSV Canadei, în provincia Columbia Britanică, la E de râul Skeena.
Babino-Polje. (babino polie). Localitate situată în SE insulei Mljet din Marea Adriat-ică (Croaţia).
Babjak. (babiak). Localitate situată în SV Bulgariei, la SE de oraşul Blagoevgrad.
Babki. (babchii). Vârf (1 568 m) în Munţii Tatra (Slovacia).
Babo. Localitate în V insulei Noua Guinee (Irianul de Vest-Indonezia), la Golful Berau.
Babócsa. (bobocia). Localitate situată în SV Ungariei (Somogy), pe râul Rinya, aproape de graniţa cu Serbia.
Babol. Oraş în N Iranului, port la Marea Caspică. Are circa 120 000 loc. Vechiul nume a fost Balfrush.
Bábolna. (babolno). Localitate în N Un-gariei (Komárom-Esztergom), la SV de ora-şul Komárom şi la E de oraşul Gyor.
Babolsar. Oraş în N Iranului, pe ţărmul Mării Baltice, la NE de Teheran.
Bábonymegyer. (babonmegier). Localitate situată în Ungaria (Somogy), la SE de lacul Balaton şi de oraşul Siófok.
Baborow. (baboróf). Localitate în SSV Poloniei, la graniţa cu Cehia, la SV de oraşul Katowice.
Babosdöbréte. (boboş deobrete). Localitate în Ungaria (Zala), la SV de oraşul Zalaeger-szeg.
Babót. (bobot). Localitate în NV Ungariei (Gyor-Sopron), la SE de oraşul Kapuvár şi la SV de oraşul Gyor.
Baboua. (babua). Localitate în V Republicii Centrafricane, la graniţa cu Camerunul.
Babra. Râu în Bangladesh, în delta fluviului Gange-Brahmaputra.
Babruisk. Oraş situat în Belarus, la SE de capitală, Minsk, pe râul Berezina.
Babuna. Munte în partea central-sudică a Macedoniei, cu altitudinea de 1 499 m.
Baburet. Centru de minerit (plumb, fier) situat în SV Franţei, aproape de graniţa cu Spania.
Babuskin. (babuşkin). Localitate situată lângă Moscova, la NE de capitală.
Babušnica. (babuşniţa). Localitate în E Ser-biei, la SE de oraşul Niš.
Babuyan. 1. Arhipelagul filipinez format din 24 insule, situat în N Insulei Luzon. Su-prafaţa măsoară 577 kmp. Insulele principale sunt: Calayan şi Camiquin. Relieful este muntos, vulcanic, având altitudinea maximă de 1 087 m în vârful Babuyan. Culturile ag-ricole predominante sunt trestia de zahăr şi orezul. 2. Insulă din arhipelagul cu acelaşi nume (Filipine), în suprafaţă de 72,5 kmp.
Babylon. v. Babilon.
Bac. (baci). 1. Localitate situată în NV Ser-biei, la N de fluviul Dunăre, la NV de oraşul Novi Sad. 2. Localitate în Slovacia, pe Du-năre, la SE de Bratislava.
Bacabal. (vasaval). 1. Localitate în Brazilia, pe râul Tapajós (afluent al Amazonului). 2. Localitate în NE Braziliei, la SV de oraşul São Luis.
Bacău. 1. Municipiu în E României, pe râul Bistriţa, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume. Are circa 200 mii loc. A fost menţionat documentar în anul 1408. Are următoarele comune suburbane: Hemeiuş (satele sale componente sunt: Hemeiuş, Fântânele, Lilieci), Letea Veche (cu satele componente: Letea Veche, Holt, Radomireşti, Ruşi-Ciutea, Siretul), Măgura (satele componente sunt: Măgura, Crihan, Dealu Mare, So-hodol), Mărgineni (satele componente: Măr-gineni, Baraţi, Luncani, Pădureni, Podiş, Poiana, Trebeş, Valea Budului). 2. Judeţ situat în E României, în partea centrală a Moldovei, pe cursul mijlociu al Siretului. Suprafaţa este de 6 606 kmp (2,78% din cea a ţării) şi circa 750 000 loc. Reşedinţa este oraşul Bacău.
Bac Bô. Golf al Mării Chinei de Sud, între ţărmurile Chinei şi Vietnamului, separat de largul mării prin insula Hainan. Lungimea atinge 300 km iar adâncimea maximă 82 m. Mareele maxime ajung la 5,9 m. Porturile principale sunt Haiphong, Beihai etc. Ve-chea denumire a fost Golful Tonkin.
Bac Can. Localitate în N Vietnamului, la N de oraşul Hanoi.
Baccarat. Localitate (centru industrial al sticlăriei) situată în NE Franţei, la SE de Nancy.
Baceno. Localitate în NV Italiei, pe râul Toca (afluent al fluviului Po), la NV de La-cul Maggiore.
Bach. (bac). Localitate în NV Austriei, pe râul Lech.
Bachaquero. (baciachero). Localitate situată în NV Venezuelei, pe ţărmul E al la-gunei Maracaibo.
Bacheli. (bacelii). Oraş în E Indiei, la NE de oraşul Hyderabad.
Bacino di Mercure. Centru de exploatare a lignitului situat în SV Italiei (Calabria).
Baciu. Comună în jud. Cluj cu peste 7 000 loc. Are carieră de piatră. Satele compo-nente: Baciu, Coruşu, Mera, Popeşti, Rădaia, Săliştea Nouă, Suceagu.
Baciovo. Localitate în SV Ucrainei, între oraşele Ujgorod (la NV) şi Mukacevo (la SE).
Back. (bec). 1. Râu în N Canadei, cu vărsare în lacul Garry. 2. Golf situat la SV de oraşul Mumbai (fost Bombay) din India.
Backa. (baci ca). Localitate situată în SE Slovaciei, aproape de graniţa cu Ucraina şi cu Ungaria.
Backa Palanka. (baci ca palanca). Locali-tate în Serbia, la V de oraşul Novi Sad, pe Dunăre.
Backa Topola. (baci ca topola). Localitate în NE Serbiei, la SSV de oraşul Subotica.
Backbay. (becbei). Localitate situată în S.U.A. (Virginia), la S de oraşul Portsmouth şi la SE de oraşul Norfolk.
Backi Breg. (baci chii breg). Localitate în Serbia, la E de Dunăre, la graniţa cu Un-garia, la NV de oraşul Sombor.
Backi Brestovac. (baci chii brestovaţ). Lo-calitate în Serbia, la SE de oraşul Sombor.
Backi Jarak. (baci chii iarac). Localitate în NE Serbiei, la NE de oraşul Novi Sad.
Backi Monoštor. (baci chii monoştor). Lo-calitate în N Serbiei, pe Dunăre, la V de ora-şul Sombor.
Backi Petrovac. (baci chii petrovaţ). Locali-tate în N Serbiei, la NV de oraşul Novi Sad.
Backi Sokolac. (baci chii socolaţ). Locali-tate în N Serbiei, la NE de oraşul Sombor şi la SV de oraşul Subotica.
Backi Vinogradi. (baci chii vinogradii). Localitate în N Serbiei, la graniţa cu Un-garia, la NE de oraşul Subotica.
Backnang. Localitate situată în SV Germa-niei, la NE de oraşul Stuttgart.
Backo Gradište. (baci co gradişte). Locali-tate în NE Serbiei, pe canalul Marele Backo, la NE de oraşul Novi Sad.
Backo Petrovo Selo. (baci co petrovo selo). Localitate în NE Serbiei, pe Tisa, la NE de oraşul Novi Sad.
Baclaran. Localitate în Filipine, în SV in-sulei Luzon, la SE de oraşul Manila şi de oraşul Pasay, la golful Manila.
Bac Lieu. Oraş în SE Vietnamului, în delta fluviului Mekong, la Marea Chinei de Sud.
Back (Back River). (bac rivă). Fluviu în N Canadei. Atinge 965 km, izvorăşte din Podi-şul Marilor Lacuri canadiene, traversează lacurile Pelly, Garry şi Macdougall şi se varsă în Oceanul Arctic (Golful Chantrey).
Baclod (Bacolod). Oraş în Filipine (Insula Negros), port la Marea Sulu. Are peste 320 000 loc.
Bacoor. 1. Localitate în SV insulei Luzon (Filipine), la Golful Manila (de fapt la Gol-ful Bacoor), la SV de Manila şi de oraşul Pasay. 2. Golf situat în SV insulei Luzon (Filipine), în SE golfului Manila, la SSV de oraşul Manila. Aici se află şi oraşul cu ace-laşi nume.
Bacova. Localitate în SE Timişoarei şi la NV de Buziaş (jud. Timiş).
Bácsa. (bacio). Localitate în NV Ungariei (Gyor-Sopron), pe râul Rába, la N de oraşul Gyor.
Bácsalmás. (baciolmaş). Localitate în S Un-gariei (Bács-Kiskun), aproape de graniţa cu Serbia.
Bácsbokod. (baci bocod). Localitate în S Ungariei (Bács-Kiskun), aproape de graniţa cu Serbia.
Bácsborsód. (báci borşod). Localitate în Ungaria (Bács-Kiskun), la SE de oraşul Baja.
Bácska. (baci ca). Regiune de câmpie, ce se extinde în S Ungariei şi N Serbiei.
Bácska-Kis-csatorna. (baci ca chiş cia-torno). Canal în NNE Serbiei, ce leagă Du-nărea de Tisa.
Bácska-Nagy-csatorna. (baci ca nadi cia-torno). Canal în NNE Serbiei, ce leagă flu-viul Dunărea de râul Tisa.
Bács-Kiskun. (baci-chişcun). Judeţ în S Ungariei, cu reşedinţa la Kecskemét.
Bácsótelep. (baciotelep). Localitate în SE Ungariei (Békés), la graniţa cu România, la NE de oraşul Battonya.
Bácsszentgyörgy. (baci sent gieorgi). Lo-calitate în Ungaria (Bács-Kiskun), la graniţa cu Serbia, la SSE de oraşul Baja.
Bácsszolos. (baci seoloş). Localitate în Un-garia (Bács-Kiskun), nu departe de graniţa cu Serbia, la SE de oraşul Baja.
Bacton. (bectăn). Localitate în SE Angliei (Marea Britanie), pe ţărmul Mării Nordului, la NE de oraşul Norwich.
Bactriana (Bactria). Provincie istorică situată în Asia Centrală (Afghanistan, Turk-menia, Tadjikistan şi Uzbekistan), inclusă în Imperiul Persan de Cirus I. A fost cucerită de Alexandru cel Mare şi aici a fost creat un regat elenistic independent (sec. III-II î.e.n.).
Bacuit. Localitate situată în NV insulei Palawan (Filipine), pe ţărmul Mării Chinei de Sud.
Bacun. (baciun). Localitate situată la N de Zagreb (Croaţia).
Bacup. (becap). Localitate în NV Angliei (Marea Britanie), la N de oraşul Manchester.
Bad. Localitate în V Germaniei, aproape de fluviul Rin.
Bada. Localitate în statul Côte d'Ivoire, la NV de Abidjan.
Badacsony. (badacioni). Vârf situat în ap-ropierea Lacului Balaton, de 437 m altitu-dine, în Munţii Bakony.
Badacsonytomaj. (badacion tomoi). Locali-tate în Ungaria (Veszprém), pe ţărmul V al lacului Balaton, la SE de oraşul Tapolca.
Badacsonytördemic. (badacion teor de-miţ). Localitate în Ungaria (Veszprém), la V de lacul Balaton, la SSE de oraşul Tapolca.
Badagara. Localitate în SV Indiei, pe ţărmul Mării Arabiei, la NV de oraşul Calicut şi la SE de oraşul Mangalore.
Badahsan. (badaşan). Regiune în SE Tadji-kistanului, în Munţii Pamir.
Bad Aibling. Localitate situată în SE Ger-maniei, în Bavaria, pe râul Mangfall, la SE de oraşul München şi la NV de oraşul Rosenheim.
Badajoz. (badahoş). Oraş situat în Spania (Extremadura), pe Guadiana, cu peste 120 mii loc. Constituie punct de tranzit turistic la graniţa cu Portugalia. Numele antic a fost Pax Augusta.
Badajós. (badahoş). 1. Localitate în NV Braziliei, la VSV de oraşul Manaus, pe ţăr-mul E al lacului cu acelaşi nume. 2. Locali-tate în NE Braziliei, la SE de oraşul Belem, pe râul Capim. 3. Lac în Brazilia, în Amazo-nia, între fluviul Amazon (la S) şi afluentul Rio Negro (la N). Pe ţărmul E al lacului se află localitatea cu acelaşi nume.
Badakhshan. (badacşan). Regiune naturală în NE Afganistanului.
Badalona. Oraş în NE Spaniei, la NE de Barcelona, la Marea Mediterană.
Badalzai. Localitate situată în SSE Afgani-stanului, aproape de graniţa cu Pakistanul.
Bad'an. Localitate în ESE Slovaciei, la NE de oraşul Levice.
Badanah. Localitate în N Arabiei Saudite, pe uedul Wadi Arar, nu departe de graniţa cu Irakul.
Bad Aussee (Bad-Aussee). (bad auze). Lo-calitate minieră (sare gemă) în partea cen-tral-nordică a Austriei, la NE de lacul Hal-statt.
Bad Axe. (bed ecs). Localitate aflată în S.U.A. (Michigan), la V de lacul Huron, la NE de oraşul Flint.
Bad Berneck. Localitate situată în E Ger-maniei, la NE de oraşul Bamberg, aproape de graniţa cu Cehia.
Bad Bramstedt. (bad bramştadt). Localitate în NV Germaniei, pe râul Stör, la SV de Kiel şi la NV de Hamburg.
Bad Deutsch Altenburg. (bad doici alten-burg). Localitate în NE Austriei, pe Dunăre, la SE de Viena.
Bad Doberan. Localitate situată în NNE Germaniei, la NV de oraşul Rostock, aproape de ţărmul Mării Baltice.
Bad Düben. (bad diuben). Localitate situată în Germania, pe râul Mulde, la NE de oraşul Leipzig.
Bademci. Localitate în N Turciei, pe râul Gökirmak, la ENE de oraşul Zonguldak.
Bad Ems. Localitate situată în VSV Germa-niei, pe râul Lahn, la NE de oraşul Koblenz.
Baden. (badăn). 1. Oraş în N Elveţiei cen-trale (Aargau), la NE de Aarau. Are peste 70 000 loc. Deţine atât izvoare minerale cât şi ape termale folosite de pe vremea romanilor. 2. Localitate în Austria, la SV de capitala Viena. 3. Localitate în NNV statului Eri-treea, la SV de oraşul Elgena.
Baden-Baden. (badăn-badăn). Oraş în SV Germaniei (Baden-Württemberg), în Munţii Pădurea Neagră. Populaţia numără 50 000 loc. Oraşul are izvoare minerale şi termale, fiind şi o staţiune balneară şi turistică renu-mită.
Badenweiler. (badăn vailer). Localitate situată în SV Germaniei, la E de Rin, aproape de graniţa cu Franţa.
Baden-Württemberg. (badăn viurtăm berc). Land în SV Germaniei, cu suprafaţa de 35 800 kmp şi aproape 10 milioane loc. Centrul administrativ este Stuttgart. Oraşele sale principale: Freiburg, Heidelberg, Karlsruhe, Mannheim, Ulm.
Baderna. Localitate în V peninsulei Istria (Croaţia).
Bad Fischau. (bad fişau). Localitate situată în E Austriei, la SV de Viena şi la VNV de Wiener Neustadt.
Bad Frankenhausen. (bad franchen-hauzen). Localitate în partea centrală a Ger-maniei, la NE de oraşul Erfurt.
Bad Freienwalde. (bad fraienvalde). Locali-tate în NE Germaniei, aproape de graniţa cu Polonia, la NE de Berlin.
Badgastein. (badgaştain). Localitate în SV Austriei, la graniţa cu Italia.
Bad-Godesberg. (bat godas berc). Oraş în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia), aproape de Bonn. Populaţia atinge circa 75 000 loc. Este centru turistic, având izvoare minerale dar este şi centru industrial.
Bad Gottleuba. Localitate situată în E Ger-maniei, la graniţa cu Cehia, la SE de Dres-den (Dresda).
Bad Grund. Centru de exploatare a cuprului situat în partea central-nordică a Germaniei.
Bad Hall. Localitate în N Austriei, la SV de oraşul Linz.
Bad Harzburg. (bad harţ burg). Localitate în partea centrală a Germaniei, la SE de ora-şul Salzgitter şi la SV de oraşul Magdeburg.
Bad Hersfeld. (bad herşfeld). Localitate în centrul Germaniei, pe râul Fulda, la SV de oraşul Eisenach.
Bad Hofgastein. (bad hof gaiştain). Locali-tate în Austria, la NV de oraşul Badgaisten.
Bad Honnef. Orăşel în Germania, la SE de Bonn, pe fluviul Rin.
Bad Homburg vor der Höhe. (bad hom-burg vor der heohe). Localitate în partea central-vestică a Germaniei, la NV de Frank-furt am Main.
Bad Hönningen. (bad heoninghen). Locali-tate în V Germaniei, pe Rin, la NV de oraşul Koblenz.
Badhovedorp. Cartier al capitalei Olandei, Amsterdam.
Badia. 1. Localitate în N Republicii Cen-trafricane. 2. Localitate în centrul Arabiei Saudite, pe uedul Wadi Jadwal, la SSV de capitală.
Badin. 1. Centru industrial (al aluminiului) situat în S.U.A. (Carolina de Nord), la SV de oraşul Raleigh. 2. Localitate în SSE Pakista-nului, la SE de oraşul Hyderabad.
Badiraguato. Localitate situată în NV Mexicului, la N de oraşul Culiácan.
Bad Ischl. (bad işl). Localitate în centrul Austriei, la SE de Salzburg.
Badiya. Localitate în NE Omanului, pe ue-dul Wadi Batha, la SSE de capitala Masqat.
Bad Kissingen. (bad chisinghen). Localitate situată aproximativ în partea centrală a Ger-maniei, pe râul Frank-Saale, la NV de oraşul Schweinfurt.
Bad Kleinen. (bad klainen). Localitate în N Germaniei, la SE de oraşul Lübeck.
Bad König. (bad cheonig). Localitate în Germania, la SE de oraşul Darmstadt.
Bad Kösen. (bad cheozen). Localitate situată în partea central-estică a Germaniei, la SV de oraşul Leipzig.
Bad Köstritz. (bad keoztriţ). Localitate în E Germaniei, pe râul Weisse Elster, la NV de oraşul Gera şi la SV de Leipzig.
Bad Kreuznach. (bad croiţnac). Localitate în SV Germaniei, la SV de oraşul Mainz.
Bad Krozingen. (bad croiţinghen). Locali-tate în SV Germaniei, aproape de graniţa cu Franţa, la SV de oraşul Freiburg.
Bad Lausick. (bad lauzic). Localitate aflată în Germania, la NV de oraşul Chemnitz.
Bad Lauterberg. Localitate în centrul Ger-maniei, la NE de oraşul Göttingen.
Bad Liebenwerda. (bad libenverda). Lo-calitate în ENE Germaniei, pe râul Schwarze Elster, la NV de oraşul Dresden.
Bad Lippspringe. (bad lipzpringhe). Locali-tate în Germania, la SE de oraşul Bielefeld.
Bad Mergentheim. (bad merghentaim). Lo-calitate în partea central-sudică a Germaniei, pe râul Tauber (afluent al râului Main), la SV de oraşul Würzburg.
Bad Münder. (bad miunder). Localitate situată în NV Germaniei, la SV de oraşul Hannover.
Bad Muskau. Localitate situată în ENE Germaniei, aproape de graniţa cu Polonia, la SE de oraşul Cottbus.
Bad Nauheim. (bad nauhaim). Localitate în Germania, la NE de oraşul Frankfurt am Main.
Badnera. Localitate în centrul Indiei, în Po-dişul Deccan, la SV de oraşul Nagpur şi la E de oraşul Akola.
Bad Neunarh-Ahrweiler. (bad noinar ar-vailer). Localitate în Germania, la SV de Bonn.
Bad Neustadt. (bad noiştad). Localitate în centrul Germaniei, pe râul Frank-Saale, la SE de oraşul Fulda.
Bad Obladis. (bad obladiz). Localitate în V Austriei, pe râul Inn, la SE de oraşul Lan-deck.
Bad Oldesloe. (bad oldezloe). Localitate în N Germaniei, pe râul Trave, la NE de Ham-burg şi la SV de Lübeck.
Bad Oy. (bad oi). Localitate în SSV Germa-niei, la SE de oraşul Kempten.
Ba Don. Localitate în E Vietnamului, pe ţărmul Mării Chinei de Sud, la NV de oraşul Hué.
Badonviller. (badonville). Localitate în E Franţei, la VSV de oraşul Strasbourg.
Badougou. (badugu). Localitate situată în SV statului Mali, la graniţa cu Guineea, la SSV de capitala Bamako.
Bad Pyrmont. (bad pirmont). Localitate aşezată aproximativ în partea centrală a Germaniei, la SV de oraşul Hannover.
Badra. Localitate în E Irakului, la graniţa cu Iranul, la SE de Bagdad.
Bad-Ragaz. Localitate în ENE Elveţiei, pe Rin, la NV de oraşul Chur.
Bad Reichenhall. (bad raicenhal). Oraş în SE Germaniei, la SE de München, aproape de graniţa cu Austria.
Badrinath. Localitate în N Indiei, în Munţii Himalaya, pe Gange, la ENE de oraşul Dehra Dun, aproape de graniţa cu China.
Bad Sachsa. (bad sacsa). Localitate în cen-trul Germaniei, la E de oraşul Göttingen.
Bad Salzdetfurt. (bad zalţdetfurt). Locali-tate în partea central-nordică a Germaniei, centru de exploatare a sării, aproape de ora-şul Braunschweig.
Bad Salzuflen. (bad zalţuflăn). Localitate în NV Germaniei, la NE de oraşul Bielefeld.
Bad Salzungen. (bad zalţunghen). Locali-tate în centrul Germaniei, pe râul Werra, la SV de oraşul Eisenach.
Bad-Sankt-Leonhard. (bad zanct leonard). Localitate în Austria, pe râul Lavant (afluent al Dravei), la SE de oraşul Obdach.
Bad Schmiedeberg. (bad şmideberg). Lo-calitate în E Germaniei, la NE de oraşul Leipzig.
Bad Schwalbach. (bad şvalbac). Localitate în V Germaniei, la NV de oraşul Frankfurt am Main.
Bad Schwartau. (bad şvartau). Localitate în N Germaniei, la N de oraşul Lübeck, pe râul Trave.
Bad Segeberg. (bad zegheberg). Localitate situată în N Germaniei, pe râul Trave, la NV de oraşul Lübeck şi la SE de oraşul Neumünster.
Bad Sooden-Allendorf. (bad zoden alen-dorf). Localitate în centrul Germaniei, pe râul Werra, la SE de oraşul Kassel.
Bad Sulzberg. (bad sulţberg). Localitate în SV Germaniei, la SE de oraşul Kempten.
Bad Sülze. (bad siulţe). Localitate în NE Germaniei, la confluenţa râurilor Trebel şi Rechnitz, la ENE de oraşul Rostock.
Bad Tölz. (bad teolţ). Localitate în SSE Germaniei, pe râul Isar, la S de München, în Munţii Alpi.
Badu Danan. Localitate situată în SE Etio-piei, la E de râul Shibeli şi la SE de capitala Addis Abeba.
Badulla. Oraş în ESE insulei Ceylon (Sri Lanka), pe râul Gal, la SE de oraşul Kandy.
Bad Vellach. (bad felac). Localitate în S Austriei, la SE de oraşul Klagenfurt, la graniţa cu Slovenia.
Bad Vilbel. Localitate în Germania, la NE de oraşul Frankfurt am Main.
Bad Vöslau. (bad feozlau). Localitate în NE Austriei, la SV de Viena.
Bad Wiessee. (bad vize). Localitate situată în S Germaniei, la SV de oraşul München. Are o hidrocentrală.
Bad Wildungen. (bad vildunghen). Locali-tate situată în Germania, aproximativ în partea centrală, pe râul Eder (afluent al râu-lui Weser), la SV de oraşul Kassel.
Bad Wilsnack. (bad vilznac). Localitate situată în ENE Germaniei, pe râul Havel, la SE de oraşul Wittenberge.
Bad Wimpfen. (bad vimpfen). Localitate situată în SV Germaniei, pe râul Neckar, la SE de oraşul Heidelberg.
Bad Wörishofen. (bad veorishofăn). Locali-tate în S Germaniei, la SV de Augsburg.
Bæivasgiedde. (beisvasghide). Localitate situată în NE Norvegiei, pe râul Karasjokka, nu departe de graniţa cu Finlanda.
Badr-Hunein (Badr Hunain). Localitate în Arabia Saudită, la SV de oraşul Medina, aproape de Marea Roşie.
Baena. Localitate în SSV Spaniei, la SE de oraşul Córdoba.
Baependi. (baependii). Localitate în Bra-zilia, la SV de oraşul Belo Horizonte.
Baerl. Localitate situată în Germania, în regiunea Ruhr, aproape de oraşul Duisburg.
Bærum. (berum). Localitate în SE Norvegiei, la NV de Oslo.
Baeza. (baesa). Localitate în S Spaniei, la SE de oraşul Linares.
Bafang. Localitate în V Camerunului, la NV de capitala ţării şi la NE de oraşul Douala.
Baferia. Cascadă în N Braziliei, pe râul Mapuera, afluent al Amazonului.
Baffin. (befin). 1. Marea sau Golful Baffin. Mare în NE Americii de Nord, între Arhi-pelagul Arctic Canadian şi Groenlanda, legată prin Strâmtoarea Davis de Oceanul Atlantic şi prin Strâmtoarea Smith de Oceanul Arctic. Suprafaţa sa este de 530 000 kmp, adâncimea medie 861 m iar cea maximă 2 414 m. Salinitatea oscilează între 30-34,5‰. 2. Insula sau Ţara lui Baffin, cea mai mare insulă din cadrul Arhipelagului Arctic Canadian. Suprafaţa atinge 476 000 kmp, din care circa 83 000 kmp acoperiţi de gheţari. Altitudinea maximă 2 591 m (vf. Penny Highland). Vegetaţia este de tundră şi deţine zăcăminte de cărbune şi de minereuri de fier. Populaţia este rară, formată din eschimoşi, în număr de circa 3,5 mii loc. Deţine staţiuni de cercetări ştiinţifice. Oraşul principal este Frobisher Bay.
Bafing. Râu (563,3 km lungime) în Guineea şi Mali (Africa), afluent al fluviului Senegal.
Báfk. Localitate în centrul Iranului, la SE de oraşul Isfahan.
Bafoulábe. (bafulab). Localitate în V statu-lui Mali (Africa), situată pe fluviul Senegal.
Bafq. (bafc). Localitate în centrul Iranului, pe râul Shur, la NV de oraşul Kerman.
Bafra. 1. Localitate în N Turciei asiatice, la vărsarea în Marea Neagră a râului Kizil Ir-mak. 2. Cap geografic în Marea Neagră, la E de gura de vărsare a râului Kizil Irmak (Turcia).
Báft. Localitate în S Iranului.
Bafwaboli. (bafvabolii). Localitate situată în NE statului R.D. Congo, la ENE de oraşul Kisangani.
Bafwasende. (bafvasende). Localitate în NE R.D. Congo (fost Zair), la NE de Kisangani.
Bag. (bog). Localitate în Ungaria (Pest), la NE de capitala Budapesta.
Bagac. Localitate în Filipine, în V penin-sulei Bataan (insula Luzon), pe ţărmul Mării Chinei de Sud.
Baga Cajdamin Nor. (baga cagi damin nor). Lac sărat situat în China, la NV de la-cul Kuku-Nor.
Bagacay. (bagasai). Localitate minieră (cu-pru) în E statului Filipine (Insula Samar).
Bagaces. (bagasez). Oraş situat în NV statu-lui Costa Rica, la NV de San José.
Bagadi. (bagadii). Localitate situată în ENE Sudanului, pe Nilul Albastru, la SE de capi-tala ţării.
Bagaievskii. Localitate în S Rusiei euro-pene, la NE de oraşul Rostov-na-Don (Rostov pe Don).
Bagalkot. Oraş în VSV Indiei, pe râul Krishna, la SV de oraşele Hyderabad şi Sholapur.
Bagam. Localitate în ESE insulei Batam (Indonezia), pe ţărmul Mării Java.
Bagamér. (bogomier). Localitate în E Un-gariei (Hajdú-Bihar), la ESE de oraşul De-brecen, aproape de graniţa cu România.
Bagata. Localitate în SV R.D. Congo, pe râul Kwilu (afluent al râului Kasai), la NE de capitala Kinshasa.
Bagdad (Baghdad). Capitala Irakului, port pe fluviul Tigru. Circa 4 milioane loc. (cu suburbiile). Este capitală din anul 1921.
Bagdarin. Localitate în Rusia (ESE Si-beriei), la E de lacul Baikal, la N de oraşul Cita.
Bagé. (baghe). Oraş în S Braziliei, aproape de graniţa cu Uruguay, situat pe râul Rio Negro, afluent al fluviului Uruguay.
Bagenkop. (baghencop). Oraş în insula daneză Langeland din Marea Baltică.
Baget. (baghet). Insulă din arhipelagul An-daman (India) din Golful Bengal (Oceanul Indian), la V de insula Andaman de Nord.
Baghdad. v. Bagdad (Baghdad).
Bagherhat. Localitate situată în S Banglade-shului, la SV de Dacca şi la SE de oraşul Khulna, în zona deltei Gangelui.
Bagheria. (bagheria). Oraş situat în VNV Siciliei (Italia), la SE de oraşul Palermo.
Baghin. Localitate în Iran, la V de oraşul Kerman.
Baghlan. (baglan). Oraş în NE Afghanista-nului, pe râul Kunduz, având circa 75 000 loc.
Baglad. (boglod). Localitate în V Ungariei (Zala), la SV de oraşul Zalaegerszeg.
Baglyas. (bog ioş). Vârf (325 m) în Munţii Cserhát, la NE de Budapesta.
Bagnara Calabra. (baniara calabra). Lo-calitate în SV Italiei peninsulare, în V Calabriei, pe ţărmul Mării Tireniene, la NE de oraşul Reggio Calabria.
Bagnères-de-Bigorre. (baner de bigor). Lo-calitate în SV Franţei, la SSE de oraşul Tar-bes.
Bagnères-de-Luchon. (baner deo luşon). Localitate în S Franţei, aproape de graniţa cu Spania.
Bagneux. (baneo). Cartier al Parisului (Franţa).
Bagni di Lucca. (banii di luca). Localitate în Italia, la NE de oraşul Lucca şi la SE de oraşul Carrara.
Bagni di Masino. (banii di masino). Locali-tate situată în N Italiei, în Alpi, la NE de la-cul Como.
Bagno di Romagna. (banio di romania). Localitate situată în NNE Italiei peninsulare, pe râul Savino, la ENE de oraşul Firenze.
Bagnoles-de l'Orne. (banol deo lorn). Lo-calitate în VNV Franţei, în zona Forêt d'E-couves, la NV de oraşul Alençon.
Bagnolet. (baniole). Cartier central al Pa-risului (Franţa).
Bagnoli. (baniolii). Localitate situată la NV de Napoli (Italia) şi la V de oraşul Foggia. Este centru siderurgic.
Bagnoli del Trigano. (baniolii del trigano). Localitate situată în SE Italiei peninsulare, pe râul Trigno, la NNV de oraşul Campo-basso.
Bagnoli Irpino. (baniolii irpino). Localitate în partea central-sudică a Italiei, la SE de oraşul Napoli.
Bagnols-en-Forêt. (baniol ăn fore). Locali-tate în SE Franţei, la VNV de oraşul Cannes.
Bagnols-sur-Cèze. (baniol siur sez). Locali-tate în SE Franţei, pe Ron, la NV de oraşul Avignon.
Bago. Oraş în SE Myanmarului, la NE de Rangoon.
Bagodvitenyéd. (bogodvitenied). Localitate situată în V Ungariei (Zala), pe râul Zala, la NV de oraşul Zalaegerszeg.
Bagoé. Râu în V Africii, afluent al Nigeru-lui. Izvorăşte din statul Côte d'Ivoire şi curge apoi pe teritoriul statului Mali, la SE de Ba-mako.
Bagola. (bogolo). Localitate în V Ungariei (Zala), la SE de oraşul Nagykanizsa.
Bagras, Lac. v. Bosten, Lac şi Bagraskol.
Bagraskol. Lac (suprafaţa 1 330 kmp) în NV Chinei, la altitudinea de 1 030 m, în Munţii Kuruk, la N de râul Tarim.
Bagratyionosk. (bagrationosc). Localitate în enclava Kaliningrad (Rusia), la graniţa cu Polonia, la SE de oraşul Kaliningrad.
Bagsværd. (bagsverd). Localitate situată lângă capitala Danemarcei, Copenhaga.
Bagua. Oraş în NV statului Peru, pe râul Marañon.
Baguio. Capitala de vară a Filipinelor, situată în NV insulei Luzon, la altitudinea de 1 370 m. Populaţia numără circa 155 000 loc. A fost grav afectată de cutremurul din anul 1990 (iulie).
Bagur. Cap geografic situat în NE Spaniei, în Marea Mediterană, la NE de Barcelona.
Bágyogyszovát. (badiod sovat). Localitate în NV Ungariei (Gyor-Sopron), la SV de oraşul Gyor.
Bagzane. Vârf (1 900 m) în Munţii Tamgak, din NV Nigerului.
Bahadale. Localitate în Kenya, pe râul Tana, la NE de Nairobi. Se mai numeşte Mbalambala.
Bahadurabad. Localitate situată în NE Bangladesh-ului, pe Brahmaputra, aproape de graniţa cu India.
Bahala. Localitate în N Omanului, la SV de oraşul Masqat.
Bahamas (băhamăz), Uniunea Bahamas. Stat situat în V Oceanului Atlantic, în arhi-pelagul cu acelaşi nume, ce se extinde pe circa 1 000 km, în SE peninsulei Florida, format din circa 7 000 de insule (21 locuite). Suprafaţa măsoară 13 900 kmp iar populaţia ajunge la 250 000 loc. Insulele principale sunt: Andros (v), Grand Bahama, Great Abaco, Little Abaco. Relieful este puţin ac-cidentat (altitudinea maximă 120 m). Clima este tropicală. Arhipelagul a fost descoperit în anul 1492 de către Cristofor Columb. Este monarhie constituţională (face parte din cad-rul Commenwealth-ului).
Bahàr Assoli. Oază şi localitate în SE statu-lui Eritreea, aproape de ţărmul Mării Roşii şi de localitatea Assab.
Baharden. Localitate situată în SV Turk-menistanului, la NV de Ashabad, aproape de graniţa cu Iranul.
Bahardok. Localitate în Turkmenistan, la NNE de Ashabad.
Baharija (Bahariya). (baharii ia). Locali-tate în centrul Egiptului, în deşert.
Baharija-el-Harra. (baharii ia el hara). Localitate situată în centrul Egiptului, aproape de Baharija.
Bahawalnagar. (bahaualnagar). Localitate situată în E Pakistanului, la graniţa cu India, la SE de oraşul Multan.
Bahawalpur. (băhauălpur). Oraş în Paki-stan, pe râul Satlej (Sutlej) şi la SV de La-hore. Are peste 180 000 loc. Este un centru comercial dar şi industrial (bumbac, ce-ramică, zahăr, săpun).
Bahçecik. (bahcedjik). Localitate în NV Turciei asiatice, la S de oraşul Izmit.
Bahçeli Evler. (bahceli evler). Cartier al Ankarei (Turcia).
Bahcisarai. (bahcisarai). Oraş situat în Ucraina, în Crimeea, la SSV de Simferopol. Are circa 16 000 loc. A fost întemeiat în anul 1502 de către hanul Mengli-Ghirei şi a fost reşedinţa hanilor tătari până în anul 1783.
Bahi. (bahii). Localitate, centru industrial (petrol), în N Libiei, la SE de Tripoli.
Bahia. (baia). Stat în E Braziliei, având su-prafaţa de 561 000 kmp şi aproape 12 milio-ane loc. Centrul administrativ este Salvador.
Bahia Blanca. (baia blanca). 1. Golf al Oceanului Atlantic, pe coasta de SE a Argen-tinei, la S de Rio de La Plata. Se mai nu-meşte El Rincán. 2. Oraş în Argentina, port la golful cu acelaşi nume, având cam 230 000 loc.
Bahia de Caráquez. (baia de caraches). Localitate situată în NV Ecuadorului, la Oceanul Pacific.
Bahia de Todos os Santos. (baia de todos os santos). Golf al Oceanului Atlantic, în E Braziliei, unde se află oraşul Salvador.
Bahia Grande. (baia grande). Golf în Oceanul Atlantic, în SE Argentinei, între continent şi Insulele Falkland.
Bahia Honda. (baia honda). Localitate în V Cubei, pe ţărmul Golfului Mexic, la VSV de La Habana.
Bahia Laura. (baia laura). Localitate în Argentina, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la SV de localitatea Bahia Oso Marino.
Bahia Negra. (baia negra). Localitate în Paraguay, în NE ţării, pe fluviul Paraguay, la graniţa cu statele Bolivia şi Brazilia.
Bahia Oso Marino. (baia oso marino). Lo-calitate în SE Argentinei, pe ţărmul Oceanu-lui Atlantic, la S de capul Blanco şi la N de capul Medanosa.
Bahir Dar. Localitate la SE de Lacul Tana (Etiopia).
Bahlui. Afluent de dreapta al Jijiei, în amonte de Chipereşti. Lungimea este de 170 km şi izvorăşte din E Podişului Sucevei (Dealul Mare), străbate Câmpia Moldovei şi trece prin Hârlău şi Iaşi. Pe cursul său s-au construit numeroase iazuri pentru piscicul-tură.
Bahluliye. (bahlulii ie). Localitate în NV Siriei, la NE de oraşul El-Ladhiqiye (Latakia).
Bahmaci. Localitate în Ucraina, la SE de oraşul Cernigoy şi la NE de Kiev.
Bahna. 1. Comună în jud. Neamţ cu peste 4 200 loc. Satele componente sunt: Bahna, Arămeşti, Băhnişoara, Broşteni, Izvoare, Liliac, Ţuţcanii din Vale. 2. Râu în jud. Me-hedinţi, aproape de Orşova. Izvorăşte din Munţii Mehedinţi şi se varsă în Dunăre aval de Orşova.
Bahnai. Localitate în delta fluviului Nil (Egipt).
Bahnea. Comună în jud. Mureş, cu aproape 4 000 loc. Satele componente: Bahnea, Ber-nadea, Cund, Daia, Gogan, Idiciu, Lepindea.
Báhon. (bahoni). Localitate în Slovacia, la NE de Bratislava şi la SV de Trnava.
Bahraich. (bahraic). Oraş situat în N Indiei, aproape de graniţa cu Nepal, la NE de oraşul Lakhnau.
Bahram Chah. (bahram ciah). Localitate situată în SSV Afganistanului, la SV de ora-şul Kandahar, nu departe de graniţa cu Paki-stanul.
Bahr Aouk. (bar auc). Râu situat în Repub-lica Centrafricană şi Ciad, afluent al fluviu-lui Chari (Şari).
Bahrain. (bărein). Stat în SV Asiei, în Gol-ful Persic, în apropierea coastelor peninsulei Arabia. Suprafaţa atinge 678 kmp iar popula-ţia numără circa 500 000 loc. Capitala este Manama (Al Manamah).
Bahr Azoum. (bar azum). Râu în Ciad, afluent al fluviului Chari.
Bahr el-Abiad (Bahr al-Abyad). (bar el abiad). Denumire a Nilului Alb în Sudan, de la vărsarea lui Bahr el-Ghazal până la con-fluenţa cu Nilul Albastru.
Bahr el-Arab. (bar el arab). 1. Denumirea fluviului format prin unirea înainte de văr-sare a fluviilor Tigru şi Eufrat (Irak) în Gol-ful Persic. 2. Râu în SV Sudanului, afluent al Nilului.
Bahr el-Baqar. (bar el bacar). Canal situat în E deltei Nilului din Egipt.
Bahr el-Azraq. (bar el bacar). Denumirea Nilului Albastru în Sudan, de la izvoare şi până la confluenţa cu Nilul Alb.
Bahr el-Ghazal. (bar el-gazal). 1. Râu în S Sudanului, afluent stâng al Nilului Alb. Are lungimea de 717 km şi este parţial navigabil. 2. Regiune situată în S Sudanului.
Bahr el-Jebel. (bar el gebel). Denumirea porţiunii Nilului între gurile de vărsare ale afluentului Aswa (pe dreapta) şi Bahr el-Ghazal (pe stânga), în S Sudanului.
Bahrenfeld. Cartier în partea centrală a ora-şului Hamburg (Germania).
Bahr Ghazal. (bar fgazal). v. Bahr el-Ghazal.
Bahr Hadus. (bar hadus). Canal situat în NE deltei fluviului Nil (Egipt).
Bahr Hallah. (bar halah). Canal în delta Nilului, pe care se află localitatea Mahallah al-Kubra.
Bahr Saft. (bar saft). Canal în NE deltei fluviului Nil din Egipt.
Bahr Shibin. (bar şibin). Canal în N deltei Nilului din Egipt.
Bahtaran. Oraş situat în V Iranului, în Mun-ţii Zagros, aproape de graniţa cu Irakul.
Bahti. (bahtii). Localitate în SE Kazahstanu-lui, la graniţa cu China, la NE de lacul Ala-Kol.
Bahu Kalat. Localitate în SE Iranului, pe râul Sarbaz, aproape de graniţa cu Pakista-nul.
Baia. 1. Comună în jud. Suceava, pe râul Moldova, cu circa 6 500 loc. A fost capitală a Moldovei în timpul lui Bogdan I. Satele componente: Baia, Bogata. 2. Comună în jud. Tulcea, având peste 5 000 loc. Aici se exploatează gresii şi conglomerate. Satele componente: Baia, Camena, Caugagia, Cea-murlia de Sus, Panduru.
Baia de Aramă. Oraş în jud. Mehedinţi, pe valea Bulbei, afluent al Motrului, în N Podi-şului Mehedinţi. Populaţia este de circa 5 800 loc. Centru industrial. A fost atestat documentar în 1581 şi declarat oraş în 1968. Satele componente: Bratilovu, Brebina, Dealu Mare, Mărăşeşti, Negoeşti, Pistriţa, Stăneşti, Titerleşti. Comună suburbană este: Obârşia-Cloşani (satele componente: Obâr-şia-Cloşani, Godeanu).
Baia de Arieş. Comună în jud. Alba, pe râul Arieş. Circa 5 000 loc. Centru industrial (minereuri auro-argentifere). Este atestată documentar din 1352. Satele componente: Baia de Arieş, Brăzeşti, Cioara de Sus, Mun-celu, Sartăş, Simuleşti.
Baia de Criş. Comună în jud. Hunedoara, situată pe Crişul Alb. Are peste 3 500 loc. Pe teritoriul comunei se exploatează cărbune brun (Ţebea, Lunca Moţilor) şi minereuri auro - argentifere (Caraci). Satele sale com-ponente: Baia de Criş, Baldovin, Căraci, Cărăstău, Lunca, Rişca, Rişculiţa, Ţebea, Văleni.
Baia de Fier. Comună în jud. Gorj, în zona subcarpatică din N Olteniei, pe valea Gal-benu, cu circa 4 500 loc. Centru de ex-ploatare a grafitului şi calcarelor. În N comunei se găseşte celebra Peştera Muierilor (rezervaţie speologică şi arheologică), cu numeroase urme ale omului din Paleoliticul mijlociu (vârfuri de suliţă din os). Este cen-tru turistic. Satele componente: Baia de Fier, Cernădia.
Baia dos Tigres. Localitate în SV Angolei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, aproape de graniţa cu Namibia.
Baia Mare. 1. Depresiune tectono-erozivă situată la baza Munţilor Gutâi, pe valea Să-sarului (din bazinul Someşului), cu largă ie-şire spre Câmpia Someşului. Suprafaţa at-inge 675 kmp. Relieful este de luncă, de terase şi de piemonturi, cu altitudini absolute de 140-320 m. Clima este blândă, de adăpost, cu temperatura medie anuală de 9,4oC şi cantităţi de precipitaţii variabile (690-1 045 mm). Se găsesc păduri de castan comestibil. Pe rama nordică a depresiunii se exploatează minereuri complexe. Apar iz-voare minerale. Constituie zonă turistică. 2. Municipiu situat în NV României, la poalele Munţilor Gutâi, în depresiunea cu acelaşi nume, la 220 m altitudine. Este reşedinţa jud. Maramureş. Are peste 150 000 loc., fiind un important centru industrial (metalurgie ne-feroasă-aur, argint, plumb, zinc, cupru), con-strucţii de maşini etc. A fost atestat la 1327, declarat oraş liber regal în 1467 iar mu-nicipiu devine în anul 1968. Satele compo-nente sunt: Blidari, Firiza, Valea Neagră. Comune suburbane: Groşi (satele compo-nente: Groşi, Ocoliş, Satu Nou de Jos), Re-cea (satele componente sunt: Recea, Bozânta Mică, Lăpuşel, Mocira, Sărar), Tăuţii-Măgherăuş (satele componente: Tăuţii Măgherăuş, Băiţa, Bozânta Mare, Buşag, Merişor, Nistru, Ulmoasa).
Baia Sprie. Oraş în jud. Maramureş, la po-alele Munţilor Gutâi, la 10 km E de Baia Mare. Are circa 17 000 loc., fiind centru de extracţie a minereurilor complexe. Este ates-tat documentar din anul 1329. Este zonă tur-istică. Satele componente: Chiuzbaia, Tăuţii de Sus, Satu Nou de Sus.
Baianhogor. Localitate în centrul Mon-goliei, la baza Munţilor Hangai.
Baian-Kara-Ula (Bajan Kara Ula sau Ba-jankara). Munţi în centrul Chinei, de unde izvorăşte fluviul Huang He (cu altitudinea maximă 5 500 m), între izvoarele fluviilor Huanghe şi Chang Jiang.
Baiano. Localitate situată în Italia peninsu-lară, la NE de Napoli.
Baião. (baiao). Localitate situată în NE Bra-ziliei, pe râul Tocantins (afluent al Ama-zonului), la SV de oraşul Belem.
Baibokoum. (baibocum). Localitate situată în SV Ciadului, aproape de graniţa cu Came-run, pe râul Logone, afluent al lui Chari (Şari), cu care se varsă în lacul Ciad.
Bai Bung. Cap în SV Vietnamului, în Marea Chinei de Sud (Oceanul Pacific).
Baicheng. (baiceng). Oraş în NE Chinei (Jilin), la V de Harbin. Are circa 300 000 loc. Centru industrial (construcţii de maşini şi huilă).
Baidaraţk. Golf situat în Marea Kara (Oceanul Arctic), la N Munţilor Ural.
Baie-Comeau. (becomo). Localitate situată în E Canadei, la estuarul fluviului Sf. Laurenţiu.
Baie des Chaleurs. (be de şaleor). Golf al Oceanului Atlantic în ESE Canadei, situat la vărsarea râului Restigouche în ocean.
Baie Saint Paul. (be sent pol). Localitate în Canada, la NE de oraşul Québec, la începu-tul estuarului Sf. Laurenţiu.
Baie Verte. (be vert). Localitate situată în NV insulei Terra Nova (Newfoundland)-Canada.
Bai-Hassan. Localitate situată în NNE Ira-kului, centru de extracţie a ţiţeiului.
Baiji. (baigii). Localitate în N Irakului, pe fluviul Tigru, la NV de oraşul Tikrit.
Baikal. 1. Culme muntoasă din Siberia (Ru-sia), care mărgineşte spre NV lacul omonim. Lungimea este de 300 km iar altitudinea maximă 2 572 m (vf. Cerski). Este alcătuită din şisturi cristaline, vegetaţia predominantă din taiga şi stepă montană. 2. Lac tectonic, navigabil, în SE Siberiei, la altitudinea de 456 m. Suprafaţa atinge 31 500 kmp iar volumul 23 000 kmc (lacul cu cel mai mare volum de apă dulce de pe glob). Lungimea este de 636 km, lăţimea medie 48 km iar cea maximă 79,4 km. Adâncimea maximă ajunge la 1 620 m (după alte date 1 740 m), cel mai adânc lac de pe glob. Are 336 de afluenţi (Angara superioară, Selenga etc.) şi 27 de insule. Din Baikal izvorăşte râul Angara. Fauna este endemică (foci, peşti, păsări).
Baikalovo. Localitate în V Siberiei (Rusia), la NE de oraşul Ekaterinburg (fost Sverd-lovsk).
Baikalsk. Localitate în Siberia (Rusia), pe ţărmul SE al lacului Baikal.
Baikalsko. Localitate în SV Bulgariei, la SV de oraşele Sofia şi Pernik.
Baikalskoie. Localitate situată în Siberia (Rusia), pe ţărmul NV al lacului Baikal.
Baikit. Localitate în Siberia (Rusia), pe râul Tunguska (afluent al fluviului Enisei).
Baikonir. v. Baikonur.
Baikonur. Cosmodrom în Kazahstan, în ap-ropierea localităţii Tiuratam, la E de lacul Aral.
Bailadores. Localitate situată în NV Vene-zuelei, la SV de laguna Maracaibo şi de ora-şul Mérida.
Baile Atha Cliath. Denumirea gaelică a ora-şului Dublin (Irlanda).
Bailén. Localitate situată în Spania, pe Gua-dalquivir, la NE de oraşul Cordoba.
Bailla. Oraş în NNE Indiei, pe râul Gomati (afluent al Gangelui), la NE de oraşul Vara-nasi (Banaras).
Bailleul. (beieo). Centru industrial (textile) în NE Franţei, la NV de Roubaix, la graniţa cu Belgia.
Bailugh. Localitate în Afganistan, în partea central-estică a ţării, la SV de Kabul.
Bailundo. Localitate în partea central-vestică a Angolei.
Baimak. Localitate în Munţii Ural (Rusia), la SV de oraşul Magnitogorsk.
Baimok. Localitate în N Serbiei, la SV de oraşul Subotica.
Bainbridge. (beinbridgi). Localitate situată în S.U.A. (Georgia), pe râul Flint (afluent al lui Chattahoochee), la SE de oraşul Mont-gomery.
Bain-de-Bretagne. (ben deo bretani). Lo-calitate în NV Franţei, la S de oraşul Rennes şi la NV de oraşul Angers.
Baing. Localitate în SE insulei Sumba (In-donezia), pe ţărmul Oceanului Indian.
Bairam-Ali. (bairam alii). Localitate situată în S Turkmenistanului, aproape de graniţa cu Afganistanul.
Baird. (beird). Localitate în S.U.A. (Texas), la SE de oraşul Abilene şi la SV de oraşele Fort Worth şi Dallas.
Bairiki. (bairichii). Capitala Republicii Ki-ribati, situată pe atolul Tarawa (Arhipelagul Gilbert), cu circa 2 200 loc. Constituie port şi are aeroport.
Bairinsdale. (beirinsdel). Localitate în SE Australiei, la SE de oraşul Melbourne, pe ţărmul Mării Tasmania.
Baise. (bez). Râu în SV Franţei, afluent al fluviului Garonne. Îşi are izvorul din Munţii Pirinei.
Baisieux. (bezieo). Localitate în NE Franţei, la graniţa cu Belgia, la SE de Lille.
Bai-Siut. Localitate în S Siberiei (Rusia), la E de oraşul Kizil şi la V de Irkutsk şi de la-cul Baikal.
Baisun. Localitate în Uzbekistan, la SV de Duşanbe.
Baitadi. (baitadii). Localitate în V Nepalu-lui, aproape de graniţa cu India.
Bait-al Faqih. (bait al fachih). Localitate situată în V Yemenului, aproape de ţărmul Mării Roşii.
Baitoushan (în coreeană Paektu-San). (bai-tuşan). Vulcan activ (2 744 m) în Munţii Coreano-Manciuriei, şi anume în culmea Chanbaishan, la graniţa de NE a Chinei cu Coreea. Ultima erupţie a fost în anul 1898. Din acest vulcan izvorăsc râurile Sungari, Tumen şi Yalujiang. S-a creat un parc na-ţional.
Baiului, Munţii. Masiv muntos format din fliş, în V Carpaţilor de Curbură, limitat de Munţii Bucegi (la V), Ciucaş (la E) şi Bârsei (la N). Altitudinea maximă este în Vf. Neamţu (1 926 m). Masivul cuprinde urmă-toarele înălţimi: Gârbova, Clăbucetele Baiu-lui, Taurului şi Azugăi. Deţine pajişti alpine. Constituie zonă turistică. Se mai numesc şi Munţii Gârbovei sau Baiului-Gârbova.
Baivandh. Regiune naturală deşertică situată în partea centrală a Arabiei Saudite, la S de capitala ţării. Aici curg uedurile Jadwal, ad Dawasir, Birk etc.
Baixa Verde. (baişa verde). 1. Localitate situată în NV Braziliei, pe râul Purús, aproape de graniţa cu Bolivia. 2. Localitate în E Braziliei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la NV de oraşul Natal.
Baixo Alentejo. (baişo alentehu). Regiune în SE Portugaliei, cu centrul la Beja.
Baiyin. Oraş în China central-nordică (Gansu), la E de Xining, cu o populaţie de peste 300 000 loc.
Baj. (boi). Localitate în NVN Ungariei (Komárom-Esztergom), la SE de oraşul Tata şi la NV de oraşul Tatabánya.
Baja. 1. (boio). Oraş situat în S Ungariei (Bács-Kiskun), pe stânga fluviului Dunărea. 2. (baha). Cap în Oceanul Pacific, în NV peninsulei California (Mexic), la SV de lo-calitatea El Rosario.
Baja California Norte. (baha california norte). Stat în Mexic, în N peninsulei Cali-fornia. Suprafaţa atinge 69 900 kmp şi circa 1,5 milioane loc. Centrul administrativ este Mexicali. Ocupaţia principală a locuitorilor este cultivarea citricelor.
Baja California Sur. (baha california sur). Stat situat în S peninsulei California (Mexic). Suprafaţa este de 73 500 kmp iar numărul locuitorilor ajunge la circa 330 000. Centrul administrativ este oraşul La Paz. Se exploatează cupru şi se cultivă trestie de za-hăr.
Bajan. (bagian). Localitate în NE Mon-goliei, pe râul Onon, la graniţa cu Rusia (Si-beria).
Bajan-agt. (bagian-agt). Localitate în N Mongoliei, la NV de oraşul Bulgan.
Bajanbulag. (bagianbulag). Localitate aflată în partea central-vestică a Mongoliei, la poalele SV ale Munţilor Hangai.
Bajancagan. (bagiancagan). Localitate situată în SV Mongoliei, la baza NV a Mun-ţilor Altaiul Gobi.
Bajandalaj. (bagiandalagi). Localitate în S Mongoliei, la SV de localitatea Dalandzadgad.
Bajan-dob. (bagian-dob). Localitate în ESE Mongoliei, la SE de localitatea Mandalgobi.
Bajangol. (bagiangol). Localitate în NNE Mongoliei, pe râul Hara, la NV de capitala statului, Ulan Bator.
Bajanhongor. (bagianhongor). Regiune şi localitate în centrul Mongoliei.
Bajan Kara Ula (Bajankara). v. Baian-Kara-Ula.
Bajanleg. (bagianleg). Localitate în partea central-sudică a Mongoliei, la SV de locali-tatea Hobd.
Bajanmönh. (bagianmeon). Localitate în E Mongoliei, pe râul Kerulen (Herlen), la SE de Ulan Bator.
Bajannúr. (bagian nur). Localitate în V Mongoliei, pe râul Hobd, la NV de locali-tatea Hovd.
Bajan-obó. (bagian obo). Localitate în E Mongoliei, pe râul Kerulen, la SE de Ulan Bator.
Bajan-Ölgij. (bagian-eolgii). Regiune natu-rală în V Mongoliei.
Bajan-öndör. (bagian eondeor). Localitate în centrul Mongoliei, la SV de capitala Ulan Bator.
Bajánsenye. (boian şenie). Localitate în V Ungariei (Vas), la SV de localitatea Oriszentpéter.
Bajan-úl. (bagian-ul). 1. Localitate în NE Mongoliei, pe râul Uldz, aproape de graniţa cu Rusia. 2. Localitate în V Mongoliei, aflată la SV de localitatea Ullastaj.
Bajan-Uleghei. (bagian uleghei). Localitate în V Mongoliei, la poalele Munţilor Altaiul Mongol.
Bajanul. (bagianul). Localitate în NE Mon-goliei, aproape de graniţa cu Rusia.
Baj-Baj. (bagi bagi). Localitate în India, la SV de oraşul Calcutta.
Bajc. (baici). Localitate în S Slovaciei, la SE de oraşul Nove Zámky.
Bajcsa. (boicia). Localitate situată în V Un-gariei (Zala), la SV de oraşul Nagykanizsa.
Bajdarata. (baidarata). Golf în NE Europei, la V de peninsula Iamal şi la E de peninsula Iugor, în Marea Kara.
Bajdrag. (bagi drag). Râu situat în SV Mongoliei. Izvorăşte din Munţii Hangai şi se varsă în lacul Bon Cagan Nur.
Bajgiran. (bagi giran). Localitate situată în NE Iranului, la graniţa cu statul Turkmeni-stan, la NV de oraşul Mashhad.
Bajil. (bagil). Localitate în V Yemenului, la NE de oraşul Hodeida.
Bajina Bašta. (baiina başta). Localitate pe râul Drina, în V Serbiei, la NV de localităţile Bioska şi Titovo Užice.
Bajistan. (bagistan). Localitate situată în NE Iranului, la SV de oraşul Mashhad.
Bajitpur. (bagitpur). Localitate situată în ENE Bangladesh-ului, pe râul Kusiyara.
Bajiudai, Deşertul. (bagiudai). Deşert în partea central-nordică a Sudanului, la N de Omdurman.
Bajka. (baica). Localitate în Slovacia, la SV de oraşul Levice.
Bajkal. (baical). Localitate în NNV Bul-gariei, pe Dunăre, la NV de oraşul Pleven şi la SV de oraşul românesc Corabia.
Bajna. (boino). Localitate situată în N Un-gariei (Komárom-Esztergom), între oraşele Esztergom (la NE) şi Tatabánya (la SV).
Bajo Boquete. (baho bochet). Localitate în SV statului Panama, la N de localitatea David.
Bajo de Vines. (baho de vines). Insulă cor-aligenă situată în Canalul Mozambic. Aparţine Madagascarului.
Bajo Nuevo. (baho nuevo). Insulă în Marea Antilelor, la SV de Jamaica şi la NV de Co-lumbia.
Bajor. (bagior). Cap în E insulei Kalimantan (Borneo), în strâmtoarea Makassar, în drep-tul deltei râului Mahakam.
Bajót. (boiot). Localitate în NNV Ungariei (Komárom-Esztergom), situată între oraşele Tatabánya (la SV), Esztergom (la NE) şi Lábatlan (la SE).
Bajram-Ali. (bairam-alii). Localitate în SE Turkmenistanului, pe râul Murgab, la SE de oraşul Mari.
Bajram-Curri. (bai ram curii). Localitate situată în NE Albaniei.
Bajša. (baişa). Localitate în N Serbiei, pe râul Krivaja, la S de oraşul Subotica.
Bajsint. (baisint). Localitate în SE Mon-goliei.
Bajtava. (baitava). Localitate în SE Slova-ciei, aproape de oraşul maghiar Esztergom, la NE de oraşul slovac Štúrovo.
Bak. (boc). Localitate în V Ungariei (Zala), pe râul Válicka, la S de oraşul Zalaegerszeg.
Baka. Localitate în SV Slovaciei, pe Du-năre, la SE de Bratislava.
Bakal. Localitate în E Rusiei europene, în Munţii Ural, la NE de oraşul Ufa.
Bakanas. 1. Râu cu scurgere intermitentă, în Kazahstan, la NE de lacul Balhaş. 2. Locali-tate situată în Kazahstan, pe râul Ili (care se varsă în lacul Balhaş), la S de lacul Balhaş.
Bakar. Localitate în NV Croaţiei, pe ţărmul golfului Fiume, la SE de oraşul Rijeka.
Bakarno Gummo. Localitate în SV Mace-doniei, pe râul Crna, la SV de oraşul Skopje şi la NE de oraşul Bitola.
Bakaro. Localitate în NE Indiei, la NV de Calcutta.
Bakel. Localitate în E Senegalului, pe stânga fluviului Senegal.
Baker. (beică). 1. Insulă (S.U.A.) în Pacifi-cul central, la N de Arhipelagul Phoenix, în apropierea Ecuatorului. Suprafaţa insulei este de 2,18 kmp. Constituie rezervaţie natu-rală. 2. Vârf (3 285 m) în NV S.U.A., în Munţii Cascadelor (statul Washington), la graniţa cu Canada. 3. Localitate în S.U.A. (California), la E de oraşul Bakersfield. 4. Localitate în S.U.A. (Montana), aproape de graniţa cu Dakota de Nord, la E de locali-tatea Miles City. 5. Localitate în S.U.A. (Oregon), la poalele estice ale Munţilor Al-baştri (Blue), la NE de localitatea Canyon City. 6. Lac (2 525 kmp) în NNE Canadei, la NV de golful Hudson, la NV de golful Ches-terfield (parte a golfului Hudson).
Bakersfield. (beicasfild). Oraş în SV S.U.A. (California), la NV de Los Angeles. Are circa 530 000 loc. Centru industrial.
Bakewell. (becuel). Localitate situată în An-glia (Marea Britanie), la SE de oraşul Man-chester şi la SV de oraşul Sheffield.
Bakháza. (bochazo). Localitate în SV Un-gariei (Somogy), la S de localitatea Nag-yatád, pe râul Rinya.
Bakhtaran (Baktaran). Oraş în V Iranului. Peste 560 000 loc. Este centru al petrolului. Vechiul nume a fost Kermansah.
Bakic. (bachiti). Localitate în Croaţia, la NE de oraşul Podravska Slatina.
Bakil. Regiune naturală în N Yemenului, la E de uedul Wadi Habauna.
Bakir. Râu (120 km) în V Turciei asiatice, cu vărsare în Marea Egee la localitatea Can-darli.
Bakirköy. (bachircheoi). Localitate situată în SE Turciei europene, la V de Istanbul, pe ţărmul Mării Marmara.
Bakkaflói. Golf în NE Islandei (în Marea Norvegiei).
Bakóca. (bokoţo). Localitate în SSV Un-gariei (Baranya), la NV de oraşul Pécs.
Bakongan. Localitate situată în V Sumatrei (Indonezia), la V de Medan.
Bakonszeg. (bokonseg). Localitate în VNV Ungariei (Hajdú-Bihar), pe râul Berettyó (Barcău), la SV de localitatea Berettyóújfalu.
Bakony. (bokoni). Masiv muntos în Ungaria, lung de 80 km, la N de Lacul Balaton. Alti-tudinea maximă este de 704 m (vf. Körishegy). Predomină relieful carstic. Se găsesc păduri de stejar şi de fag. Se ex-ploatează bauxită, cărbune brun şi mangan.
Bakonya. (boconia). Localitate în SV Un-gariei (Baranya), la V de oraşul Pécs.
Bakonyalja. (bokoni al ia). Regiune delu-roasă situată în V Ungariei, la poalele vestice ale Munţilor Bakony.
Bakonybánk. (boconi banc). Localitate în NV Ungariei (Komárom-Esztergom), la SV de oraşul Tatabánya şi la SE de oraşul Gyor.
Bakonybél. (boconi biel). Localitate în V Ungariei (Veszprém), la NV de oraşul Vesz-prém şi la SE de oraşul Pápa.
Bakonycsernye. (boconi cernie). Localitate în NV Ungariei (Fejér), la NV de oraşul Székesfehérvár.
Bakony-ér. (boconi i er). v. Cuhai, Sokoro-Bakony-ér.
Bakonygyepes. (boconi giepeş). Localitate în NV Ungariei (Veszprém), la NV de oraşul Ajka.
Bakonygyirót. (boconi girot). Localitate în NV Ungariei (Veszprém), la NE de oraşul Pápa şi la SE de oraşul Gyor.
Bakonyjákó. (boconi iaco). Localitate în jud. Veszprém (Ungaria), între oraşele Vesz-prém (la SE) şi Pápa (la NV).
Bakonykoppány. (boconi copani). Locali-tate situată în NV Ungariei (Veszprém), la ESE de oraşul Pápa.
Bakonykúti. (boconi cutii). Localitate situată în NV Ungariei (Fejér), la NV de ora-şul Székesfehérvár.
Bakonynána. (boconi nano). Localitate situată în NV Ungariei (Veszprém), la NNE de oraşul Veszprém.
Bakonyoszlop. (boconi oslop). Localitate în NV Ungariei (Veszprém), la NE de oraşul Veszprém.
Bakonypéterd. (boconi pieterd). Localitate situată în NV Ungariei (Veszprém), la NE de oraşul Pápa.
Bakonypölöske. (boconi peoleoşche). Lo-calitate în NV Ungariei (Veszprém), la ju-mătatea distanţei dintre oraşele Ajka (la SE) şi Pápa (la NV).
Bakonyság. (boconi şag). Localitate în NV Ungariei (Veszprém), la NE de oraşul Pápa.
Bakonysárkány. (boconi şarcani). Locali-tate în NV Ungariei (Komárom-Esztergom), la SV de Tatabánya şi la SE de Gyor.
Bakonyszentiván. (boconi sent ivan). Lo-calitate în NV Ungariei (Veszprém), la NE de oraşul Pápa.
Bakonyszentkirály. (boconi sent chirai). Localitate în NV Ungariei (Veszprém), între oraşele Pápa (la SV) şi Tatabánya (la NE).
Bakonyszentlászló. (boconi sent laslo). Lo-calitate în NV Ungariei (Veszprém), între oraşele Pápa (la SV) şi Tatabánya (la NE).
Bakonyszombathely. (boconi sombat hei). Localitate în NV Ungariei (Komárom-Esztergom), la V de Oroszlány.
Bakonyszücs. (boconi siuci). Localitate în NV Ungariei (Veszprém), la E de oraşul Pápa.
Bakonytamási. (boconi tomaşii). Localitate în NV Ungariei (Veszprém), la NE de oraşul Pápa.
Bakoven. 1. Golf al Oceanului Atlantic situat în SV Africii, la V de oraşul Cape Town (Republica Africa de Sud). 2. Locali-tate în SV Republicii Africa de Sud, la golful cu acelaşi nume, la V de oraşul Cape Town.
Bakov nad Jizeou. Localitate în NNV Ce-hiei.
Bakoy. Râu (482,8 km) în V Africii, în statele Guineea şi Mali, afluent al fluviului Senegal.
Baks. (bocş). Localitate în SE Ungariei (Csongrád), la NV de oraşul Szeged.
Baksa. 1. (bocşo). Localitate în SSV Un-gariei (Baranya), la SV de oraşul Pécs. 2. (bacsa). Localitate în Ucraina, la NE de ora-şul Balta, pe râul Kodima.
Bakta. Localitate în S Slovaciei, la NE de oraşul Rimavska Sobota.
Baktakék. (boctochiec). Localitate în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NE de oraşul Miskolc.
Baktalórántháza. (bocto loranthazo). Lo-calitate în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), la NE de Nyíregyháza.
Baktüttös. (boc tiuteoş). Localitate în V Ungariei (Zala), la SV de oraşul Zalaeger-szeg.
Baku. Capitala statului Azerbaidjan, în cad-rul peninsulei Apşeron, port la Marea Cas-pică, având peste 2 milioane loc. A fost creat în secolul V. Din anul 1747 a fost capitala Hanatului de Baku. Din 1806, a intrat în componenţa Rusiei.
Bakundi. (bacundii). Localitate în Nigeria, în ESE ţării, la NE de oraşul Kado.
Bakung. Insulă situată în arhipelagul Lingga (Indonezia).
Bakungan. Localitate în NV insulei Sumatra (Indonezia), aşezată pe ţărmul Oceanului Indian, în dreptul insulei Simeluie.
Bakwanga. v. Mbuji-Mayi.
Bala. 1. Comună în jud. Mehedinţi, cu circa 4 700 loc. Este staţiune balneoclimaterică (de importanţă locală) cu ape minerale me-zotermale, sulfuroase, oligominerale (hipo-tone). Satele componente: Bala, Bala de Sus, Brateşul, Brativoeşti, Câmpu Mare, Cârşu, Comăneşti, Crainici, Dâlma, Iupca, Molani, Rudina, Runcuşoru, Sărdăneşti, Vladi-mireşti. 2. Localitate în NV Ţării Galilor = Wales (Marea Britanie), pe râul Dee, la SV de oraşul Wrexham.
Balabac. 1. Strâmtoare situată între insulele Kalimantan şi Palawan. 2. Insulă în strâm-toarea cu acelaşi nume (323,7 kmp su-prafaţa). Aparţine de Filipine.
Balabanovo. Localitate situată la SE de Moscova (Rusia).
Balaci. Comună în jud. Teleorman, pe râul Burdea. Populaţia ajunge la 2 800 loc. Satele componente: Balaci, Burdeni, Tecuci.
Balaciu. Comună în jud. Ialomiţa, cu peste 3 700 loc. Satele componente sunt: Balaciu, Copuzu, Crăsanii de Jos, Crăsanii de Sus, Sărăţeni.
Balad. Localitate în partea central-nordică a Irakului, pe fluviul Tigru, la NV de oraşul Bagdad.
Balad-Bani Bu'Ali. (balad banii bu alii). Localitate în ENE Omanului, pe uedul Wadi Batha, la NV de oraşul Ashkhara.
Balad Sinjar. (balad singiar). Localitate situată în NV Irakului, la graniţa cu Siria, la V de oraşul Mosul.
Balaghat. (balagat). Localitate de tip minier (minereu de fier) în partea centrală a Indiei, la NE de Nagpur.
Balaguer. Localitate în NE Spaniei, pe râul Segre (afluent al fluviului Ebro), la NE de oraşul Lerida.
Balahna. Localitate situată în Rusia, pe Volga, la NV de oraşul Nijni Novgorod (fost Gorki).
Balahor. Localitate situată în NE Turciei asiatice, pe râul Çoruh, la SE de oraşul Trab-zon.
Balahta. Localitate în SE Siberiei (Rusia), la SE de oraşul Krasnoiarsk.
Balaiselasa. Localitate situată în V insulei Sumatra (Indonezia), pe ţărmul Oceanului Indian, la SE de oraşul Padang.
Balajt. (boloit). Localitate situată în NE Un-gariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la N de ora-şul Miskolc.
Balaklaya. (balaclaia). Localitate situată în Ucraina, pe ţărmul de SV al peninsulei Crimeea, la SE de Sevastopol. Numele vechi, din antichitate, a fost Simbolon. Aici, Rusia a fost învinsă în 1854 de Aliaţi (Imperiul Otoman, Marea Britanie, Franţa, Sardinia), în războiul Crimeii.
Balakleia. Localitate în Ucraina, la NV de Doneţk (Iuzovka).
Balakovo. Oraş în partea central-europeană a Rusiei, port pe fluviul Volga, la N de Sara-tov. Circa 200 000 loc. Are hidrocentrală dar şi centrală atomoelectrică.
Balama. Localitate în Mozambic, la VSV de portul Porto Amélia.
Balambangan. Insulă (Malaysia) la N de insula Kalimantan, în strâmtoarea Balabac.
Bala Murghab. (bala murgab). Localitate în NV Afganistanului, pe râul Murgab, aproape de graniţa cu Turkmenistanul, la NE de ora-şul Herat.
Balancán de Dominguez. (balansan de dominghez). Localitate în Mexic, în SE ţării, pe râul Usumacinta, la E de oraşul Villaher-mosa.
Balanga. Localitate în Filipine, situată în E peninsulei Bataan, pe ţărmul golfului Ma-nila.
Balangero. (balangero). Centru de ex-ploatare a azbestului, situat în NV Italiei, la V de Milano.
Balangir. (balanghir). Localitate în partea central-estică a Indiei, pe râul Mahanadi.
Balantrae. Localitate industrială (textilă) în V Marii Britanii, pe ţărmul Mării Irlandei.
Balao. Localitate în SV Ecuadorului, pe ţărmul golfului Guayaquil (Oceanul Pacific), la SE de oraşul Guayaquil.
Balasiha. Localitate situată în Rusia euro-peană, la ENE de Moscova.
Balasore. Oraş în ENE Indiei, pe ţărmul gol-fului Bengal, la SV de oraşul Calcutta.
Balasov. Oraş în partea central-sudică a Ru-siei europene, pe râul Hopjor, la SV de ora-şul Saratov.
Balassagyarmat. (boloşo giormot). Oraş în N Ungariei (Nógrad), la graniţa cu Slovacia, la NE de Budapesta.
Balástya. (bolaştia). Localitate în SSE Un-gariei (Csongrád), la NV de oraşul Szeged.
Baláta. (bolato). Lac în SV Ungariei, la SE de oraşul Nagykanizsa.
Balaton. (boloton). 1. Lac sărat de origine tectonică, în V Ungariei, în Câmpia Dunării Mijlocii, la baza Munţilor Bakony, la 105 m altitudine. Suprafaţa ajunge la 596 kmp, lungimea maximă 78 km iar adâncimea maximă 11 m. Comunică cu Dunărea prin canalul Sió. Pe ţărmurile lacului se găsesc numeroase staţiuni balneoclimaterice. Se practică pescuitul şi navigaţia. În cadrul pen-insulei Tihany s-a creat un parc naţional în anul 1952. 2. Localitate în Ungaria (Heves), la V de oraşul Miskolc.
Balatonakali. (boloton ocolii). Localitate în V Ungariei (Veszprém), pe ţărmul lacului Balaton, la SV de peninsula Tihany.
Balatonakarattya. (boloton akaratia). Lo-calitate în V Ungariei (Veszprém), pe ţărmul NE al lacului Balaton.
Balatonaliga. (boloton oligo). Localitate în V Ungariei (Somogy), pe ţărmul NE al lacu-lui Balaton.
Balatonalmádi. (boloton olmadii). Locali-tate, staţiune, situată la NE de lacul Balaton (Ungaria), la SE de oraşul Veszprém.
Balatonberény. (boloton berieni). Localitate situată în SV Ungariei (Somogy), în SSV lacului Balaton, la SE de oraşul Keszthely.
Balatonboglár. (boloton boglar). Localitate, staţiune, situată în S lacului Balaton (So-mogy-Ungaria).
Balatonbozsok. (boloton bojoc). Localitate în partea central-vestică a Ungariei (Fejér), la ENE de lacul Balaton şi la NE de oraşul Siófok.
Balatoncsicsó. (boloton cicio). Localitate în V Ungariei (Veszprém), la V de lacul Bala-ton, la SV de oraşul Veszprém.
Balatonederics. (boloton ederici). Localitate în V Ungariei (Veszprém), la V de lacul Ba-laton, între oraşele Tapolca (la NE) şi Kesz-thely (la SV).
Balatonendréd. (boloton endried). Locali-tate în Ungaria (Somogy), la E de lacul Bala-ton, la SV de oraşul Siófok.
Balaton-felvidék. (boloton felvidiec). Regi-une naturală deluroasă-muntoasă în Ungaria, la V de lacul Balaton.
Balatonfenyves. (boloton feni veş). Locali-tate în V Ungariei (Somogy), la SE de lacul Balaton.
Balatonfökajár. (boloton feocoiar). Locali-tate în V Ungariei (Veszprém), la NE de la-cul Balaton.
Balatonföldvár. (bolotonfeoldvar). Locali-tate situată în SE lacului Balaton (Somogy-Ungaria).
Balatonfüred. (bolotonfiured). Localitate, staţiune balneoclimaterică pe ţărmul nord-vestic al lacului Balaton (Veszprém-Ungaria).
Balatonfuzfo. (bolotonfiuzfeo). Localitate situată în NE lacului Balaton (Veszprém-Ungaria).
Balatongyörök. (boloton gieoreoc). Locali-tate în V Ungariei (Veszprém), pe ţărmul lacului Balaton, la E de oraşul Keszthely.
Balatonhenye. (boloton henie). Localitate în V Ungariei (Veszprém), la NE de oraşul Ta-polca.
Balatonkenese. (boloton cheneşe). Locali-tate în V Ungariei (Veszprém), pe ţărmul NE al lacului Balaton.
Balatonkeresztúr. (boloton cherestur). Lo-calitate în V Ungariei (Somogy), pe ţărmul SSV al lacului Balaton.
Balatonlelle. (boloton lele). Localitate, sta-ţiune situată pe malul sudic al lacului Bala-ton (Somogy-Ungaria).
Balatonmagyaród. (boloton magia rod). Localitate în V Ungariei (Zala), la SV de lacul Balaton şi oraşul Keszthely.
Balatonmáriafürdo. (boloton mario fiur-deo). Staţiune situată pe ţărmul SSV al lacu-lui Balaton (Somogy-Ungaria).
Balatonoszöd. (boloton eoseod). Localitate în V Ungariei (Somogy), pe ţărmul E al lacu-lui Balaton.
Balatonrendes. (boloton rendeş). Localitate în V Ungariei (Veszprém), pe ţărmul V al lacului Balaton.
Balatonszabadi. (boloton sabadii). Locali-tate în V Ungariei (Somogy), pe ţărmul NE al lacului Balaton.
Balatonszabadi-Fürdotelep. (boloton sa-badii fiurdeo telep). Localitate în V Ungariei (Somogy), pe ţărmul NE al lacului Balaton, la NE de oraşul Siófok.
Balatonszárszó. (boloton sarso). Localitate în V Ungariei (Somogy), pe ţărmul NE al lacului Balaton.
Balatonszemes. (boloton semeş). Localitate în V Ungariei (Somogy), pe ţărmul E al lacu-lui Balaton.
Balatonszentgyörgy. (boloton sent gieorgi). Staţiune în SV lacului Balaton, din Ungaria (Somogy).
Balatonszepezd. (boloton sepezd). Locali-tate în V Ungariei (Veszprém), pe ţărmul V al lacului Balaton.
Balatonszéplak. (boloton seplac). Localitate în V Ungariei (Somogy), pe ţărmul NE al lacului Balaton, la SV de oraşul Siófok.
Balatonszolos. (boloton seoleoş). Localitate în V Ungariei (Veszprém), la V de lacul Ba-laton şi de staţiunea Balatonfüred.
Balatonudvari. (boloton udvorii). Localitate situată în V Ungariei (Veszprém), pe ţărmul V al lacului Balaton, la SV de peninsula Ti-hany.
Balatonújlak. (boloton uiloc). Localitate în V Ungariei (Somogy), la S de lacul Balaton.
Balatonvilágos. (boloton vilagoş). Locali-tate situată pe ţărmul NE al lacului Balaton (Somogy-Ungaria).
Balaurin. Oraş situat în insula Lomblen (In-donezia).
Balázstelek. (bolaj telec). Localitate în NE Ungariei (Hajdú-Bihar), la NV de oraşul De-brecen şi la SV de oraşul Nyíregyháza.
Balboa. 1. Vârf (350 m) în Panama, la S de canalul Panama şi lângă lacul Gatun. 2. Lo-calitate situată la capătul canalului Panama la Oceanul Pacific, la V de oraşul Panama.
Balboa Heights. (balboa haigs). Localitate la N de canalul Panama, la NV de capitala Panama.
Balbriggan. (belbrigăn). Localitate în NE Irlandei, pe ţărmul Mării Irlandei, la NE de Dublin.
Balby. (belbii). Localitate situată în Anglia (Marea Britanie), la NE de oraşul Sheffield.
Balc. Comună în jud. Bihor, pe râul Barcău, având circa 3 700 loc. Satele componente: Balc, Almaşu Mare, Almaşu Mic, Ghida, Săldăbagiu de Barcău.
Balcani, Munţi sau Stara Planina. Lanţ muntos în Bulgaria, între Timok (la V) şi Marea Neagră (la E). Lungimea măsoară 555 km iar lăţimea 20-50 km. Cuprind trei sec-toare: Balcanii Vestici, alcătuiţi din roci cristaline şi eruptive vechi, calcare mezo-zoice şi fliş. Altitudinea maximă este de 2 168 m (vf. Midjar); Balcanii Centrali, for-maţi din şisturi cristaline şi granite, altitudi-nea maximă 2 376 m (vf. Botev); Balcanii Estici, cu altitudine între 300 m (în E) şi 1 000 m (în V), care împreună cu Sredna Gora (Munţii Antibalcani), la S, închid depresi-unile tectonice Sofia şi Tundja superioară. Aici se practică turismul montan şi au fost create parcuri naţionale.
Balcani. Comună în jud. Bacău, pe râul Tazlău, cu circa 8 500 loc. Satele compo-nente: Balcani, Frumoasa, Ludaşi, Schitu Frumoasa.
Balcanică, Peninsula. Peninsulă în SE Eu-ropei, limitată de mările Neagră, Marmara şi Egee (la E şi SE), de Marea Mediterană (la S), de Marea Ionică şi Marea Adriatică (la V) şi Câmpia Dunării (la N; deci limita N este dată de fluviul Dunăre). Suprafaţa ajunge la 505 000 kmp. Ţărmurile sunt fragmentate cu numeroase golfuri, strâmtori, peninsule şi insule. Relieful este foarte variat ca formă şi ca vârstă; numeroase masive aparţin orogenezei hercinice (Munţii Mace-doniei, Rodopi, Tesaliei, Munţii Peninsulei Calcidice, Podişul Istranca) şi alpine (Alpii Dinarici, Alpii Albanezi, Munţii Pind şi Munţii Balcani). Altitudinea maximă este de 2 925 m (Vf. Musala, din Munţii Rila). Câmpiile sunt puţine: Câmpia Savei, Du-nării, Mariţei şi a Traciei de Est. Apare şi Podişul Prebalcanic. Clima este diferită, temperat-continentală în N şi E şi meditera-neană în S şi V. Cuprinde Albania, Grecia, fostele state ale Yugoslaviei, România şi Turcia europeană.
Balcarce. (balcarse). Localitate în E Argen-tinei, la VNV de oraşul Mar del Plata.
Balcic (Balcik). Oraş în NE Bulgariei, pe Coasta de Argint, la S de Capul Caliacra. Peste 12 000 loc. Constituie staţiune balneo-climaterică pe ţărmul Mării Negre. În an-tichitate se numea Dionysopolis (colonie greacă, din secolul VI î.e.n.). Între anii 1913 şi 1940 a aparţinut României (cu Cadri-laterul).
Balcilar. Localitate situată în NV Turciei asiatice, pe râul Yakacik Suyu, la E de oraşul Çanakkale.
Balclutha. (belclasa). Localitate situată în SE Insulei de Sud (Noua Zeelandă), la SV de oraşul Dunedin.
Baldegg. 1. Localitate în Elveţia, pe ţărmul SE al lacului cu acelaşi nume, la SV de ora-şul Zürich. 2. Lac (5,2 kmp) în NNE Elve-ţiei, la NV de lacul Zug şi la SV de oraşul Zürich.
Baldeney. Lac de acumulare situat pe râul Ruhr (Germania), la SSE de oraşul Essen.
Balderschwang. (balder şvang). Localitate în S Germaniei, la graniţa cu Austria, la E de lacul Boden.
Bald Knob. (beld cnob). Localitate situată în S.U.A. (Arkansas), la NV de oraşul Mem-phis.
Baldovineşti. Comună în jud. Olt, cu aproape 3 900 loc. Reşedinţa este satul Băl-easa. Satele componente: Băleasa, Bal-dovineşti, Broşteni, Dâmburile, Găvăneşti, Gubandru, Pietriş.
Baldwin. (belduin). Localitate situată în S.U.A. (Michigan), la E de lacul Michigan, la NE de oraşul Muskegon.
Baldwinsville. (belduinsvil). Localitate în S.U.A. (New York), pe Canalul Erie, la E de oraşul Rochester, la SE de lacul Ontario şi la V de lacul Oneida.
Baldy Peak. (beldii pic). Vârf (3 533 m) în Munţii Stâncoşi, în statul Arizona.
Bale. Localitate situată în SV peninsulei Is-tria (Croaţia).
Bâle. (bal). v. Basel.
Baleare (Islas Baleare). Arhipelag în V Mediteranei, situat pe un prag submarin, constituind o provincie a Spaniei. Suprafaţa este de 5 000 kmp, cu circa 675 000 loc. Centrul administrativ este Palma de Mal-lorca. Insulele principale sunt: Mallorca, Menorca, Ibiza, Formentera, Cabrera. Relie-ful este muntos, cu altitudinea maximă de 1 445 m (Puig Major). Clima este mediterane-ană. Se execută exploatarea marmurei şi ag-ricultură specifică climatului: măslini şi viţă de vie. Turismul este deosebit de dezvoltat.
Balei. Localitate în Siberia (Rusia), la SE de Cita, pe râul Şilka, la E de lacul Baikal.
Baleia. Cap geografic în SE Braziliei, la Oceanul Atlantic, la NE de Rio de Janeiro.
Balen. Localitate în Belgia, în N ţării, la SE de oraşul Mol.
Balenei, Dorsala. Dorsală submarină în SV Africii, în Oceanul Atlantic, la V de Deşertul Namibiei.
Baler. Localitate situată în E insulei Luzon (Filipine), pe ţărmul Oceanului Pacific.
Balezino. Localitate în NE Rusiei europene, pe râul Cepka, la SE de oraşul Kirov şi la SV de oraşul Perm.
Balf. (bolf). Localitate-staţiune (ape termale) în NV Ungariei (Gyor-Moson-Sopron), la E de oraşul Sopron.
Balfürdo. (bolfiurdeo). Localitate situată în NV Ungariei (Gyor-Moson-Sopron), la SE de oraşul Sopron.
Bålforsen. (bolforsen). Baraj şi lac de acu-mulare în NE Suediei, pe râul Umeälv.
Balfour. (belfur). Localitate aflată în Repub-lica Africa de Sud, la SE de Johannesburg.
Balgo Hill. (belgo hil). Localitate situată în partea central-nord-vestică a Australiei, la NE de Marele Deşert de Nisip.
Balhaf. 1. Regiune naturală în SV Yemenu-lui, la NE de oraşul Aden. 2. Localitate în S Yemenului, pe ţărmul Mării Arabiei, la E de oraşul Aden.
Balham. (belhem). Cartier al oraşului Londra (Anglia-Marea Britanie).
Balhan. Munţi (1 880 m) situaţi în Turk-menistan, la SE de golful Kara Bogaz.
Balhaş. 1. Lac în Kazahstan, navigabil, lipsit de scurgere, situat la 342 m altitudine. În V are apă dulce, iar în E sărată. Suprafaţa me-die este de 18 200 kmp (17 000-19 000 kmp), adâncimea medie 6 m iar cea maximă 26,5 m. Lacul primeşte râurile Ili, Karatal, Aksu etc. Portul principal este Balhaş. 2. Oraş-port la lacul Balhaş.
Balholm. Localitate situată în fiordul Sogne (Norvegia).
Bali. (balii). 1. Mare a Oceanului Pacific, în cadrul Mediteranei asiatice, la SV de insula Flores. Suprafaţa ajunge la 40 000 kmp, adâncimea medie 220 m iar cea maximă 1 589 m. Temperatura apei este de 27-28oC, salinitatea 33-34‰. Este mărginită la N de arhipelagul Kangean şi insula Madura, iar la S de insulele Bali, Lombok, Sumbawa. La V, prin strâmtoarea Madura comunică cu Marea Java. Portul principal este Surabaja. 2. Insulă vulcanică ce aparţine Indoneziei, situată în arhipelagul Sondele Mici, la E de Java de care este despărţită prin strâmtoarea cu ace-laşi nume. Suprafaţa ajunge la 5 600 kmp iar numărul locuitorilor la aproape 3 milioane. Altitudinea maximă urcă la 3 142 m (vul-canul Gunung Agung). Oraşul principal al insulei este Denpasar. Se găsesc păduri tropicale, dar se practică şi agricultura. 3. Localitate în NV Camerunului, la NE de ora-şul Douala şi la NV de capitala Yaoundé. 4. Localitate în NV Turciei europene, pe râul Adyrnas, la SSE de oraşul Bursa.
Baligician. Localitate în NE Siberiei (Ru-sia), pe râul Kolîma.
Baligród. Localitate în SE Poloniei, la SE de oraşele Rzeszów şi Sanok.
Balikesir (Balikeşir). Oraş în Turcia asiat-ică, cu peste 150 000 loc.
Balikli. (baliclii). Localitate situată în Turcia europeană, la V de Istanbul.
Balikpapan. 1. Oraş situat în Indonezia (in-sula Kalimantan), port la strâmtoarea Makassar, având peste 280 000 loc. 2. Vârf (1 200 m) lângă oraşul cu acelaşi nume din insula Kalimantan.
Baliluyan, Cap. (baliluian). Cap geografic în S insulei Palawan (Filipine).
Balimo. Localitate în SV statului Papua-Noua Guinee, pe râul Fly (insula Noua Guinee).
Balin. Localitate în Polonia, în Silezia Supe-rioară, la SE de oraşul Katowice.
Balingen. (balinghen). Localitate aflată în SV Germaniei, la SE de Stuttgart.
Balinka. (bolinco). Localitate în Ungaria (Fejér), la N de oraşul Székesfehérvár.
Balinţ. Comună în jud. Timiş, pe râul Bega, cu peste 2 000 loc. Satele componente sunt: Balinţ, Bodo, Fădimac, Târgovişte.
Balipara. Localitate în NE Indiei, pe Brah-maputra, la NE de oraşul Gauhati.
Balis. Localitate în N Siriei, pe fluviul Eu-frat, la SE de oraşul Haleb (Aleppo = Alep).
Baliza. Localitate în V Braziliei, pe râul Araguaia, la SV de localitatea Araguaia şi la V de oraşul Goiânia şi de capitala Brasilia.
Balk. Localitate în Olanda, în N ţării, la SV de oraşul Leeuwarden.
Balkány. (bolcani). Localitate situată în E Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), la SE de oraşul Nyíregyháza şi la NE de Debrecen.
Balkh. Localitate în N Afganistanului, la NV de Mazar-i-Sharif.
Balla Balla. (bele bele). Localitate în V Australiei, pe ţărmul Oceanului Indian, la SV de Port Hedland.
Ballachulish. (belecialiş). Localitate situată în V Scoţiei (Marea Britanie), la capătul V al canalului Caledonian.
Ballagati. (balagatii). Localitate în V Al-baniei, la SV de oraşul Elbasan şi la E de lacul Tërbufit.
Ballancourt. (balancur). Localitate situată la S de Paris (Franţa).
Ballao-Villasalto. Centru de extracţie a an-timoniului situat în SE insulei Sardinia (Italia).
Ballapur. Localitate minieră (fier) în India, la SV de Nagpur.
Ballarat. (belerăt). Oraş în SE Australiei, la NV de Melbourne.
Ballari. (balarii). Localitate în partea cen-tral-sudică a Indiei, în Podişul Deccan, la S de Hiderabad.
Ballater. (beleter). Localitate în NE Scoţiei (Marea Britanie), pe râul Dee, la SV de ora-şul Aberdeen.
Ballenas. 1. Strâmtoare maritimă situată în Golful Californiei (Oceanul Pacific), între peninsula California şi insula Ángel de la Guarda. 2. Golf al Oceanului Pacific, situat la V de peninsula California (Mexic), la SE de Capul Abreojos.
Ballendorf. Localitate în Germania, la SE de oraşul Leipzig.
Ballenstedt. (balenştet). Localitate situată în partea centrală a Germaniei, la SV de oraşul Magdeburg.
Balleny. Insule situate în Antarctida, în Oceanul Pacific, la SE de Marea Ross.
Ballé. Localitate în NV statului Mali, aproape de graniţa cu Mauritania, la N de Bamako.
Balleroy. (balroi). Localitate în N Franţei, în peninsula Cotentin, la V de oraşul Caen.
Ballerup. Localitate în Danemarca, la V de capitala Copenhaga.
Balliang. (belieng). 1. Localitate situată în V oraşului Melbourne (Australia). 2. Râu în SE Australiei, afluent al râului Little River, la V de Melbourne, cu vărsare în golful Port Phil-lip.
Ballimoney. (belimonii). Localitate în N Irlandei de Nord, la SV de localitatea Bally-castle.
Ballina. (belină). 1. Localitate în NV Ir-landei, la Golful Donegali (Oceanul Arctic). 2. Localitate în E Australiei, pe ţărmul Oceanului Pacific, la SE de Brisbane.
Ballinasloe. (belinăslo). Localitate situată în partea centrală a Irlandei, la SV de lacul Ree.
Ballinger. (belingăr). Localitate situată în S.U.A. (Texas), pe râul Colorado, la SV de oraşele Dallas şi Fort Worth.
Ballinrobe. (belinrob). Localitate situată în VNV Irlandei, la NE de lacul Mask, la V de oraşul Roscommon (sau Ros Comain).
Ballon de Guebwiler. (belon de ghebviler). Vârf (1 423 m) în E Franţei, la NV de oraşul Mulhouse.
Ballószög. (bolloseog). Localitate în Ungaria (Bács-Kiskun), la SV de oraşul Kecskemét.
Balshabani. (balşabanii). Localitate în Al-bania, la SV de capitala Tirana.
Ballshi. (balşii). Localitate situată în SV Albaniei, la NE de oraşul Vlora.
Ball's Pyramid. (bels piramid). Insulă situată în cadrul insulelor Lord Howe (Aus-tralia), în E Australiei, în Oceanul Pacific.
Ballum. Localitate în Olanda, în N ţării, aproape de Marea Watt, la NV de oraşul Leeuwarden.
Ballwill. (balvil). Localitate în Elveţia, la N de oraşul Luzern.
Bally. (balii). Oraş în NE Indiei, la N de ora-şul Calcutta.
Ballybunnion. (belibanion). Localitate în SV Irlandei, la SV de oraşul Limerick.
Ballycastle. (belicastl). Localitate în NE Irlandei de Nord (Ulster), Marea Britanie, situată pe ţărmul Canalului de Nord (Oceanul Atlantic).
Ballyclare. (belicler). Localitate în E Ir-landei de Nord (Marea Britanie), la NV de Belfast.
Ballyfermot. (belifermot). Cartier al oraşu-lui Dublin (Irlanda de Nord).
Ballygunge. (baligunghe). Cartier al oraşu-lui indian Calcutta.
Ballymena. (belimenă). Localitate aflată în NE Irlandei de Nord (Marea Britanie).
Ballyquintin. (belichinten). Cap în E Ir-landei de Nord (Marea Britanie), la Canalul de Nord, continuarea peninsulei Ards.
Ballyshannon. (belişenon). Localitate situată în NV Irlandei, pe râul Erne, aproape de golful Donegal.
Balmat. (belmet). Localitate în S.U.A. (New York), în NE ţării, aproape de graniţa cu Canada, centru de exploatare a zincului.
Balmazújváros. (bolmoz ui varoş). Oraş în partea de NE a Ungariei, în judeţul Hajdú-Bihar, la NV de oraşul Debrecen.
Balmhorn. Vârf (3 709 m) în Alpii Elveţiei, la S de lacul Thuni.
Balmoral. Recif, banc, în arhipelagul Fidji (Fiji) din Oceanul Pacific.
Balmoral Castle. (belmorăl castl). Locali-tate în ENE Scoţiei (Marea Britanie), pe râul Dee, la SV de oraşul Aberdeen.
Balmuccia. (balmucia). Localitate în NNV Italiei, pe râul Sesia, la V de lacurile Maggiore şi Ortai.
Balod. Localitate în partea central-estică a Indiei, la SV de oraşul Raipur.
Baloda Bazar. Localitate în India, în partea estică a ţării, între oraşele Raipur (la SV) şi Bilaspur (la NV).
Balog. Râu (48,7 km) în SE Slovaciei, aflu-ent al râului Sajo (afluent al Tisei).
Balogunyom. (bolog uniom). Localitate în V Ungariei (Vas), la SE de oraşul Szom-bathely.
Balon. (baloni). Localitate în Slovacia, pe Dunăre, la SE de oraşul Dunajská Streda.
Balota. Vârf (2 130 m) în Munţii Căpăţânii (Grupa Parângului-Carpaţii Meridionali).
Balotaszállás. (boloto salaş). Localitate în Ungaria (Bács-Kiskun), la SE de oraşul Kiskunhalas.
Baloteşti. Comună în jud. Ilfov (în fostul Sector Agricol Ilfov până în anul 1995), pe Cociovaliştea. Are aproape 5 000 loc. Are un Institut pentru cercetarea nutriţiei ani-malelor. Satele componente sunt: Baloteşti, Dumbrăveni, Săftica.
Balotra. Localitate în NV Indiei, la SV de oraşul Jodhpur şi la NNV de oraşul Ahmed-abad.
Balovale. Localitate în V Zambiei, pe fluviul Zambezi.
Balnarad. (belnered). Localitate în SE Aus-traliei, pe râul Lachlan (afluent al fluviului Murray), la NV de oraşul Melbourne.
Balsa. (bolşo). Localitate situată în NE Un-gariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), pe Tisa, la NV de Ibrány şi la NE de oraşul Tokaj.
Balsam. (belsem). Lac în Canada, la N de lacul Ontario.
Balsareny. Localitate minieră (plumb) în NE Spaniei.
Balsas. 1. Râu (685,6 km) în SV Mexicului, ce se varsă în Oceanul Pacific. 2. Râu în Brazilia, afluent al râului Tocantins la locali-tatea Carolina. 3. Localitate în Brazilia, la SV de localitatea Loreto şi la SE de locali-tatea Carolina.
Balsfjord. (balsfiord). Localitate în N Norvegiei, la SE de oraşul Tromsø.
Balstad. Localitate situată în insula Lofoten (Norvegia) din Marea Norvegiei.
Balsthal. Localitate în NV Elveţiei.
Balş. Oraş în jud. Olt, pe dreapta Olteţului. Populaţia depăşeşte 23 000 loc. A fost atestat documentar în anul 1564 şi a devenit oraş în anul 1921. Oraş industrial. Satele compo-nente: Corbeni, Româna, Teiş.
Balşa. Comună în jud. Hunedoara, cu peste 1 700 loc. Se exploatează aur şi argint (la Almaşu Mic de Munte). Satele componente: Balşa, Almaşu Mic de Munte, Ardeu, Buneşti, Galbina, Mada, Oprişeşti, Poiana, Poieniţa, Roşia, Stăuini, Techereu, Văli-şoara, Voia.
Balta. 1. Comună în jud. Mehedinţi, cu peste 1 800 loc. Satele componente: Balta, Coada Cornetului, Costeşti, Gornoviţa, Nevăţu, Pre-jna, Sfodea. 2. Oraş situat în partea de V a Ucrainei.
Balta Albă. 1. Liman fluviatil cu apă sărată, slab sulfatată, sodică, slab magneziană, pe cursul inferior al Buzăului, în Câmpia Râm-nicului. Suprafaţa măsoară 10,1 kmp, adân-cimea maximă 4 m. Are rezerve de nămol sapropelic (2,45 milioane mc) din care se produce extractul "Pell-amar"). 2. Comună în jud. Buzău, cu circa 3 500 loc. Aici se află o staţiune balneoclimaterică permanentă. Satele componente sunt: Balta Albă, Amara, Băile, Stăvăreşti.
Balta Brăilei. Luncă joasă (6-10 m altitu-dine) hidroamenajată a Dunării, cuprinsă între Dunărea Veche la E şi Braţul Cremenea (respectiv Pasca) la V. Iniţial a fost o alter-nanţă de mlaştini, gârle, lacuri şi grinduri ferite de inundaţii, pe alocuri cu stufăriş sau cu păduri de plop şi salcie, cu unele canale navigabile (ca de ex., Filipoiu). Lungimea atinge 60 km, lăţimea 20 km iar suprafaţa 96 000 ha. A fost supusă prefacerilor hidroame-liorative, primind denumirea de "Insula Mare a Brăilei" (denumire improprie, deoarece nu este insulă în sens geografic). Se cultivă ce-reale.
Balta Doamnei. Comună în jud. Prahova, cu aproape 2 900 loc. Satele componente: Balta Doamnei, Bâra, Curcubeu, Lacu Turcului.
Balta Ialomiţei. Luncă hidroamenajată a Dunării, cuprinsă între braţele Dunărea Ve-che (la E) şi Borcea (la V). Suprafaţa ajunge la 831,3 kmp, lungimea la 94 km (între Că-lăraşi şi Hârşova), lăţimea la 4-12,5 km. Alti-tudinea medie 10-17 m. Constituia o regiune de bălţi, mlaştini şi grinduri, astăzi îndiguită şi desecată. Se cultivă cereale. Mai este cunoscută sub numele de Balta Borcei.
Baltasar Brum. Localitate în Uruguay, în NV ţării, la SV de oraşul Artigas.
Balta Sărată. Localitate în S României (în Câmpia Călmăţuiului), la SV de Roşiori de Vede.
Baltică, Marea. Mare continentală a Oceanului Atlantic, situată în N Europei; comunică cu Marea Nordului prin strâm-torile Skagerrak şi Kattegat. Suprafaţa este de 419 000 kmp, adâncimea medie 86 m, cea maximă 470 m. Formează trei mari golfuri: Finic, Botnic şi Riga. Salinitatea este redusă (8-11‰). Aici se află numeroase insule şi arhipelaguri, ca: Aland, Bornholm, Gotland, Rügen, Saaremaa. În această mare se varsă Neva, Dvina de Vest, Vistula, Oder etc. Por-turi principale sunt: Sankt Petersburg, Tallin, Riga, Gdansk, Szczecin, Copenhaga, Stock-holm, Malmö ş.a. Este unită cu Marea Albă prin intermediul lacului Onega şi râului Neva, printr-un canal navigabil (din anul 1933) cu 19 ecluze şi 227 km lungime.
Baltiisk (Baltyiisk). Localitate situată în Rusia, la Marea Baltică. v. Kaliningrad (1).
Baltikari. (balticarii). Localitate situată la NV de oraşul Calcutta (India).
Baltim. Localitate situată în N deltei Nilului (Egipt), pe ţărmul Mării Mediterane.
Baltimore. (băltimo). 1. Oraş în NE S.U.A. (statul Maryland), în apropierea golfului Chesapeake. Are circa 2,5 milioane loc., îm-preună cu suburbiile. 2. Localitate în SV Ir-landei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, în dreptul insulei Clear (Clear Island).
Baltoro. Gheţar în Munţii Karakorum, între vârfurile Chogori (8 611 m) şi Gasherbrum II (8 035 m). Lungimea gheţarului este de 62 km iar suprafaţa 775 kmp.
Baltrum. Insulă din arhipelagul Frisice de Est (Germania) din Marea Nordului.
Baluhati. (baluhatii). Localitate situată la NV de Calcutta (India).
Balumbal. Localitate în ESE Etiopiei, la graniţa cu Somalia.
Balurghat. (balurgat). Localitate în NE In-diei, la graniţa cu Bangladesh, pe râul Atrai, la SE de oraşul Katihar.
Bálvány. (balvani). Vârf (956 m) în Munţii Bükk din NE Ungariei.
Bálványos. (balvanioş). Localitate în V Un-gariei (Somogy), la SE de lacul Balaton şi la SV de oraşul Siófok.
Balve. Localitate în Germania, în regiunea Ruhr, pe râul Hönne (afluent al Ruhr-ului), la SE de oraşul Dortmund.
Balver Wald. (balver vald). Vârf (546 m) în regiunea Ruhr, la V de localitatea omonimă.
Balya. Localitate în NV Turciei (Asia), la V de oraşul Balikesir.
Balzers. Oraş în SV Principatului Liechten-stein.
Bam. 1. Localitate în SE Iranului, la NE de oraşul Sabzawaran. A fost crunt lovit de cu-tremurul de pământ din 2003 (circa 50 000 morţi). 2. Localitate în NE Iranului, la NV de oraşul Mashhad.
Bama. Localitate în NE Nigeriei, aproape de graniţa cu Camerunul, la SE de oraşul Maiduguri.
Bamakan. Localitate în SE Siberiei (Rusia), pe râul Arguny, la SE de oraşul Cita.
Bamako. Capitala Republicii Mali, port flu-vial pe fluviul Niger. Populaţia sa numără peste 800 000 loc. Este capitală a Republicii din anul 1960.
Bamanghata. (bamangata). Localitate la E de oraşul Calcutta (India).
Bamangola. Localitate în NE Indiei, la SE de oraşul Katihar.
Bamba. Localitate în centrul statului Mali, pe fluviul Niger, la NE de oraşul Tombouc-tou (Timbuktu).
Bambang. Localitate în V insulei Luzon (Filipine), la NV de Manila.
Bambari. (bambarii). Oraş în S Republicii Centrafricane. Populaţia ajunge la peste 52 000 loc.
Bamberg. Oraş în S Germaniei (Bavaria), în apropiere de Main, cu circa 120 000 loc. Oraşul este menţionat din anul 902.
Bambili. (bambilii). Oraş în N R.D. Congo (fost Zair), pe râul Uele, afluent al râului Oubangui.
Bamboi. Localitate în Ghana, pe râul Volta Neagră (afluent al fluviului Volta).
Bambuí. Localitate în E Braziliei, la SV de oraşul Belo Horizonte.
Bam-Cso. (bam cio). Lac sărat situat în Po-dişul Tibet (China), la N de oraşul Lhasa.
Bambouto. (bambuto). Vârf (2 740 m) în Munţii Adamaoua (Camerun).
Bamenda. Oraş situat în NV Camerunului (Africa).
Bamford. (bemford). Localitate în Anglia (Marea Britanie), pe râul Derwent, la VSV de oraşul Sheffield.
Bami. (bamii). Localitate situată în V Turk-menistanului, la NV de oraşul Ashabad.
Bamian. Masiv muntos situat în Afganista-nul central (din Masivul Hindukuş). Altitu-dinea maximă este de 5 143 m (vf. Shahfu-ladi) din culmea Koh-i-Baba. Pasul cu ace-laşi nume (3 700 m altitudine) leagă Turke-stanul afgan de Kabul.
Bamkin. Localitate în NV Camerunului, aproape de graniţa cu Nigeria.
Bampton. (bemptăn). Insulă coraligenă din arhipelagul Noua Caledonie (Oceanul Pa-cific).
Bampur. 1. Oraş în SE Iranului. 2. Râu în SE Iranului ce curge prin oraşul cu acelaşi nume şi se varsă în lacul Hamun-i-Jaz Murian.
Bán. (ban). Pârâu situat în NE Ungariei, afluent al râului Sajó (care, la rându-i, este afluent al râului Tisa). Izvorăşte din Munţii Bükk.
Bana. 1. (bono). Localitate în NNV Ungariei (Komárom-Esztergom), la SV de oraşul Komárom şi la ESE de Gyor. 2. (bana). Lo-calitate în Malawi, pe ţărmul V al lacului Malawi.
Banaba. Insule în Oceania, în grupul in-sulelor Gilbert.
Banan. Munţi în partea central-sudică a Iranului, cu altitudinea maximă de 3 393 m.
Banana. Localitate în SV R.D. Congo, la vărsarea fluviului Congo în Oceanul Atlan-tic.
Bananal (Ilha do Bananal). Insulă fluviatilă în Brazilia centrală (Goias), situată între braţele fluviului Araguaia. Suprafaţa insulei este de 25 000 kmp (cea mai mare insulă fluviatilă din lume), lungimea maximă 500 km iar lăţimea maximă 56 km. Vegetaţia este tropicală (bananieri şi palmieri) iar fauna bogată. Aici se află parcul naţional Araguaia.
Bananeiras. Localitate situată în ENE Bra-ziliei, la SV de oraşul Natal.
Bananga. Oraş în insulele Nicobar (India) din Oceanul Indian.
Banaras. v. Varanasi.
Banarli. (banarlii). Localitate situată în Turcia europeană, la V de oraşul Istanbul.
Banas. Râu (482,8 km) în India, afluent al râului Ghambal (iar acesta afluent al fluviu-lui Gange).
Banás, Cap. Cap în SE Egiptului, la Marea Roşie.
Banat. Provincie istorică, situată între Car-paţii Meridionali, Dunăre, Tisa şi Mureş. În 1918, cea mai mare parte a Banatului, s-a unit în componenţa României, iar o parte cu Yugoslavia.
Banatska Palanka. Localitate situată în Serbia, pe Dunăre, la graniţa cu România, la SV de Socol şi la NV de Baziaş (ambele din România).
Banatski Monoštor. (banatschii monoştor). Localitate în NE Serbiei, la NE de oraşul Senta şi la NV de oraşul Kikinda.
Banatsko Arandelovo. Localitate în NE Serbiei, la graniţa cu România, la E de lo-calitatea Novi Kneževac.
Banatsko Novo Selo. Localitate în ENE Serbiei, la NE de capitala Belgrad (Beo-grad).
Banatsko Veliko Selo. Localitate situată în NE Serbiei, la graniţa cu România în dreptul oraşului Jimbolia, la SE de oraşul Kikinda.
Banatului, Munţii. Ramură muntoasă a Carpaţilor Occidentali, situată în S lor (după geologi, Carpaţilor Meridionali), care cu-prind munţii: Dognecea, Semenic, Aninei, Almăj şi Locvei, ca şi depresiunile Caraş-Ezeriş, Almăjului şi Oraviţei.
Banatul Severinului (Banatul de Severin). Unitate de tip militaro-administrativă consti-tuită în anul 1230, ce cuprindea S Banatului, apoi regiunea Severinului şi o mică parte a V Olteniei, cu centrul în cetatea Severinului. Conducătorul purta titlul de ban.
Banban. Localitate situată în E Arabiei Saudite, la NV de capitala ţării.
Banbridge. (benbridgi). Localitate în SE Irlandei de Nord (Ulster), Marea Britanie, pe râul Bann la SV de Belfast.
Banbu. Localitate în E Chinei, pe râul Huaihe, la NV de Nankin.
Banbury. (benbarii). Localitate în partea central-sudică a Angliei (Marea Britanie), la SV de oraşul Northampton.
Banca. Comună în jud. Vaslui, cu peste 5 200 loc. Reşedinţa este satul Gara Banca. Satele componente sunt: Banca, Gara Banca, Ghermăneşti, Micleşti, Mitoc, Satu Nou, Sălcioara, Sârbi, Stoişeşti, Strâmtura-Mitoc, Ţifu, 30 Decembrie (?).
Banchory. (bencorii). Localitate în E Scoţiei (Marea Britanie), pe râul Dee, la SV de ora-şul Aberdeen.
Banco Serranilla. (banco seranilia). Insulă în Marea Caraibilor, la SV de insula Ja-maica. Aparţine Columbiei.
Bancroft. (bencroft). Localitate situată în Canada, la VSV de Ottawa.
Band. Comună în jud. Mureş, pe râul Com-lod, cu o populaţie de circa 7 300 loc. Satele componente sunt: Band, Drăculea Bandului, Fânaţe, Fânaţele Mădăraşului, Iştan-Tău, Mădăraş, Mărăşeşti, Negrenii de Câmpie, Oroiu, Petea, Ţiptelnic, Valea Mare, Valea Rece.
Bánd. (band). Localitate situată în V Un-gariei (Veszprém), pe râul Séd, la NV de oraşul Veszprém.
Banda. 1. Mare în Oceanul Pacific, între arhipelagul Moluce, insulele Sulawesi şi Timor. Suprafaţa este de 714 000 kmp, adâncimea medie 3 064 m iar cea maximă 7 440 m. Salinitatea ajunge la 34,5‰. Tem-peratura medie a apei este de 27oC. Portul principal este Ambon. 2. Insule (41,4 kmp) în E Mării Banda, la SE de insula Seram (In-donezia). 3. Vârf (1 819 m) în insula Honshu (Japonia). v. Bandai San. 4. Oraş în N Indiei, pe râul Ken, la V de oraşul Allahabad.
Banda Aceh (Banda Atjeh) sau Kuta-radja. (banda atgeh, kutaradgia). Oraş situat în NV insulei Sumatra (Indonezia).
Bandai San (Bandai Shan). (bandai şan). Vulcan activ (1 819 m) în partea centrală a insulei Honshu (Japonia), la SV de Fuku-shima.
Bandama. Fluviu (595,4 km) în statul afri-can Côte d'Ivoire. Se varsă în Golful Guineea.
Bandar. 1. Localitate în V Nepalului. 2. Lo-calitate în NV Afganistanului, pe râul Murghab. 3. Oraş în E Indiei, la N de gura de vărsare a râului Krishna în Marea Bengal (Oceanul Indian), pe Coasta Coromandel.
Bandar Abbas (Bandar-E' Abbas). Oraş în S Iranului, port la Golful Persic (strâmtoarea Ormuz), având peste 200 000 loc. Centru al prelucrării ţiţeiului. Oraşul este atestat din anul 1623.
Bandarban. Localitate situată în SE Bang-ladesh-ului, la SE de oraşul Chittagong.
Bandar-Bushire. (bandar buşire). Oraş în VSV Iranului, pe ţărmul Golfului Persic, la SV de oraşul Shiraz.
Bandar-Chahbahr. (bandar ciabar). Lo-calitate în SE Iranului, pe ţărmul Golfului Oman (Marea Arabiei).
Bandar-Charak. (bandar ciarac). Locali-tate situată în S Iranului, pe ţărmul Golfului Persic, la SV de localitatea Bastak.
Bandar Dilam. Localitate aşezată în V Iranului, pe ţărmul Golfului Persic, la SE de oraşul Abadan.
Bandar e Pahlavi (Bandar Pahlevi). (ban-dar pahlavii). Localitate în N Iranului, pe ţărmul Mării Caspice.
Bandar-e-Shah (Bandar Shah). (bandar e şah). Localitate situată în NE Iranului, pe ţărmul Mării Caspice.
Bandar-i-Gaz. Localitate situată în NNE Iranului, la V de oraşul Davarzan.
Bandar Lingeh. (bandar lingheh). Locali-tate în Iran, în S ţării, pe ţărmul Golfului Persic, la V de insula Oishm.
Bandar Rig. Localitate în V Iranului, pe ţărmul Golfului Persic, la NV de oraşul Ban-dar Bushire.
Bandar Seri Begawan. (bandar serii begauan). Oraş, port la Marea Chinei de Sud, capitala sultanatului Brunei. Vechiul nume, până în 1972, a fost Brunei.
Bandare-Anzali. (bandare anzalii). Locali-tate din Iran, situată pe ţărmul Mării Cas-pice.
Bandare-Mahsar. (bandare maşar). Locali-tate petroliferă în SV Iranului, la Golful Per-sic.
Bandare-Torkeman. Localitate în N Iranu-lui, pe ţărmul Mării Caspice.
Bandar Shah. v. Bandar-e-Shah.
Bandar Shalpur. (bandar şalpur). Locali-tate în V Iranului, pe ţărmul N al Golfului Persic, la E de oraşul Abadan.
Bande. (band). Localitate în Belgia, în SE ţării, pe râul Lesse, la NE de oraşul Roche-fort.
Bandeirant. Localitate situată în centrul Braziliei, pe râul Araguaia, la NV de Brasi-lia.
Bandeira, Pico da. Cel mai înalt vârf (2 884 m) din Podişul Braziliei, în masivul Serra do Caparaó, alcătuit din gnaise şi cu pantele acoperite de pădure tropicală umedă. Se află la N de Rio de Janeiro.
Bandera. Localitate în N Argentinei, la N de râul Salado, situată la NV de oraşul Tostado.
Banderas. Golf situat în V Mexicului (Oceanul Pacific), la V de Guadalajara.
Band-i-Ami. (band i amii). Râu în N Af-ganistanului, afluent al fluviului Amu-Daria. Trece prin oraşul Mazar-i-Sharif.
Bandirma. Localitate în NV Turciei asi-atice, aproape de Marea Marmara.
Band-Turkistan. Munţi situaţi în N Afgani-stanului, la N de râul Murghab.
Ban Don. v. Surat Thani.
Bandjar. (bandgiar). Localitate în partea central-vestică a insulei Java (Indonezia), la SE de oraşul Bandung.
Bandjarmasin. (bandgiarmasin). Oraş în SE insulei Kalimantan, la vărsarea râului Barito, pe ţărmul Mării Java.
Bandjir. (bandgir). Canal în capitala In-doneziei, Jakarta.
Bandol. Localitate în S Franţei, pe ţărmul Mării Mediterane, la V de oraşul Toulon şi la SE de Marseille.
Bandoli. (bandolii). Localitate situată în NE statului african Côte d'Ivoire, la graniţa cu Ghana.
Bandon. (bendon). Localitate în SSE Ir-landei, la SV de oraşul Cork (Corcaigh).
Bandra. Localitate în V Indiei pe ţărmul Mării Arabice (Oceanul Indian), la NV de oraşul Mumbai.
Bandundu (Banningville). (beningvil). Oraş în R.D. Congo, pe râul Kasai, la NE de Kin-shasa.
Bandung. Oraş în Indonezia (Java) la SE de Jakarta. Populaţia ajunge la circa 1,7 milio-ane loc. Oraşul a fost fundat în 1810. Centru industrial.
Banegher. (benengher). Localitate aflată în centrul Irlandei, pe râul Shannon, la NE de lacul Derg.
Baneh. Localitate în NV Iranului, la graniţa cu Irakul, la NV de oraşul Hamadan şi la SSE de lacul Urmia.
Banes. Localitate în NE Cubei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la NE de oraşul Holguin.
Bánfa. (banfo). Localitate în SV Ungariei (Baranya), la SV de oraşul Pécs, pe râul Okor (afluent al Dravei).
Banff. 1. Parc naţional în Canada (SV provinciei Alberta), pe pantele estice al Munţilor Stâncoşi. Suprafaţa ajunge la 6 617,6 kmp, fiind declarat ca atare în 1885. Relieful este muntos (culmile Saskatchewan, Paterson, Hector etc.). Ocroteşte plante de valoare (bradul negru, bradul Douglas), faună bogată (cerbul Wapiti, ursul Grizzly, puma, păsări). În parc sunt numeroase iz-voare minerale. Ca centre turistice: Banff şi Lake Louise. 2. Regiune administrativă în Scoţia (Marea Britanie), în NE Scoţiei. 3. Localitate în ENE Scoţiei, centrul adminis-trativ al regiunii cu acelaşi nume, pe ţărmul Mării Nordului.
Bangala. Localitate situată în NV R.D. Congo, pe fluviul Congo, la NE de oraşul Mbandaka. Vechiul nume a fost Nouvelle Anvers.
Bangalore. (bengălo). Oraş situat în S In-diei, centrul administrativ al statului Karna-taka. Are aproape 5 milioane loc. Centru in-dustrial, cultural şi turistic.
Bangara. Golf în SSV Bangladesh-ului, în Golful Bengal din Oceanul Indian.
Bangassou. (bangasu). Localitate aflată în partea de S a Republicii Centrafricane, pe râul Bomu, la graniţa cu R.D. Congo.
Bangassi. (bangasii). Localitate în Mali, în SV ţării, la NV de Bamako.
Bangatluni. (bangatlunii). Insulă din Golful Bengal, la SE de Calcutta. Aparţine de India.
Bangcal. Localitate în Filipine, în V insulei Luzon, la S de oraşul Manila.
Banggai. Insule indoneziene (3 162 kmp), situate la E de Sulawesi (Celebes).
Banggi. (banghii). Insulă situată la NE de insula Kalimantan şi la S de insula Palawan (Filipine), în strâmtoarea Balabac. Apaţine de Malaysia.
Banghakulu. (bangaculu). Localitate situată în SV insulei Sumatra (Indonezia), pe ţărmul Oceanului Indian.
Bangil. (banghil). Localitate în NE insulei Java, pe ţărmul Mării Bali, la SE de oraşul Surabaja.
Bangka. 1. Insulă (Indonezia) situată în arhipelagul Sondelor Mari, la SE de Suma-tra, de care este despărţită prin strâmtoarea omonimă. Suprafaţa este de 11 600 kmp, cu peste 350 000 loc. Aici se exploatează cosi-tor şi aur. Insula este acoperită de păduri tropicale. Aici există arbori de piper. 2. Strâmtoare situată între insulele Sumatra şi Bangka (Indonezia). 3. Cap situat în NV in-sulei Kalimantan (Indonezia), la NV de ora-şul Pontianac.
Bangkalan. Oraş situat în insula Madura (Indonezia).
Bangko. Localitate în partea central-sudică a insulei Sumatra (Indonezia), la VSV de ora-şul Telanaipura.
Bangkok (Krung Thep sau Maha Nak-hon). Capitala Thailandei, port pe fluviul Menam, la o distanţă de 33 km de Golful Siam. Este cunoscut din secolul XVI.
Bangladesh, Republica Populară. (bangla-deş). Stat în Asia central-sudică, pe cursul inferior al fluviului Gange. Suprafaţa este 144 000 kmp, cu peste 100 milioane loc. Capitala este oraşul Dhaka.
Bangor. 1. Localitate în E Irlandei de Nord (Marea Britanie), la E de Belfast, pe ţărmul Mării Irlandei. 2. Localitate în NV Ţării Galilor (Marea Britanie), la strâmtoarea Menai, situată la SE de insula Anglesey. 3. Oraş în NE S.U.A. (Maine), la NE de oraşul Boston. 4. Localitate în Anglia (Marea Bri-tanie), la S de oraşul Liverpool şi la V de oraşul Stoke, pe râul Dee. 5. Localitate în S.U.A. (Pennsylvania), la SE de oraşul Wilkes Barre, la V de râul Delaware.
Bangalsembera. Localitate în E insulei Ka-limantan (Indonezia), pe ţărmul strâmtorii Makassar, la N de oraşul Balikpapan.
Bang Saphan (Bang Saphan Yai). Locali-tate în Thailanda, în peninsula Malacca, pe ţărmul Golfului Thailanda (Marea Chinei de Sud).
Banguey. (banghei). Insulă (aparţine Malay-siei), situată în N insulei Kalimantan, în Marea Chinei de Sud.
Bangui. (bănghii). 1. Capitala Republicii Centrafricane, port pe Oubangui. Are circa 600 000 loc. 2. Localitate în Filipine, în NV insulei Luzon, pe ţărmul Mării Chinei de Sud.
Bangweulu. (benguiulu). Lac situat în Af-rica (Zambia), la S de lacul Tanganyika, la altitudinea de 1 067 m. Suprafaţa este de 4 900 kmp (dar ajunge la 15 000 kmp în se-zonul ploios). Adâncimea maximă este 5 m. Aici îşi are izvorul Luapula, unul dintre iz-voarele fluviului Congo. Lacul a fost descoperit de către D. Livingstone în anul 1868. Pe malul său estic se află parcul na-ţional Isangano.
Banha (Benha). Oraş în N Egiptului, în S Deltei Nilului, la N de Cairo. Populaţia de-păşeşte 120 000 loc.
Ban Hat Yai. Localitate în Thailanda, în partea de S, peninsulară.
Bánhorváti. (banhorvatii). Localitate în N Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NV de oraşul Miskolc şi la SV de oraşul Kazincbar-cika.
Ban Houaysay (Ban Houei Sai). (ban hue-sei). Localitate situată în NV statului Laos (Asia), la graniţa cu Thailanda.
Ban Houei Sai. v. Ban Houaysay.
Ban Hua Hin. Localitate în Thailanda, la Golful Thai (Siam), la V de Bangkok.
Bani. 1. Râu (în Côte d'Ivoire şi Mali), aflu-ent al fluviului Niger. 2. Localitate situată în S Republicii Dominicane (insula Haiti), pe ţărmul Mării Caraibilor (Antilelor), la SV de oraşul Santo Domingo.
Bania. Localitate în SV Republicii Cen-trafricane, la SV de oraşul Bangui.
Baniara. Localitate în SE insulei Noua Guinee, în SE statului Papua-Noua Guinee, pe ţărmul Mării Coralilor.
Banica. (baniţa). Localitate situată în Bul-garia, în NV ţării, pe râul Skim, la NE de oraşul Vraca.
Banie. Localitate în NV Poloniei, la SE de oraşul Szczecin.
Banie Mazurskie. Localitate în NE Polo-niei, aproape de graniţa cu enclava rusă Ka-liningrad, la NE de lacul Mamry.
Banikov. Vârf (2 178 m) în Munţii Tatra Înaltă (Slovacia).
Baniocha. (baniocia). Localitate în E Polo-niei, pe Vistula, la SE de Varşovia.
Bani Walid. (banii ualid). Localitate în NNV Libiei, la SE de oraşul Tripoli.
Baniyas. (banii ias). Localitate în V Siriei, pe ţărmul Mării Mediterane, la SE de oraşul El-Ladhiqiye (Latakia).
Banja. (bania). 1. Localitate situată în partea central-estică a Bulgariei, pe râul Tundja, la SV de oraşul Sliven, în Munţii Balcanici. 2. Localitate în ESE Bulgariei, aproape de Marea Neagră, la NE de oraşul Burgas. 3. Localitate în partea centrală a Bulgariei, pe râul Striama, la NNE de oraşul Plovdiv.
Banjak. (bangiac). Insulă (Indonezia), la SV de insula Sumatra, la SV de insula Nias şi la SE de insula Simeuluie din Oceanul Indian.
Banja Luka. (bania luca). Oraş situat în NV Bosniei şi Herţegovinei, cu aproape 200 000 loc. Este staţiune balneară. A fost afectat de un cutremur de pământ în anul 1969.
Banjani. (banianii). Localitate situată în Serbia, pe râul Tamnava (afluent al Jadar-ului), la SV de Belgrad (Beograd).
Banjarmasin (Bandjarmasin). (bangiar-masin). Oraş în Indonezia (insula Kaliman-tan), port la Marea Java, cu circa 450 000 loc. Oraş industrial.
Banjas. (bangias). Localitate situată în V Siriei, pe ţărmul Mării Mediterane. Rafinărie de petrol.
Banjica. (baniiţa). Localitate situată lângă Beograd (Serbia).
Banjicka. (baniici ca). Localitate situată lângă Beograd (Serbia).
Banjska. (banisca). Localitate în SV Ser-biei, pe râul Sitnica, la NV de oraşul Kos-ovska Mitrovica.
Banjul. (bangiul). Capitala Gambiei, port în estuarul fluviului Gambia. Populaţia este de circa 150 000 loc. Vechiul nume (până în anul 1973) a fost Bathurst.
Banjuwangi. (bangiuanghii). Localitate în Indonezia, în E insulei Java, la strâmtoarea Bali.
Bank. 1. Localitate situată în E Azerbaid-janului, pe ţărmul Mării Caspice, la N de gura de vărsare a râului Kura. 2. (benc). Lo-calitate în Republica Africa de Sud, la SV de oraşul Johannesburg.
Bánk. (banc). 1. Localitate în E Ungariei, la SE de oraşul Debrecen (jud. Hajdú-Bihar). 2. Localitate în N Ungariei (Nógrad), pe râul Lokos-patak, la SV de oraşul Balassagyar-mat.
Ban Kantang. Localitate situată în SV părţii peninsulare a Malaysiei, pe ţărmul Mării Andaman.
Bankass. Localitate în SE statului Mali, la E de oraşul Mopti.
Ban Khemmarat. (ban chemarat). Locali-tate situată în E Thailandei, pe fluviul Me-kong, la graniţa cu Laosul.
Ban Khun Yuam. (ban cun iuam). Locali-tate în NV Thailandei, la graniţa cu Myan-mar, la V de oraşul Chiang Mai.
Bankipore. Localitate în NE Indiei, pe flu-viul Gange, la NV de oraşul Patna.
Bankja. (banchia). Localitate în V Bul-gariei, la NV de oraşul Sofia.
Bankra. Localitate în India, la NV de oraşul Calcutta.
Banks. (benks). 1. Insulă nelocuită în Arhi-pelagul Arctic Canadian, situată între conti-nent şi insulele Victoria şi Melville. Su-prafaţa ajunge la 66 500 kmp. Relieful este colinar (altitudinea maximă este de 762 m). Climatul este subarctic, cu vegetaţie şi soluri de tundră. 2. Suită de canale, strâmtori şi mări interioare în N continentului nord-american, care uneşte Marea Baffin cu Marea Beaufort. Este parte componentă a Pasajului de Nord-Vest. 3. Cap în SE Aus-traliei, la SE de oraşul Sydney, în Marea Tasmaniei. 4. Peninsulă în E insulei de Sud (Noua Zeelandă), în Oceanul Pacific. 5. In-sulă situată între Australia (la SE), la NE de peninsula York şi insula Noua Guinee (la N). Se află în strâmtoarea Torres. Aparţine de Australia. 6. Insule situate la NE de Austra-lia, în arhipelagul Vanuatu.
Bankstown. (benkstaun). Cartier al oraşului australian Sydney.
Bankura. Oraş în NE Indiei, la NE de oraşul Jamshedpur şi la NV de Calcutta.
Banloc. Comună în jud. Timiş, cu circa 4 700 loc. Comuna are iazuri şi heleşteie pen-tru piscicultură. Aici se află mănăstirea Par-toş (sec. XIII). Satele componente: Banloc, Dolaţ, Livezile, Ofseniţa.
Ban Mae. Localitate situată în NV Thai-landei, la graniţa cu Myanmarul, centru de extracţie a ţiţeiului.
Ban Mae Sariang. Localitate în NV Thai-landei, aproape de graniţa cu Myanmar, la SV de oraşul Chiang Mai.
Banmauk. Localitate în N Myanmar-ului, între Munţii Gangava (la E) şi Mingin (la V), pe râul Irrawaddy.
Ban Me Thuot. Localitate în Vietnam, pe râul Srepok, la SV de oraşul Qui Nhon.
Bann. Râu (137 km) în Irlanda de Nord, cu vărsare în Golful Lough Foyle (Oceanul At-lantic).
Bannewitz. (baneviţ). Localitate situată în E Germaniei, la SV de oraşul Dresden.
Banningville. (beningvil). v. Bandundu.
Bannio. Localitate în NV Italiei, în Alpi, la NV de lacul Maggiore.
Bannu. Oraş în NV Pakistanului, la SV de capitala Islamabad.
Bánokszentgyörgy. (banoc sent georgi). Localitate în V Ungariei (Zala), la SE de Zalaegerszeg şi la NV de Nagykanizsa.
Bañolas. (baniolas). Localitate situată în NE Spaniei, la NE de Barcelona.
Bánom-hegy. (banom hegi). Regiune delu-roasă (303 m) situată la S de lacul Balaton (Ungaria).
Baños. (banios). Localitate în Mexic, la E de capitala statului, Ciudad de Mexico.
Banos. Localitate în V Spaniei, la SV de oraşul Salamanca.
Bános. (banoş). Localitate în SV Ungariei (Baranya), la NV de oraşul Pécs.
Banov. Localitate în Slovacia, pe râul Ny-itra, la NE de oraşul Nove Zamky.
Banova Jaruga. (banova iaruga). Localitate în centrul Croaţiei, pe râul Pakra, la SE de oraşul Sisak.
Banovce nad Bebravou. (banovţe nad be-bravou). Localitate în Slovacia, la NE de Bratislava.
Banovce nad Ondavou. (banovţe nad on-davou). Localitate în Slovacia, la NE de ora-şul Trebišov.
Banovici. (banovici). Localitate în Bosnia-Herţegovina, situată la SV de oraşul Tuzla.
Banovo brdo. (banovo brâdo). Vârf (189 m) situat la SV de oraşul Beograd (Serbia).
Ban Phutthaisong. Localitate situată în Thailanda, în partea centrală a ţării, pe râul Mun, la NNV de oraşul Buriram.
Bánréve. (banrieve). Localitate în NNE Un-gariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), pe râul Sajó, la graniţa cu Slovacia.
Bansi. (bansii). Localitate situată în NNE Indiei, aproape de graniţa cu Nepal, pe râul Rapti, la NE de oraşul Lakhnau.
Ban Si Racha. (ban sii racia). Localitate în SE Thailandei, la SE de Bangkok.
Banská Bistrica (Banska Bystrica). (ban-sca bistriţa). Oraş în Slovacia, pe râul Hron, cu aproape 90 000 loc. Are o centrală atomo-electrică şi este oraş industrial. Aici se află un monument (al Ostaşului Român), în memoria luptelor cu hitleriştii, în cel de-al II Război Mondial.
Banská Štiavnica. (bansca ştiavniţa). Lo-calitate în Slovacia, la SV de Banská Bis-trica.
Bansko. Localitate în SV Bulgariei, pe valea Mesta, între Munţii Pirin şi Rodopi.
Banspani. (banspanii). Localitate în ENE Indiei, la SV de oraşul Jamshedpur.
Banstead. (benstăd). Oraş situat în SE An-gliei (Marea Britanie), la SV de London.
Banswara. (bansuara). Localitate în V In-diei, pe râul Mahi, la NE de oraşul Ahmeda-bad.
Bantaeng. Localitate în S insulei Sulawesi (Celebes), la Marea Flores.
Ban Tanyong Mat. Localitate situată în Ma-laysia, în SE părţii peninsulare, pe ţărmul Mării Chinei de Sud.
Ban Tha Song Yang. (ban ta song iang). Localitate în NV Thailandei, la graniţa cu Myanmar, la SV de oraşul Chiang Mai.
Ban That Phanom. Localitate în E Thai-landei, pe fluviul Mekong, la graniţa cu Laos.
Bantenan, Cap. Cap geografic în SE insulei Java (Indonezia), la Oceanul Indian.
Bantry. (bentrii). 1. Golf situat în SV Ir-landei, la Oceanul Atlantic. 2. Localitate la capătul acestui golf. 3. Golf al Oceanului Atlantic, în SV Africii, la V de oraşul Cape Town (Republica Africa de Sud).
Bantzenheim. (banţenhaim). Localitate în E Franţei, pe Rin, la NE de oraşul Mulhouse.
Banu. Localitate în NE Afganistanului, la NE de oraşul Kabul.
Bánya. (banio). Lac situat lângă oraşul Székesfehérvár (Ungaria).
Bánya-bükk. (banio biuc). Munte situat lângă oraşul Miskolc (Ungaria).
Banyo. Localitate în V Camerunului, la NE de oraşul Yaounde.
Banyuwangi. (baniuanghii). Localitate în E insulei Java (Indonezia).
Banzare, Ţara (Banzare Coast). (Prescur-tare de la British, Australian, New Zeeland Antarctic Research Expedition). (benzeă). Porţiune a coastei antarctice, la Oceanul In-dian, cuprinsă între 122o long. E (Ţara Sa-brina) şi 130o E (Ţara Wilkes).
Banzyville. (banzivil). Localitate în NNV R.D. Congo, pe râul Oubangui, la graniţa cu Republica Centrafricană. v. Mobayi-Mbongo.
Baoding. Oraş în N Chinei (Hebei), la SV de Beijing, având circa 550 000 loc. (cu subur-biile).
Baoji. (baogii). Oraş situat în centrul Chinei (Shaanxi), pe râul Weihe. Populaţia ajunge la circa 370 000 loc. Oraş industrial.
Baoro Boudinghe. (baoro budinghe). Lo-calitate situată în V Republicii Centrafri-cane, pe râul Lobaye, la NV de Bangui.
Baotou. (baotu). Oraş în N Chinei (Mongo-lia inferioară), pe fluviul Huanghe. Populaţia este de circa 1,2 milioane loc. (cu subur-biile). Oraş industrial.
Baoulé. (baule). 1. Râu în V Africii, pe teri-toriul statelor Côte d'Ivoire şi Mali, afluent al Nigerului. 2. Localitate în Mali, la VNV de capitala Bamako.
Bapatla. Oraş în ESE Indiei, pe Coasta Coromandel, la SV de oraşul Bandar.
Bapaume. (bapom). Localitate situată în NE Franţei, la NE de Amiens.
Baqa. (baca). Localitate situată în N Arabiei Saudite, la poalele nordice ale Munţilor Shammar, la NE de oraşul Hail.
Baqiya. (bachii ia). Localitate în Sudan, pe Nilul Albastru, la SE de capitala ţării.
Ba'Qubah (Ba'quba). (bacuba). Oraş în E Irakului, la NE de Bagdad, pe râul Diala, cu circa 115 000 loc. Este centru agricol.
Baquerizo. (bacheriso). Localitate în In-sulele Galapagos (Ecuador), pe insula San Cristobal.
Baquirivu (São Miguel). (bachirivu, sau mighel). Localitate situată la NE de oraşul brazilian São Paulo, pe râul Tietê.
Bar. Localitate în V statului Crna Gora (Muntenegru), pe ţărmul Mării Adriatice.
Bár. (bar). Localitate în Ungaria (Baranya), pe Dunăre, la NE de oraşul Mohács.
Bara. 1. Localitate în SE Slovaciei, la SV de oraşul Trebišov. 2. Pârâu situat la SE de capitala Serbiei, Beograd (Belgrad).
Baraawe. (baraue). Localitate în SE Soma-liei, pe ţărmul Oceanului Indian, la SV de Muqdisho (Mogadiscio).
Baraba. Regiune joasă în Siberia de Vest, la N de Omsk şi Novosibirsk (Rusia).
Barabaca. (baravasa). Localitate în E Columbiei, pe râul Vichada, la E de oraşul Orocué.
Barabás. (borobaş). Localitate în NE Un-gariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), la graniţa cu Ucraina, la NE de oraşul Vásárosnamény.
Barabinsk. Localitate în Siberia de Vest (Rusia), pe râul Om (afluent al fluviului Irtîş), între oraşele Omsk (la V) şi Novosi-birsk (la E).
Baraboo. (berebu). Localitate situată în S.U.A. (Wisconsin), la NV de oraşul Madi-son.
Baracaldo. Oraş în N Spaniei (Ţara Bas-cilor), la Golful Biscaia (Vizcaya), la V de Bilbao.
Barachu. (baraciu). Localitate situată în Botswana, în partea central-vestică a ţării, la N de oraşul Lehututu.
Baracoa. Oraş în E Cubei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la NE de oraşul Guan-tanamo.
Baracs. (boroci). Localitate în Ungaria (Fe-jér), pe Dunăre, la SSV de oraşul Dunaújváros.
Baracska. (boroci co). Localitate în Ungaria (Fejér), la SV de Budapesta.
Baradero. Localitate situată în NE Argenti-nei, pe Parana, între oraşele Rosario (la NV) şi Buenos Aires (la SE).
Baraga. (bereghe). Localitate în NV S.U.A. (Michigan), aşezată pe ţărmul lacului Supe-rior, la E de oraşul Duluth.
Baragoi. Localitate în NV Kenyei, la SE de lacul Turkana (fost Rudolf).
Baragua. Localitate situată în NV Vene-zuelei, la NE de laguna Maracaibo.
Barahona. Oraş în SV statului Republica Dominicană (insula Haiti).
Baraim as-Sud. Localitate situată în SV Arabiei Saudite, la NE de oraşul Zahran.
Barajas. (barahas). Localitate cu aeroport al Madridului, situat la S de capitală.
Barak. Localitate situată în SSE Turciei asi-atice, pe Eufrat, la graniţa cu Siria, la SE de oraşul Gaziantep.
Baraka. Râu în N Etiopiei şi NV Eritreei, afluent al râului Anseba.
Barak-Khel. Localitate în Afganistan, în partea central-estică a ţării.
Barakzai. Regiune naturală în partea V a Afganistanului.
Baralaba. Localitate în E Australiei, la NV de oraşul Brisbane.
Baram. 1. Râu (402,3 km) în Malaysia (partea insulară) cu vărsare în Marea Chinei de Sud. 2. Cap în NV insulei Kalimantan (Borneo), la vărsarea râului cu acelaşi nume în mare. Se află pe teritoriul Malaysiei.
Baramanni. (baramanii). Localitate în N Guyanei, la NV de oraşul Georgetown.
Baramati. (baramatii). Localitate în V In-diei, la SE de oraşul Mumbai.
Baramula. Localitate în NV Indiei, la NV de oraşul Srinagar şi la SV de lacul Wular.
Baramus. Mănăstire situată în N Egiptului, la VSV de delta Nilului.
Baran. 1. Râu în S Pakistanului, afluent de dreapta al Indusului, aval de oraşul Hydera-bad. 2. Localitate situată în India, pe râul Parbati (afluent al râului Chambal), la E de oraşul Kota.
Baranagar. Oraş în NE Indiei (Bengalul de Vest), suburbie nordică a Calcuttei, port pe Hooghly, având peste 170 000 loc. Are şan-tiere navale.
Báránd. (barand). Localitate în E Ungariei (Hajdú-Bihar), situată la SV de oraşul De-brecen.
Barania Góra. Vârf (1 214 m) în Carpaţii Polonezi, la SSE de oraşul Bielsko Biala.
Baransko Petrovo Selo. Localitate în Croa-ţia, la graniţa cu Ungaria, între Dunăre şi Drava.
Baranóa. Localitate în NV Columbiei, pe fluviul Magdalena, la SE de oraşul Barran-quilla.
Baranov (Baranof). Insulă în Golful Alaska (Oceanul Pacific) din Insulele Alexandru.
Baranovici. Oraş în Belarus, la NE de Brest, cu circa 160 000 loc. Centru industrial.
Baranów. (baranof). Localitate în E Polo-niei, pe râul Wieprz (afluent al Vistulei), la NV de oraşul Lublin.
Baranowo. (baranovo). Localitate în NE Poloniei, pe râul Omulew, la NE de Varşo-via.
Baranów Sandomierski. (baranof san-domierschii). Localitate situată în SE Polo-niei, la SE de oraşul Ostrowiec Swietokrzy-ski.
Baranquilla. (baranchilia). Oraş situat în NV Columbiei, pe ţărmul Mării Caraibilor, traversat de fluviul Magdalena.
Baranya. (boronia). 1. Judeţ în SV Un-gariei, cu reşedinţa oraşul Pécs. 2. Dealuri situate în SV Ungariei, la S de oraşul Pécs.
Baranyahidvég. (boronia hidvieg). Locali-tate situată în SV Ungariei (Baranya), la SV de oraşul Pécs.
Baranyai-dombság. (boroniai dombşag). Regiune deluroasă situată în SSV Ungariei, la SE de Munţii Mecsek.
Baranyajeno. (boronia ieneo). Localitate în SV Ungariei (Baranya), la NV de oraşul Pécs.
Baranya-patak. (boronia potoc). Râu situat în SV Ungariei, afluent al râului Kapos. Iz-vorăşte din Munţii Mecsek.
Baranyaszentgyörgy. (boronia sent georgi). Localitate în SV Ungariei (Baranya), la NV de oraşul Pécs.
Barão de Grajaú. (barau de grahau). Lo-calitate în ENE Braziliei, pe râul Parnaiba, la SSV de oraşul Teresina.
Baraolt. 1. Masiv muntos situat în SV Car-paţilor Orientali, în marele cot al Oltului (în-tre defileele Tuşnad şi Racoş), limitat de Munţii Harghita şi Depresiunea Baraolt (la NV) şi Depresiunea Sf. Gheorghe (la S). Este alcătuit din fliş (marno-grezos şi grezos-calcaros) cu intruziuni de roci vulcanice. Altitudinea maximă este în vârful Gurgău (1 018 m). Masivul este acoperit de păduri de fag şi stejar ca şi de păşuni. De aici se ex-ploatează lignit (Valea Crişului şi Sf. Gheor-ghe). 2. Depresiune tectono-erozivă în SV Carpaţilor Orientali, între Dealul Dugău şi Munţii Perşani (la V), Munţii Baraolt (la S) şi Harghita (la NE). Relieful este colinar şi de terase. Sunt exploatări de lignit (Căpeni, Vârghiş etc.) şi materiale de construcţie, şi se găsesc ape minerale (Vârghiş, Biborţeni). 3. Oraş în jud. Covasna, în depresiunea şi pe râul cu acelaşi nume (afluent al Oltului), cu circa 11 000 loc. A fost menţionat documen-tar în 1224 şi declarat oraş în 1968. Satele componente sunt: Biborţeni, Bodoş, Căpeni, Micloşoara, Racoşul de Sus.
Bara-patak. (boro potoc). v. Benta.
Barat. Localitate situată în peninsula Istria (Croaţia).
Baratala. Golf situat în N Golfului Bengal (Oceanul Indian), la S de Calcutta (India).
Barataria. Golf al Golfului Mexic, la SV de delta fluviului Mississippi.
Barat Daya. Insule în Indonezia, în Marea Banda, la N insulei Timor.
Barátúr. (borat ur). Localitate în SV Un-gariei (Baranya), la NV de oraşul Pécs.
Barbacena. (barbasena). Localitate în SE Braziliei, între Rio de Janeiro şi Belo Hori-zonte.
Barbacoas. 1. Localitate situată în SV Columbiei, aproape de graniţa cu Ecuador, la NV de oraşul Pasto. 2. Localitate în N Vene-zuelei, pe râul Guárico, la SE de oraşul Va-lencia.
Barbacs. (borboci). Localitate în NV Un-gariei (Gyor-Sopron), la VSV de oraşul Gyor.
Barbados. Stat insular în Antilele Mici (America Centrală insulară), la SE de Insula Martinica. Suprafaţa ajunge la 430 kmp şi peste 256 000 loc. Capitala este Bridgetown.
Barban. Localitate în SE peninsulei Istria (Croaţia).
Barbarano. Localitate în NE Italiei, la ENE de oraşul Verona şi la VNV de oraşul Pa-dova.
Barbastro. Localitate în NE Spaniei (pe râul Cinca), la NV de oraşul Lerida.
Barbate. Localitate în SV Spaniei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la SE de oraşul Cádiz.
Barbers. (berbers). Cap în SV insulei Oahu (Hawaii), la V de Honolulu.
Barberton. (berbertăn). 1. Localitate în Af-rica de Sud, la graniţa Republicii Africa de Sud cu Swaziland. 2. Oraş în S.U.A. (Ohio), la SV de oraşele Cleveland şi Akron.
Barbizen. Localitate în Franţa, la SE de Paris.
Barbezieux. (barbezieo). Localitate în V Franţei, pe râul Charente, la SV de oraşul Angoulême.
Barbitau. Localitate în S Siberiei (Rusia), pe Enisei, la NV de oraşul Ceremhovo şi la V de lacurile Angara şi Baikal.
Barbosa. Localitate în partea centrală a Columbiei, la NE de Bogotá.
Barboşi. Localitate situată la SV de Galaţi.
Barbour. (berbur). Localitate situată în SE S.U.A. (Alabama), centru de exploatare a bauxitei.
Barbourville. (berburvil). Localitate situată în S.U.A. (Kentuky), pe râul Kentuky, la SE de oraşul Lexington.
Barbovo. Localitate în SV Ucrainei, la SSE de oraşul Mukacevo.
Barbú. Localitate în NV Columbiei, pe flu-viul Magdalena, la SE de oraşul Cartagena.
Barbuda. Insulă în Antigua şi Barbuda (America Centrală insulară-Antilele Mici). v. Antigua şi Barbuda.
Barbullushi i Sipërm. (barbuluşii i şiperm). Localitate în NV Albaniei, pe râul Drini, la SE de lacul Shkodra şi de oraşul Shkodra.
Barca. 1. Localitate în Slovacia, la NE de oraşul Rimavska Sobota. 2. Localitate în SE Slovaciei, la SSE de oraşul Košice.
Barca d'Alva. Localitate situată în NE Por-tugaliei, pe Douro, la graniţa cu Spania.
Barcaldine. Localitate în Australia, în statul Queensland, pe râul Barcoop.
Barcani. Comună în jud. Covasna, cu aproape 5 000 loc. Este comună suburbană a oraşului Întorsura Buzăului. Satele compo-nente: Barcani, Lădăuţi, Sărmaş, Valea Mare.
Barcarés. (barcare). Localitate în Franţa, la Golful Lion, la NE de oraşul Perpignan.
Barcău. Afluent de dreapta al Crişului Repede. Izvorăşte de sub vârful Ponor din Munţii Plopiş, străbate defileul de la Marca, săpat epigenetic în şisturi cristaline, apoi dealuri şi Câmpia de Vest. Are 160 km lungime, din care 118 km pe teritoriul României.
Barcăului, Dealuri. Dealuri situate în Dealurile de Vest, de-a lungul văii Barcău-lui.
Barcea. Comună în jud. Galaţi, cu aproape 6 000 loc. Satele componente: Barcea, Podo-leni.
Barcellona. (barcelona). Localitate în Italia, în NE Siciliei, pe ţărmul Mării Tireniene, la V de oraşul Messina.
Barcelona. (barselona). 1. Oraş în NE Spaniei, port la Marea Mediterană, centru administrativ al regiunii autonome Catalonia, cu peste 4,1 milioane loc. 2. Oraş în N Venezuelei, centru administrativ al statului Anzoátegu, port la Marea Caraibilor, având circa 240 000 loc. A fost fundat în anul 1634.
Barceloneta. (barseloneta). Cartier al oraşu-lui Barcelona (Spania).
Barcelonnette. (barse lonet). Localitate situată în SE Franţei, în Alpii Maritimi, pe un afluent al râului Durance, la NE de oraşul Digne.
Barcelos. (barselos). Localitate situată în Brazilia, în Amazonia, pe Rio Negro, la NV de Manaus.
Barcena. (barsena). Localitate (cu hidrocen-trală) în NV Spaniei, pe râul Sil (afluent al lui Miño).
Barchfeld. (barcfeld). Localitate aflată în centrul Germaniei, pe râul Werra, la SV de oraşul Eisenach.
Barciany. (barcianii). Localitate în NE Poloniei, la NV de lacul Mamry, aproape de enclava rusă Kaliningrad.
Barcin. (barcin). Localitate în partea cen-tral-nordică a Poloniei, pe râul Notec, la SV de oraşul Bydgoszcz.
Barcino. Localitate în NV Poloniei, la SV de oraşul Slupsk.
Barclay. (berclei). Golf în E Groenlandei, la strâmtoarea Daneză, în dreptul Islandei.
Barcoo. (bercu). Râu de tip ued (= creek) situat în E Australiei, afluent al râului Coo-per's Creek.
Barcs. (borci). Localitate situată în SV Un-gariei, pe râul Drava (afluent al Dunării), la graniţa cu Croaţia.
Barczewo. (barcevo). Localitate în NE Poloniei, la NE de oraşul Olsztyn.
Barda del Medio. Localitate în centrul Ar-gentinei, pe râul Neuquén (afluent al lui Rio Negro), la NV de oraşul Neuquén.
Bardai. Localitate aflată în N Ciadului (Af-rica), la baza nordică a Munţilor Tibesti.
Bardas Blancas. Localitate situată în V Ar-gentinei, pe Rio Colorado (afluent al lui Rio Negro), în Anzi, la SV de oraşul Mendoza.
Bardejov. (bardeiov). Localitate în NE Slovaciei, pe râul Tapoly, la NE de oraşul Prešov.
Bardera. Localitate în SV Somaliei, pe râul Giuba, situată la V de oraşul Mogadiscio (Mogadishu).
Bardharbunga. (bardarbunga). Vârf (2 000 m) în SE Islandei, situat la NV de gheţarul Vatnajökull.
Bardia. Localitate în NE Libiei, pe ţărmul Mării Mediterane, la E de Tobruk, aproape de graniţa cu Egiptul.
Bardolino. Localitate în NE Italiei, pe ţăr-mul SE al lacului Garda.
Bardonecchia. (bardonecia). Localitate în NV Italiei, pe râul Dora Riparia, la V de Torino.
Bardonovo. (bardoniovo). Localitate în Slovacia, la SE de oraşul Nitra.
Bardsey. (berdsii). Insulă în V Ţării Galilor (Marea Irlandei), între Golful Cardigan şi Canalul Sf. Gheorghe.
Bardsir. Localitate în Iran, în SE ţării, la SV de oraşul Kerman.
Bardstown. (berdstaun). Localitate situată în S.U.A. (Kentucky), la SE de oraşul Louis-ville.
Bardu. Localitate în NNE Norvegiei, pe râul Barduelv, la NE de portul Narvik.
Bárdudvarnok. (bard udvornoc). Localitate situată în SV Ungariei (Somogy), la SV de oraşul Kaposvár.
Barduelv. Râu în N Norvegiei, cu vărsare în ocean, la E de Narvik.
Bardwell. (berduel). Localitate situată în S.U.A. (Mississippi), la SE de St. Louis.
Bare. Râu în Serbia, la SE de Belgrad, aflu-ent al râului Belecica.
Bareeda. Localitate în E Somaliei, situată în peninsula Somalia.
Bareilly (Bareli). (bareili, bareli). Oraş în N Indiei (Utar Pradesh), în Câmpia Indo-Gangetică, cu circa 450 000 loc. A fost întemeiat în anul 1537.
Bärenstein. (berenştain). Localitate în Ger-mania, pe râul Müglitz, la SSE de oraşul Dresden.
Barents, Marea. (barenţ). Mare în V Oceanului Arctic, între coastele Europei de N, Arhipelagul Novaia Zemlea, Spitzbergen şi Franz Josef. Suprafaţa atinge 1,42 milio-ane kmp. Comunică cu mările Albă şi Kara. Adâncimea sa medie este de 360-400 m iar cea maximă 600 m. Salinitatea medie 33,5‰. În această mare se varsă fluviul Pe-ciora. Porturile principale sunt Murmansk (Rusia) şi Vardo (Norvegia).
Barentsburg. (barenţburg). Localitate în insula Spitzberg (Svalbard), din Oceanul Arctic.
Barentsøy. (barentsoi). Insulă (1 435 kmp) situată în arhipelagul Svalbard (Spitzbergen) din Oceanul Arctic.
Barentu. Localitate în SV Eritreei, la V de capitala Asmara.
Barfleur. (barfleor). 1. Cap geografic în NE Peninsulei Cotentin, la Marea Mânecii (Franţa). 2. Localitate în NE peninsulei Co-tentin (Franţa), la E de oraşul Cherbourg şi la SE de capul cu acelaşi nume.
Barford. (berfărd). Localitate situată în An-glia (Marea Britanie), aproape de Birming-ham, la SE de acest oraş.
Barga. 1. Localitate chineză situată în Mun-ţii Transhimalaya. 2. Localitate în Rusia pe Enisei (Siberia), la SE de oraşul Krasnoiarsk, centru de exploatare a micei.
Bargal. Localitate în E Somaliei, pe ţărmul Oceanului Indian, la S de Capul Guardafui.
Bargan. Localitate în E Bulgariei, la VNV de oraşul Burgas.
Bargemon. (barjemo). Localitate în SE Franţei, la NV de oraşul Cannes.
Bargen. (barghen). Localitate în Elveţia, în NNE ţării, la graniţa cu Germania, în regi-unea Schaffhausen.
Barghe. Localitate în NE Italiei, la V de la-cul Garda, pe râul Chiese.
Barguzin. Localitate situată în Siberia (Ru-sia), la E de lacul Baikal.
Barhau. Localitate situată în V insulei Eng-gano (Indonezia), aşezată pe ţărmul Oceanu-lui Indian.
Bari. (barii). Oraş în SE Italiei (Apulia), port la Marea Adriatică, cu circa 360 000 loc.
Baridi. (baridii). Cap situat în VNV Arabiei Saudite, la Marea Roşie, la V de Medina şi la E de Capul Banas (Egipt).
Barika. Localitate în Algeria, în N ţării, la NV de oraşul Biskra.
Barilo-Krepinskaia. Localitate situată în Rusia, la NV de oraşul Rostov pe Don.
Barinas. 1. Oraş situat în Venezuela, la po-alele Cordilierei Merida, centru administra-tiv al statului cu acelaşi nume, cu aproape 180 000 loc. 2. Stat în S Venezuelei, având 35 200 kmp şi aproape 500 000 loc. Centrul său administrativ este oraşul Barinas. Se ex-ploatează ţiţei şi lemn. Vechiul nume a fost Zamora.
Baring. Cap în SV insulei Victoria (Can-ada), situat la Golful Amundsen (Oceanul Arctic).
Barinitas. Localitate situată în NV Vene-zuelei, la SE de laguna Maracaibo şi la NV de oraşul Barinas.
Bario Payawan. (bario paiauan). Localitate în Filipine, situată în SV insulei Luzon, în SV peninsulei Bataan, pe ţărmul Mării Chi-nei de Sud.
Baripada. Localitate în NE Indiei, la SV de oraşul Calcutta şi la SE de oraşul Jamshed-pur.
Baris. 1. Localitate în S Egiptului, la V de oraşul Assuan, situată în deşert. 2. Localitate în E Rusiei, situată la V de Volga şi de ora-şul Samara (fost Kuibîşev).
Barisal. Oraş în Bangladesh, la S de Dhaka, port în delta Gangelui şi Brahmaputrei. Are circa 180 000 loc.
Barisav. Oraş în Belarus, la NE de Minsk, pe râul Berezina.
Barito. Fluviu în Indonezia (în partea de S a insulei Kalimantan). Lungimea ajunge la 880 km iar suprafaţa la 98 500 kmp. Izvorăşte din masivul Muller, din centrul insulei şi se varsă în Marea Java. Este navigabil pe circa 400 km. În cadrul deltei sale se află portul Banjarmasin.
Barjols. (barjol). Localitate în SE Franţei, pe râul Argens, la NE de oraşul Marseille.
Bark. (berc). 1. Lac în Canada, la N de lacul Huron, la NV de lacul Sudbury. 2. Lac în Canada, pe râul Madawaska, la VNV de ora-şul Ottawa.
Barka (Barqa). (barca). Peninsulă în NE Africii (Libia), la Marea Mediterană, la E de Golful Sirta (Sidra). Aici se află oraşul Ben-ghazi.
Barkah. (barcah). Localitate situată în NNE Omanului, pe ţărmul Golfului Oman, la VNV de oraşul Masqat.
Barkarby. (barcarbii). Localitate situată lângă Stockholm (Suedia).
Barkasovici. Localitate în SV Ucrainei, la SV de oraşul Mukacevo.
Barker. Localitate în SV Uruguay-ului, pe râul Colla, la NV de oraşele Montevideo şi San José de Mayo.
Barkerville. (berchervil). Localitate în SV Canadei (British Columbia), situată la NE de Vancouver.
Barkha. (barca). Localitate în SV Chinei, în Transhimalaya, situată la NV de lacul Lang-cen Khanbau.
Barkhan. (barcan). Localitate în Pakistan, în partea centrală a ţării, la V de Indus şi de oraşul Multan.
Barkhatu. (barcatu). Localitate situată în VSV Chinei, în Munţii Kunlun, la NE de lacul Memar şi la NV de lacul Kasum-Cso.
Barking. (berching). Cartier al Londrei (Anglia-Marea Britanie).
Barkingside. (berchinsaid). Cartier al capi-talei Londra (Anglia-Marea Britanie).
Barkly. (berclii). Podiş în N Australiei, spre Golful Carpentaria, la SE de peninsula Arn-hem. Principalele sale localităţi sunt Daly Waters şi Newcastle Waters.
Barkol. Localitate în NV Chinei, aproape de graniţa cu Mongolia.
Barlahida. (borlohido). Localitate în V Un-gariei (Zala), la SV de oraşul Zalaegerszeg.
Barlborough. (belborug). Localitate situată în Marea Britanie (Anglia), situată lângă oraşul Sheffield.
Barleben. Localitate în partea central-nordică a Germaniei, la NV de oraşul Mag-deburg.
Bar-le-Duc. (bar leo duc). Localitate în NE Franţei, pe canalul Marne-Rin.
Barlee. (berlii). Lac (1 450 kmp suprafaţa) în SV Australiei, la NE de oraşul Perth.
Barles. (barl). Localitate în SE Franţei, pe râul Bléone (afluent al râului Durance), la NE de Marseille.
Barletta. Localitate în SE Italiei, pe ţărmul Mării Adriatice.
Barlinek. Localitate în NV Poloniei, pe râul Plonia (afluent al Oderului), la SE de oraşul Szczecin.
Barlow. (berlou). Localitate în NV Canadei, pe râul Stewart (afluent al fluviului Yukon), la NV de oraşul Whitehorse.
Barmashi. (barmaşii). Localitate în SE Al-baniei, la SV de oraşul Korça.
Barmbek. Cartier al oraşului Hamburg (Germania).
Barmen. Localitate în Germania, în regiunea Ruhr, lângă oraşul Wupertal.
Barmenda. Localitate în NV Camerunului.
Barmer. Localitate în V Indiei, în deşertul Thar, aproape de graniţa cu Pakistan.
Barmouth. (bermus). Localitate în VNV Ţării Galilor = Wales (Marea Britanie), pe ţărmul Golfului Cardigani (Marea Irlandei), la N de oraşul Aberystwyth.
Bárna. (barno). Localitate în N Ungariei (Nógrad), la ENE de oraşul Salgótarján, aproape de graniţa cu Slovacia.
Barnag. (bornog). Localitate în V Ungariei (Veszprém), la SV de oraşul Veszprém, la V de lacul Balaton.
Barnagar. Localitate în VNV Indiei, la NV de oraşul Indore şi la E de oraşul Ahmeda-bad.
Bárna-patak. (barno potoc). Râu în NNE Ungariei, afluent al râului Zagyva iar acesta al Tisei. Se află în regiunea deluroasă Heves-Borsod, la N de Munţii Mátra.
Bärnau. (bernau). Localitate în ESE Ger-maniei, la graniţa cu Cehia, la NE de oraşul Weiden.
Barnaul. Oraş în Siberia (Rusia), pe fluviul Obi, la S de Novosibirsk. Are peste 660 000 loc. Este centru industrial. A apărut în anul 1730.
Barnegat. (bernegăt). Localitate în S.U.A. (New Jersey), pe ţărmul Oceanului Atlantic, la ESE de Philadelphia şi la NE de oraşul Atlantic City.
Barnes. (bernes). Cartier al Londrei (Anglia- Marea Britanie).
Barnesboro. (bernăsboro). Localitate situată în S.U.A. (Pennsylvania), la NE de oraşul Pittsburgh.
Barnesville. (bernăsvil). 1. Localitate în S.U.A. (Minneapolis), la NV de oraşul Min-neapolis. 2. Localitate în S.U.A. (Ohio), la E de oraşul Columbus.
Barneveld. Localitate în Olanda, la NE de oraşul Utrecht şi la SE de oraşul Amersfoot.
Barnesley. (barnslii). Localitate în E An-gliei (Marea Britanie), la E de oraşul Man-chester.
Barnstable. (bernstabl). Localitate situată în S.U.A. (Massachusetts), în peninsula Cape Cod, la SE de oraşul Boston.
Barnstaple. (bernstepl). 1. Localitate în Marea Britanie (Anglia-Exmoor), în NV peninsulei Cornwall, la golful cu acelaşi nume, la gura râului Taw. 2. Golf în SV An-gliei şi anume în V peninsulei Cornwall, în dreptul localităţii omonime.
Barnstorf. Localitate situată în NV Germa-niei, pe râul Hunte (afluent al Weserului), la SV de oraşul Bremen.
Baro. Localitate în Nigeria, pe fluviul Niger, aproximativ în partea centrală a statului, aproape de confluenţa cu Benue.
Baroda (Vadodara). Oraş în V Indiei, la SE de oraşul Ahmedabad, la Golful Khambhat (Guijarat). Populaţia peste 750 000 loc.
Barogil. (baroghil). Trecătoare situată între Pakistan şi Afganistan, între Munţii Hindu-kush şi Karakorum.
Barotseland. Regiune situată în SV Zam-biei, străbătută de fluviul Zambezi.
Barpeta. Localitate în NE Indiei, pe Brah-maputra, la V de oraşul Gauhati.
Barquisimeto. (barchiisimeto). Oraş în NV Venezuelei, centrul administrativ al statului Lara, cu circa 750 000 loc. A fost fundat în anul 1552.
Barr. Localitate în NE Franţei, la SV de ora-şul Strasbourg.
Barra. 1. Localitate situată în Brazilia, pe fluviul São Francisco. 2. Localitate în Italia, lângă Neapole (la SE) şi la NV de Vezuviu. 3. Localitate în Arabia Saudită, la NV de capitala statului. 4. Insulă în cadrul insulelor Barra din arhipelagul Hebride (Marea Brita-nie). 5. Cap în SV insulelor Barra (Marea Britanie), la S insulei Mingulay din arhi-pelagul Hebride. 7. Grup de insule situate în NV Marii Britanii, în Oceanul Atlantic, făcând parte din arhipelagul Hebride. Princi-pala insulă este Barra (v. 4). 8. Strâmtoare în arhipelagul Hebride (Marea Britanie), între insula Barra (la S) şi Uist de Sud (la N).
Barra Andai. Insulă (Pakistan) situată în cadrul insulelor Oyster din Marea Arabiei, la S de oraşul Karachi.
Barraba. (berebă). Localitate în ESE Aus-traliei, la SV de oraşul Brisbane şi la NV de oraşul Sydney.
Barraca da Bôca. Localitate în NE Bra-ziliei, pe râul Jari (afluent al Amazonului), la SV de oraşul Macapá.
Barrancabermeja. (barancabermeha). Oraş situat în NV Columbiei centrale, la V de ora-şul Bucaramanga, port fluvial pe fluviul Magdalena, cu circa 140 000 loc.
Barracão do Baretto. (barasau du baretu). Localitate în VNV Braziliei, pe râul Tapajos.
Barrackpur. Localitate în NE Indiei, la NE de oraşul Calcutta.
Barra de San João. (bara de san hoau). Localitate în SE Braziliei, pe ţărmul Oceanu-lui Atlantic, la NE de Rio de Janeiro.
Barra do Bugres. Localitate în V Braziliei, pe Paraguay, la NV de oraşul Cuiabá.
Barra do Corda. (bara du corda). Locali-tate în NE Braziliei, pe râul Mearim, la SV de oraşul Teresina.
Barra do Garças. (barra du garsas). Lo-calitate în V Braziliei, pe râul Araguaia, la V de Brasilia.
Barra do Piraí. Oraş în SE Braziliei, pe râul Paraiba, la NV de Rio de Janeiro.
Barra do Quaraí. (bara du cuarai). Locali-tate în SV Braziliei, pe ţărmul fluviului Uru-guay, la graniţa cu statele Argentina şi Uru-guay.
Barra do São Manuel. (bara du sau manuel). Localitate în NV Braziliei, pe Tapajós, la SE de localitatea Cuiabá.
Barralheiro. (baraleiru). Localitate, centru minier (plumb) situat în NE Portugaliei, la graniţa cu Spania.
Barranca. 1. Localitate în N Perului, pe Marañon, la SV de oraşul Iquitos. 2. Locali-tate în V Perului, pe ţărmul Oceanului Pa-cific, la NV de oraşul Lima. 3. Localitate în Venezuela, în NV ţării, pe râul Catatumbo, la graniţa cu statul Columbia.
Barrancabermeja. (barancabermeha). Lo-calitate situată în N Columbiei, pe fluviul Magdalena, la VSV de oraşul Bucaramanga.
Barrancas. 1. Localitate în Columbia, în NE ţării, pe râul Rancheria, la SE de oraşul Rio-hacha. 2. Localitate în NE Venezuelei, la intrarea în delta fluviului Orinoco, la NE de oraşul Ciudad Guyana. 3. Localitate situată în NV Venezuelei, la NE de oraşul Merida, la SE de laguna Maracaibo.
Barranco Branco. (barancu brancu). Lo-calitate în V Braziliei, pe fluviul Paraguay, la graniţa cu statul Paraguay.
Barranco de Loba. Localitate situată în NNV Columbiei, pe fluviul Magdalena, la SE de oraşul Cartagena.
Barrancoso. Râu în N Argentinei, afluent al fluviului Parana, la E de oraşul Rosario.
Barranquilla. (baranchilia). Oraş în N Columbiei, situat la gura de vărsare a fluviu-lui Magdalena în Marea Caraibilor (An-tilelor).
Barras. Localitate în NE Braziliei, la NE de oraşul Teresina şi la V de oraşul Fortaleza.
Barraute. (barot). Oraş în Canada (Québec), la NV de Montreal.
Barre. (ber). Localitate situată în NE S.U.A. (Vermont), la SE de oraşul Burlington.
Barreiras. Localitate în Brazilia (în statul Bahia), pe un afluent al fluviului São Fran-cisco.
Barreirinha. (bareirina). Localitate în N Braziliei, pe dreapta Amazonului, la E de oraşul Manaus.
Barreirinhas. (bareirinas). Localitate situată în NE Braziliei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la E de oraşul São Luis.
Barreiro. (bareiru). Localitate în Portugalia, la S de capitală, Lisabona.
Barreiros. Localitate în ENE Braziliei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la SV de oraşul Recife.
Barrême. (barem). Localitate în SE Franţei, pe râul Asse (afluent al lui Durance), la NE de Marseille.
Barren. 1. Insulă din arhipelagul Andaman şi Nicobar (India). 2. Insule coraligene situ-ate la V de Madagascar, căruia îi şi aparţin.
Barreto. (baretu). Cartier al oraşului Rio de Janeiro (Brazilia), situat la E de golful Gua-nabara.
Barretos. Oraş în E Braziliei, pe râul Pardo (afluent al lui Rio Grande iar acesta al flu-viului Parana), la SV de Brasilia şi la V de Belo Horizonte.
Barrhead. (berhid). Localitate în SV Scoţiei (Marea Britanie), la SV de Glasgow.
Barrie. (berii). Localitate în Canada, în SSE ţării, la NV de Toronto, pe ţărmul V al lacu-lui Simcoe şi la E de Golful Georgian (lacul Huron).
Barrier. Golf situat în E continentului Ant-arctica (ţărmul Leopold şi Astrid), la Marea Davis (Oceanul Indian).
Barring. (bering). Cap în SE Australiei, la S de oraşul Melbourne, la Golful Port Phillip.
Barro. (baru). Localitate situată în N Bra-ziliei, aproape de graniţa cu Venezuela, la NE de oraşul Boa Vista.
Barro Colorado. Insulă (15,5 kmp) situată în Canalul Panama (Panama).
Barron. (beron). Localitate situată în S.U.A. (Wisconsin), la NE de oraşul St. Paul.
Barrow. (bărau). 1. Râu (180,2 km) în SE Irlandei, cu vărsare în mare. 2. Cap geografic în N Alaskăi (S.U.A.), la Marea Beaufort (Oceanul Arctic). 3. Localitate în N Alaskăi (S.U.A.), pe ţărmul Mării Beaufort (Oceanul Arctic), situat la V de capul geografic cu acelaşi nume. 4. Insulă în NV Australiei, în Oceanul Indian. 5. Strâmtoare situată între insulele Prince of Wales şi Somerset (la S) şi respectiv Bathurst şi Resolute (la N). 6. Oraş situat în E Argentinei, la NE de oraşul Bahia Blanca.
Barrow Creek. (bărau crik). Oraş situat aproximativ în partea centrală a Australiei, la N de oraşul Alice Springs.
Barrow in Furness. (bărou in farnes). Oraş în V Marii Britanii (Anglia), la N de oraşul Liverpool, port la Marea Irlandei. Are peste 62 000 loc. Centru industrial.
Barruecopardo. Localitate situată în V Spaniei, la graniţa cu Portugalia, pe stânga fluviului Duero.
Barruelo. Localitate minieră (huilă) în NV Spaniei, la SV de Santander.
Barry. (berii). 1. Localitate situată în S.U.A. (Illinois), pe Mississippi, la NV de oraşul St. Louis. 2. Oraş în S Wales-ului (Marea Brita-nie), pe ţărmul Golfului Bristol, la SV de oraşul Cardiff.
Barrys Bay. (beris bei). Localitate situată în Canada, la VNV de capitala Ottawa.
Barsac. Localitate în SV Franţei, pe fluviul Garonne, situată la SE de oraşul Bordeaux.
Barsaloi. Localitate în Kenya, aproximativ în partea centrală, la NV de Nairobi.
Barsbüttel. (barsbiutel). Cartier al oraşului german Hamburg.
Bärschwil. (berşvil). Localitate situată în NV Elveţiei, pe râul Birs, la SV de oraşul Basel.
Barsebäck. (barsebec). Localitate situată în SV Suediei, în peninsula Scania, la NV de Malmö.
Barsesbäckshamn. (barsesbecşamn). Lo-calitate în SV Suediei, pe ţărmul strâmtorii Øresund, la N de oraşul Malmö.
Barsi. (barsii). Oraş în V Indiei, la NV de oraşul Sholapur şi la SE de Mumbai.
Barsia. Cartier al oraşului indian Calcutta.
Barsinghausen. (barsinhauzen). Localitate situată în NV Germaniei, la SV de oraşul Hannover.
Barsoi. Localitate în NE Indiei, la NE de oraşul Katihar.
Bársonyos. (barşonioş). 1. Regiune în NV Ungariei, la V de oraşul Tatabánya. 2. Râu în NE Ungariei, afluent al râului Sajó. 3. Lo-calitate în NV Ungariei (Komárom-Esztergom), la SV de oraşul Tatabánya şi la SE de oraşul Gyor.
Barstow. (berstau). 1. Localitate situată în S.U.A. (California), la NE de Los Angeles. 2. Localitate situată în S.U.A. (Texas), pe râul Pecos (afluent al lui Rio Grande), la SE de oraşul El Paso.
Barsua Deogarh. Localitate în ENE Indiei, la SV de oraşul Calcutta.
Bar-sur-Aube. (bar siur ob). Localitate pe râul Aube, afluent al fluviului Sena (Franţa), la SE de oraşul Troyes.
Bar-sur-Seine. (bar siur sen). Localitate în NE Franţei, pe Sena, la SE de oraşul Troyes.
Bárszentmihályfa. (barsent mihai fo). Lo-calitate în V Ungariei (Zala), la SV de oraşul Zalaegerszeg.
Bartala. Localitate în SV oraşului Calcutta (India).
Bartang. Râu (405 km lungime, 32 700 kmp suprafaţa bazinului) în E Tadjikistanului, afluent al fluviului Amu-Daria.
Bartenheim. (bartenhaim). Localitate în E Franţei, la SE de oraşul Mulhouse.
Barth. Localitate în N Germaniei, pe ţărmul Mării Baltice, la NE de Rostock.
Barctica. Localitate în N Guyanei, la văr-sarea râului Essequibo în Oceanul Atlantic.
Bartin. Localitate în VNV Turciei asiatice, pe ţărmul Mării Negre, la NE de oraşul Zonguldak.
Bartlesville. (bertlesvil). Oraş în S.U.A. (Oklahoma), la NNV de oraşul Tulsa.
Bartolomé Bavio. Localitate situată în Ar-gentina, la SE de oraşele Buenos Aires şi La Plata.
Bartolomeu Dias. (bartolomeu diaz). Lo-calitate în ESE statului Mozambic, pe ţărmul strâmtorii Mozambic, la SE de oraşul Beira.
Bartolovecki Trnovec. (bartoloveci chii târnoveţ). Localitate în Croaţia, pe Drava, la E de oraşul Varaždin.
Barton. (bertăn). 1. Localitate în S Aus-traliei, pe calea ferată transaustraliană, la E de oraşul Cook şi la NV de lacul Everard. 2. Cartier al capitalei Australiei, Canberra. 3. Localitate în centrul Angliei (Marea Brita-nie), pe râul Trent, între oraşele Nottingham (la NE) şi Birmingham (la SV). 4. Localitate în NV Angliei (Marea Britanie), la NV de oraşele Preston şi Manchester. 5. Localitate în NE S.U.A. (Vermont), la NE de oraşul Burlington şi la SSE de lacul Memphrema-gog.
Bartoszyce. (bartosiţe). Localitate în NE Poloniei, pe râul Lyna, aproape de graniţa cu enclava rusă Kaliningrad, la NE de oraşul Olsztyn.
Bartow. (bertău). Localitate situată în S.U.A. (Florida), în centrul peninsulei Flor-ida, la SE de oraşul Tampa.
Bartra Nuevo. Localitate situată în NV statului Peru, la graniţa cu statul Ecuador, pe râul Tigre (afluent al lui Marañon), la NV de oraşul Iquitos.
Baru. 1. Comună în jud. Hunedoara, pe râul Strei, cu circa 3 300 loc. Aici se exploatează mangan şi minereuri de fier. Satele compo-nente: Baru, Livadia, Petros, Valea Lupului. 2. Localitate în Nigeria, pe fluviul Niger, amonte de confluenţa cu Benue.
Barung. Insulă indoneziană, situată la SE insulei Java, în Oceanul Indian.
Barungdjengkol. (barung giengcol). Cartier al capitalei Indoneziei, Jakarta.
Baruni. Localitate (India), pe fluviul Gange, situată între oraşele Patna şi Bhagalpur.
Barun-Urt (Barun urt). Localitate în E Mongoliei.
Barus. Localitate situată în NV insulei Java (Indonezia), aşezată pe ţărmul Oceanului Indian, la NV de oraşul Sibolga.
Baruth. Localitate în NE Germaniei, la SE de Berlin.
Barvas. Oraş în insula Lewis (Lewis and Harris) din arhipelagul Hebride (Marea Bri-tanie).
Barvaux. (barvo). Localitate în Belgia, pe râul Ourthe, la SSV de oraşul Liège.
Barwah. (barua). Localitate în V Indiei, pe râul Narmada, la SE de oraşul Indore.
Barwani. (baruanii). Localitate în V Indiei, pe râul Narmada, la SV de oraşul Indore.
Barwice. (barviţe). Localitate în NNV Polo-niei, la NE de Szczecin şi la VNV de oraşul Szczecinek.
Barwon. (beruăn). Râu în E Australiei, aflu-ent al lui Darling. Izvorăşte din Munţii Marii Cumpene de Apă.
Barycz. (bariţ). Râu (138 km lungime, 5 525 kmp suprafaţa bazinului hidrografic) în SV Poloniei, afluent al fluviului Odra.
Barzago. Localitate în N Italiei, la SE de lacul Como.
Barzas. Localitate în Siberia (Rusia), la SE de oraşul Tomsk.
Basaharc. (boşohorţ). Localitate lângă Bu-dapesta (Pest-Ungaria).
Bašaid. (başaid). Localitate situată în NE Serbiei, la SSE de oraşul Kikinda.
Basal. 1. (boşol). Localitate în SV Ungariei (Baranya), la V de oraşul Pécs. 2. (basal). Localitate în Pakistan, în N ţării, la SSV de Islamabad.
Basandila. Localitate situată în delta Nilului (Egipt).
Basankusu (Basankosu). Localitate situată în NV R.D. Congo, pe râul Maringa (afluent al fluviului Congo), la NE de oraşul Mban-daka.
Basarabi. Oraş în jud. Constanţa, situat în Podişul Dobrogei de Sud, la 20 km V de Constanţa. Are peste 11 000 loc., şi este port pe canalul Dunăre-Marea Neagră. Până în anul 1975 s-a numit Murfatlar. A fost de-clarat oraş în anul 1989. Satele componente sunt: Basarabi, Siminoc.
Basarabia. Provincie istorică, românească, parte integrantă a Moldovei, situată pe terito-riul dintre Nistru, Prut, Dunăre şi Marea Neagră. Din 1944 a fost integrată U.R.S.S.
Bascilor, Ţara. Regiune în N Spaniei.
Baschi. (başii). Hidrocentrală aflată în cen-trul Italiei, pe Tibru, la NE de Roma.
Baschurch. (beşarci). Localitate situată în VNV Angliei (Marea Britanie), la NV de oraşul Wolverhampton şi de Birmingham.
Basco. Localitate situată în N insulei Batan (Filipine), din Oceanul Pacific, situată la N de insula Luzon.
Bascov. Comună în jud. Argeş, cu circa 7 700 loc. Aici se află o hidrocentrală şi se exploatează petrol. Satele componente: Bas-cov, Brăileni, Glâmbocu, Mica, Prislopu Mic, Schiau, Uiasca, Valea Ursului.
Basècles. (bazecl). Localitate în Belgia, în V ţării, la SV de Bruxelles.
Basel (în franceză Bâle). (bazăl; bal). Oraş semicanton (cu suprafaţa de 37 kmp şi circa 575 000 loc) în N Elveţiei, port pe fluviul Rin.
Baselland. (bazălland). Semicanton în N Elveţiei, cu suprafaţa de 428 kmp şi cu circa 230 000 loc. Centrul administrativ este Li-estal.
Basento. Râu în SE Italiei, ce se varsă în Golful Taranto (Marea Ionică).
Bashagird. (başaghird). Munte în SE Iranu-lui, cu altitudinea de 2 611 m.
Bashan. (başan). Localitate în Turcia asiat-ică, în Podişul Anatoliei, la SE de Ankara, între lacurile Tuz-Gölü (la SV) şi Hirfanli (la NE).
Bashi. (başii). Strâmtoare între insula Tai-wan şi insulele Balan (Filipine).
Bashkulumbe. (başculumbe). Podiş în S Zambiei.
Bashtil. (baştil). Localitate în Egipt, la NV de Cairo.
Bashuma. (başuma). Localitate în SV Etio-piei, pe râul Omo, la SV de oraşul Addis Abeba.
Basidu. Localitate în NV insulei Oishum (Iran) din strâmtoarea Urmuz (Hormuz).
Basilan. 1. Arhipelag situat în Filipine, în SV insulei Mindanao, alcătuit din circa 50 de insule. Suprafaţa ajunge la 1 300 kmp şi cu peste 200 000 loc. 2. Oraş şi port în Filipine, situat în insula omonimă, cu circa 200 000 loc. Vechiul nume a fost Isabela.
Basildon. (besildăn). Oraş în SE Marii Bri-tanii (Anglia), la E de Londra. Populaţia de-păşeşte 150 000 loc. Este centru industrial.
Basilicata. Regiune în S Italiei, cu circa 10 000 kmp şi aproximativ 625 000 loc. Oraşul principal este Potenza. Regiune agricolă. Vechiul nume a fost Lucania.
Basilio. (baziliu). Localitate în SE Braziliei, aproape de graniţa cu Uruguay, la SV de oraşul Pôrto Alegre.
Basin. (bezin). Localitate situată în S.U.A. (Wyoming), pe râul Big Horn (afluent al râu-lui Yellowstone), la SSE de oraşul Billings (Montana).
Basingstoke. (bezingstoc). Localitate în S Angliei (Marea Britanie), pe râul Test, la SV de Londra.
Baška. (başca). Localitate în SE insulei Krk (Croaţia), la strâmtoarea Senji (Marea Adri-atică).
Başkale. Localitate situată în SE Turciei asiatice, la SE de lacul Van, aproape de graniţa cu Iran.
Baška Stara. (başca stara). Localitate în SV insulei Krk (Croaţia), la golful Kvarneric (Marea Adriatică).
Baskatong. Lac de acumulare (cu suprafaţa 282 kmp), în Canada, pe râul Gatineau (aflu-ent al râului Ottawa), la NV de oraşul Ot-tawa.
Baskaus. Râu (200 km lungime) situat în SE Siberiei (Rusia), afluent al râului Katuny (iar acesta al fluviului Obi).
Baskir. Regiune situată în ESE Rusiei euro-pene, în zona oraşului Ufa.
Baskó. (boşco). Localitate situată în NE Un-gariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NE de oraşul Miskolc.
Baskunceak. 1. Lac situat în V statului Ka-zahstan, la NV de Marea Caspică. 2. Locali-tate situată lângă acest lacul cu acelaşi nume.
Baslow. (beslou). Localitate în Anglia (Marea Britanie), pe râul Derwent, la SV de oraşul Sheffield şi la SE de oraşul Manches-ter.
Basodino. Vârf în Alpii Lepontini (3 275 m) din Elveţia, la graniţa de S cu Italia.
Basoko. Localitate în N R.D. Congo, pe flu-viul Congo, la NV de Kisangani.
Basovizza. (basoviţa). Localitate în NE Italiei, la V de oraşul Triest, la graniţa cu Slovenia.
Basra (Al-Basrah, Bassora). Oraş în Irak, port pe Shat el'Arab, cu peste 1,5 milioane loc.
Bass. 1. Insule în Oceanul Pacific, în arhi-pelagul Tubuai. 2. Strâmtoare între Australia şi Insula Tasmania.
Bassac. Localitate în SV Laosului, pe fluviul Mekong.
Bassano. Localitate în SV Canadei (Al-berta), la SE de oraşul Calgary.
Bassano del Grappa. (bazano del grapa). Oraş situat în NE Italiei, la NE de oraşul Vicenza.
Bassecourt. (bascur). Localitate situată în NV Elveţiei, pe râul Birs, la NNV de oraşul Biel.
Bassein. 1. (Pathein). Oraş-port în SV Myanmar-ului, centrul administrativ al provinciei Irrawaddy, în delta fluviului cu acelaşi nume. Numărul locuitorilor este de circa 340 000 loc. 2. Localitate în India, pe ţărmul Mării Arabia, pe Coasta Malabar, la N de oraşul Mumbai.
Bassens. (bazen). Localitate lângă Bordeaux (Franţa), la NE de oraş.
Basserdorf. Localitate în N Elveţiei, la NE de oraşul şi de lacul Zürich.
Basse-Pointe. (baspoant). Localitate în N insulei Martinica (Martinique), pe ţărmul Oceanului Atlantic.
Basses-Alpes. (bas alp). Munţi situaţi în SE Franţei.
Basse-Terre. (baster). Oraş-port şi, totodată, centrul administrativ al Insulei Guadelupa-Franţa (Antilele Mici), cu circa 27 000 loc. A fost fundat în 1643.
Basseterre. (bastere). Capitala statului St. Christopher şi Nevis (din anul 1983), situată pe insula St. Christopher (Antilele Mici), cu circa 20 000 loc. A fost fundat în anul 1627.
Bassett. (beset). 1. Localitate situată în S.U.A. (Nebraska), pe râul Elkhorn, la NV de oraşul Lincoln. 2. Localitate aflată în S.U.A. (Virginia), la SV de oraşul Lynchburg.
Bassily. (basilii). Localitate în V Belgiei, la SV de Bruxelles.
Bassum. Localitate în V Germaniei, la SSV de oraşul Bremen.
Båstad. (bostad). Localitate în SV Suediei, pe ţărmul strâmtorii Kattegat, la NNE de oraşul Hälsingborg.
Bastak. Localitate în S Iranului, la SE de oraşul Shiraz.
Bastanovka. Localitate în Ucraina, la N de Delta Dunării.
Bastar. Localitate în E Indiei, pe râul Indra-vati, la SE de oraşul Nagpur.
Bastelica. Localitate în centrul insulei Cor-sica (Franţa), la NE de oraşul Ajaccio.
Basti. (bastii). Oraş în N Indiei, la NE de oraşul Varanasi (Banaras).
Bastia. Oraş-port în NE insulei Corsica (Franţa), cu peste 50 000 loc. Este şi staţiune turistică.
Bastogne. (baston). Oraş situat în SE Bel-giei, la S de Liège. Are circa 12 000 loc. Aici au avut lupte între americani şi hitlerişti (1944-1945).
Bastrop. (bestrăp). 1. Localitate în S.U.A. (Louisiana), pe râul Quachita (afluent al lui Mississippi), la NNE de oraşul Monroe. 2. Localitate situată în S.U.A. (Texas), pe râul Colorado, la SE de oraşul Austin.
Bastuträsk. (bastutresc). Localitate situată în NNE Suediei, pe râul Skellefteälv, la NV de localitatea Rönnskär de pe ţărmul Golfu-lui Botnic.
Basudan-Ula. Vârf (6 096 m) în Munţii Tangla, din centrul Chinei.
Basutoland. (băsutolend). Protectorat bri-tanic care în anul 1966, şi-a proclamat inde-pendenţa sub denumirea de Lesotho.
Basyun. Localitate în N Egiptului, în Delta Nilului, la SE de oraşul Alexandria.
Baszarbovo. (basarbovo). Localitate în NNE Bulgariei, pe râul Rusei-Lom, la SSV de oraşul Ruse.
Baskunciak. Lac (105 kmp) în Rusia, la E de fluviul Volga, la SE de oraşul Volgograd, la graniţa cu statul Kazahstan.
Başeu. Afluent drept al Prutului (cu scurgere torenţială), aval de Ştefăneşti. Are 106 km lungime, izvorăşte din Dealul Ibăneştilor şi străbate Dealurile Săvenilor. În bazinul său sunt amenajate iazuri pentru agricultură (ca ex., Negreni de 140 ha).
Başkiria. Republică autonomă în cadrul Federaţiei Ruse, în S Munţilor Ural, creată în martie 1919. Suprafaţa atinge 143 600 kmp iar populaţia ajunge la circa 4 milioane loc. Capitala este Ufa. Se exploatează petrol, gaze naturale etc.
Bata. 1. Oraş în Guineea Ecuatorială, centru administrativ al teritoriului Mbini (Rio Muni), port pe ţărmul Golfului Guineii. Ora-şul are circa 50 000 loc. 2. Comună în jud. Arad, cu circa 1 200 loc. Satele componente: Bata, Bacău de Mijloc, Bulci, Ţela. 3. Lo-calitate în E Bulgariei, la NV de oraşul Bur-gas.
Báta. (bato). Localitate în Ungaria (Tolna), la SE de oraşul Szekszárd.
Bataan. 1. Peninsulă situată în V insulei Lu-zon (Filipine), în V Golfului Manila. Aici au avut lupte grele între japonezi şi aliaţi (1945). 2. Vârf (1 421 m) în peninsula cu acelaşi nume din insula Luzon (Filipine), în SSV acestei peninsule.
Bátaapáti. (bato opatii). Localitate situată în Ungaria (Tolna), la SV de oraşul Szekszárd şi la NE de oraşul Pécs.
Bataboniei, Golful. Golf între insula Cuba şi insula Pinos (statul Cuba).
Batac. Localitate în Filipine, în NV insulei Luzon, pe ţărmul Mării Chinei de Sud, la SV de oraşul Laoag.
Batagai. Localitate în NE Siberiei (Rusia), pe râul Iana, la NE de Verhoiansk.
Batagai-Alita. Localitate situată în NE Si-beriei (Rusia), pe un afluent al râului Iana, la NV de localitatea Verhoiansk.
Batain. Regiune situată în E Omanului, pe ţărmul Mării Arabice. Localitatea principală este Sharkh.
Batajnica. (batainiţa). Localitate în ENE Serbiei, pe Dunăre, la NV de Belgrad.
Bataisk. Localitate situată în S Rusiei euro-pene, pe Don, la SE de oraşul Rostov pe Don.
Batak. 1. Hidrocentrală situată în SV Bul-gariei, în Munţii Rodopi, la SV de Plovdiv. 2. Munţi (2 082 m) situaţi în SSV Bulgariei, la NE de Munţii Rodopi.
Batala. Oraş în NV Indiei, la NE de oraşul Amristar, aproape de graniţa cu Pakistanul.
Batalha. (batala). Localitate în V Portu-galiei, la N de Lisabona.
Batam. Insulă indoneziană (419,1 kmp) situată în strâmtoarea Singapore. Localitatea principală este Seribu, în E insulei.
Batamai. Localitate în Siberia (Rusia), la confluenţa râului Aldan cu fluviul Lena.
Batamsinskii. Localitate în Kazahstan, la NE de oraşul Aktyubinsk, aproape de graniţa cu Rusia.
Batan. Arhipelag vulcanic în Filipine, în N Insulei Luzon, având suprafaţa de 290 kmp şi circa 12 000 loc. Insulele principale sunt Batan (69,9 kmp) şi Itbayat. Vegetaţia este tropicală.
Batang. 1. Localitate în partea central-sudică a Chinei, în sectorul superior al flu-viului Changjiang. 2. Oraş situat în In-donezia, în N insulei Java, pe ţărmul Mării Java, la V de oraşul Semarang.
Batangafo. Localitate în N Republicii Cen-trafricane, pe fluviul Chari.
Batangas. Oraş situat în Filipine (Insula Lu-zon), port la Marea Chinei de Sud, cu circa 180 000 loc. Centru industrial.
Batanta. Insulă (Indonezia), la NV de insula Noua Guinee.
Bátaszék. (batosiec). Localitate situată în Ungaria, la V de Dunăre şi NE de oraşul Pécs.
Batavia. 1. Localitate în Argentina, la SE de oraşul Mendoza. 2. v. Jakarta. 3. (betevie). Localitate în S.U.A. (New York), la NE de oraşul Buffalo.
Batăr. Comună în jud. Bihor, pe Crişul Ne-gru. Populaţia atinge aproximativ 5 400 loc. Satele componente: Batăr, Arpăşel, Talpoş, Tăut.
Batcab. Localitate în Guatemala, în N ţării, la graniţa cu Mexicul.
Batcengel. (batcenghel). Localitate aşezată în centrul Mongoliei, la VSV de capitala ţării.
Batchawana. (betcieuenă). 1. Localitate în Canada, pe ţărmul lacului Superior, la baza SV a muntelui cu acelaşi nume. 2. Munte (640 m) în Canada, la E de Lacul Superior.
Bate. Golf în SE Australiei, la SE de Syd-ney.
Baté. (bote). Localitate situată în SV Un-gariei (Somogy), la E de oraşul Kaposvár.
Batesville. (betsvil). 1. Localitate situată în S.U.A. (Arkansas), pe Mississippi, la N de oraşul Memphis. 2. Localitate în S.U.A. (Indiana), la SE de oraşul Indianapolis şi la NV de oraşul Cincinnati.
Bath. (bef). 1. Oraş în Marea Britanie (An-glia), pe râul Avon, cu circa 90 000 loc. Este staţiune balneoclimaterică cu ape termale dar este şi centru industrial. 2. Localitate în SE Canadei, pe râul St. John, la NV de oraşul Fredericton. 3. Localitate situată în SV Olandei, la estuarul Schelde de Vest (West-erschelde), la NV de oraşul belgian Antwer-pen (Anvers). 4. Localitate în S.U.A. (Maine), la Golful Maine, la NE de oraşul Portland.
Bathmen. Localitate în E Olandei, pe râul Schipbeck, la E de oraşul Deventer.
Bathurst. (befăst). 1. Insulă nelocuită în Arhipelagul Arctic Canadian, între insulele Melville şi Cornwallis. Suprafaţa este 18 200 kmp. Clima este arctică. În NV insulei a fost localizat Polul Nord Magnetic al Pământului (la 76o lat. N şi 101o long. V, în urma noilor calcule făcute în 1970). 2. Insulă în suprafaţă de 2 036,5 kmp (Australia) în Marea Timor, în V peninsulei Arnhem, separată de Austra-lia prin strâmtoarea Clarence; suprafaţa este de 2,04 mii kmp. Clima este musonică şi apar păduri ecuatoriale musonice. Este slab locuită. 3. Cap în America de Nord (Canada) la V de Golful Amundsen, la 70o35' lat. N şi 127o53' long. V. 4. Oraş în SE Australiei, prin care curge râul Macquarie. 5. Localitate în Canada, în SE ţării, la NE de oraşul Fre-dericton. 6. Oraş în V Gambiei, la estuarul fluviului Gambia.
Bathurst Inlet. (befăst ainlet). Localitate situată în N Canadei, la Golful Coronation, în dreptul insulei Victoria.
Batida. (botido). Localitate în SSE Ungariei (Csongrád), la NE de oraşul Szeged.
Batie. Localitate în NE Etiopiei, la NE de Addis Abeba.
Batié. Localitate în SV statului Burkina Faso, la graniţa cu statul Côte d'Ivoire.
Batin. Regiune naturală situată în ENE Arabiei Saudite, la graniţa cu Emiratele Arabe Unite.
Batina. Localitate în N Serbiei, pe Dunăre, la graniţa cu Ungaria, la NV de oraşul Som-bor.
Batiz. Râu situat în Slovacia, Munţii Tatra, afluent al râului Poprad.
Batizovce. (batizovţe). Localitate în Slovacia, pe râul Batiz, la VNV de oraşul Poprad.
Batjan. (batgian). Insulă indoneziană în Arhipelagul Moluce, la SV de insula Hal-mahera (Jailolo). Suprafaţa este de 2 340 kmp şi circa 18 000 loc. Relieful este muntos (2 111 m altitudine).
Bátka. (batco). Localitate situată în N Un-gariei (Csongrád), nu departe de Salgotarján.
Batley. (betlii). Localitate în Anglia (Marea Britanie), lângă Sheffield.
Batman. Oraş în E Turciei asiatice, la E de Diyarbakir, în apropiere de fluviul Tigru, cu circa 115 000 loc. Are rafinărie de ţiţei.
Bátmonostor. (bat monoştor). Localitate în S Ungariei (Bács-Kiskun), la SV de oraşul Baja, la E de Dunăre.
Batna. Oraş în NE Algeriei, la SE de Alger, pe calea ferată Touggourt-Annaba, având circa 200 000 loc. În apropierea sa se află vechiul oraş Timgad.
Batocina. (batocina). Localitate situată în Serbia, la NE de oraşul Kragujevac.
Batogne. (batoni). Localitate în SE Belgiei, aproape de graniţa cu Luxemburg.
Baton Rouge. (betn ruj). Oraş în S.U.A., port pe Mississippi, cu circa 550 000 loc., centrul administrativ al statului Louisiana. A fost întemeiat în anul 1719.
Bátonyterenye. (batoni terenie). Localitate situată în N Ungariei (judeţul Nógrád).
Batopilas. Localitate minieră (exploatare de argint) situată în N Mexicului.
Batoş. Comună în jud. Mureş, cu 4 000 loc. Are o cetate ţărănească cu biserică. Satele componente: Batoş, Dedrad, Coreni, Uila.
Batouri. (baturii). Localitate aflată în SE Camerunului.
Bátovce. (batovţe). Localitate situată în Slovacia, la NE de oraşul Levice.
Batragy. Localitate în Ucraina, în SV ţării, aproape de graniţa cu Ungaria, la SV de ora-şul Mukacevo.
Batroun. Localitate în NV Libanului, pe ţărmul Mării Mediterane, la SV de oraşul Tripoli.
Bats-fjord. (bats fiord). Fiord în N Norvegiei, la Oceanul Arctic.
Batszümber. (batsiumber). Localitate situată în NNE Mongoliei, la NV de capitala statului, pe râul Hara.
Battambang. Oraş în V Cambodgei, cu peste 50 000 loc.
Battenberg. Localitate aflată în partea cen-tral-vestică a Germaniei, pe râul Eder, aflu-ent al lui Weser, la NNV de oraşul Marburg.
Battenheim. (batenhaim). Localitate situată în Franţa, pe fluviul Rin, la SE de oraşul Mulhouse.
Bätterkinden. (beterchinden). Localitate în NV Elveţiei, la NE de capitala ţării, Berna (Bern), pe un afluent al râului Aare.
Battersea. (betersii). 1. Cartier al Londrei (Anglia-Marea Britanie). 2. Parc în cartierul cu acelaşi nume din Londra (Anglia-Marea Britanie).
Batticaloa. Localitate de tip industrial (con-strucţii de maşini) în E insulei Sri Lanka.
Batti Malv. (batii malv). Insulă în Golful Bengal (Oceanul Indian), în grupul de insule Nicobar. Aparţine de India.
Battipaglia. (batipalia). Oraş situat în VSV Italiei peninsulare, la SE de oraşul Salerno.
Battle Creek. (betl cric). Localitate în S.U.A. (Michigan), la NE de oraşul Chicago şi la VSV de oraşul Detroit.
Battleford. (betlford). Localitate aflată în Canada (Saskatchewan), pe râul Saskatche-wan de Nord, la SE de oraşul Edmonton.
Battle Harbour. (betl harbăr). Localitate situată în SE Canadei (Provincia Newfound-land) la Marea Labrador.
Battonya. (botonio). Localitate în SE Un-gariei (Békés), aproape de graniţa cu România.
Batu. 1. Insule indoneziene, la V de Suma-tra. Suprafaţa ajunge la 1 199 kmp. 2. Vârf (4 321 m) în SE Podişului Etiopiei.
Batubrok. Vârf (2 240 m) în insula Borneo (Kalimantan), situat la graniţa cu Malaya (Malaysia), din Munţii Irian.
Batui. Localitate în Indonezia, situată în ENE insulei Sulawesi (Celebes), pe ţărmul Mării Maluku, spre insulele Banggai.
Batumi. (batumii). Oraş situat în Gruzia, capitala Republicii Autonome Adjaria, port la Marea Neagră. Populaţia sa numără circa 140 000 loc. Staţiune balneară.
Batur. Vârf (3 142 m) în NNE insulei Bali (Indonezia).
Batura Muztagh I (Hunza Kunji I). (ba-tura mustag, hunza cungii). Vârf situat în Munţii Karakorum (NE Pakistanului). Alti-tudinea 7 785 m (al 30-lea vârf de pe glob). Este cel mai înalt pisc montan de pe glob care încă nu a fost escaladat.
Baturetno. Localitate în SSE insulei Java (Indonezia), la SV de oraşul Surabaja.
Baturino. Localitate situată în Siberia (Ru-sia), pe râul Ciulim (afluent al fluviului Obi), la N de oraşul Tomsk.
Baturité. Localitate în Brazilia, în NE ţării, la SSV de oraşul Fortaleza.
Batuša. (batuşa). Localitate în NE Serbiei, la SE de oraşul Smederovo.
Bátya. (batio). Localitate situată în Ungaria (Bács-Kiskun), la SV de oraşul Kalocsa, la E de Dunăre.
Bat Yam. (bat iam). Oraş în V Israelului central, în aglomeraţia Tel Aviv-Jaffa, cu circa 135 000 loc. Este staţiune balneară maritimă la Marea Mediterană.
Batyeckii. (batieţchii). Localitate în NV Ru-siei, la NV de oraşul Novgorod şi de lacul Ilmen.
Batyk. (botic). Localitate situată în V Un-gariei (Zala), pe râul Zala, la NE de oraşul Zalaegerszeg.
Batz. (baţ). Insulă în NV Franţei, la N de peninsula Bretagne.
Bau. Localitate în Sudan, în ENE ţării, la SE de oraşul Khartoum.
Baubau. Localitate în SV insulei Butung (Indonezia).
Baucau. Localitate aflată în NE insulei Timor (Indonezia).
Bauchi. (baucii). 1. Stat în NE Nigeriei cen-trale, în platoul omonim, cu 64 400 kmp şi 5 milioane loc. Centrul său administrativ este Bauchi. 2. Oraş în Podişul Bauchi. 3. Podiş în Nigeria.
Bauda. Râu în NE Poloniei, cu vărsare în Golful Vistula, la E de Canalul Elblagi.
Baudette. (băodet). Localitate situată în N S.U.A. (Minnesota), la graniţa cu Canada, la SE de oraşul canadian Winnipeg.
Bau de Vèze. (bo deo vez). Vârf (798 m) în SE Franţei, la E de Marseillle şi la NV de Toulon.
Baudh. (bod). Localitate în E Franţei, pe râul Mahanadi, la V de oraşul Cuttack.
Baudó. Localitate în Columbia, în V ţării, pe ţărmul Oceanului Pacific, la N de oraşul Cali.
Baudouinville. (boduinvil). Localitate în ESE R.D. Congo, pe ţărmul lacului Tangany-ika, la SE de oraşul Kalemie.
Bauduen. (boduen). Localitate în SE Fran-ţei, pe râul Verdon, la NE de oraşul Mar-seille.
Baugé. (boje). Localitate în NV Franţei, la NE de oraşul Angers şi la SV de oraşul Le Mans.
Bauld. (băold). Cap situat în NE insulei Newfoundland (Canada), în Oceanul Atlan-tic.
Baulmes. (bolms). Localitate în SV Elveţiei, la SV de lacul Neuchâtel şi la NV de oraşul Lausanne şi de lacul Geneva sau Léman.
Bauma. (boma). Localitate în NE Elveţiei, la NE de lacul şi oraşul Zürich, pe râul Töss.
Baumann. (băomen). Fiord în SV insulei canadiene Ellesmere.
Baume-les-Dames. (bom le dam). Localitate în E Franţei, pe Ron, la NE de oraşul Be-sançon.
Baumgarten. (baumgartăn). 1. Cartier al Vienei (Austria). 2. Localitate situată în SE Germaniei, la SV de oraşul Passau.
Baumgarten an der March. (baumgartăn an der marci). Oraş în ENE Austriei, la NE de Viena, aproape de graniţa cu Slovacia.
Baumgarten im Burgerland. (baumgartăn im burgherland). Oraş în E Austriei, la graniţa cu Ungaria, la SE de oraşul Eisen-stadt.
Baunach. (baunac). Localitate situată în ESE Germaniei, pe Main, la NV de oraşul Bamberg.
Baunei. Localitate situată în E insulei Sar-dinia (Italia), pe ţărmul Mării Tireniene, la NV de localitatea Arbatax.
Baur. Insulă situată în cadrul insulelor Oys-ter, la S de oraşul Karachi (Pakistan), în Marea Arabiei.
Baures. Localitate în Bolivia, în ENE ţării, la NE de oraşul La Paz.
Baursberg. Înălţime (92 m) lângă oraşul Hamburg (Germania).
Baurú. Oraş în SE Braziliei (São Paulo), la NV de oraşul São Paulo, cu circa 200 000 loc.
Bauta. Localitate în NV Cubei, la V de capi-tala Havana.
Baús. Localitate situată în SV Braziliei (Po-dişul Mato Grosso).
Bauska. Localitate în Letonia, la S de Riga, la graniţa cu Lituania.
Bautzen. (bauţăn). Oraş situat în E Germa-niei (Saxonia), pe râul Spree. Populaţia nu-mără circa 55 000 loc. Centru industrial dar şi istoric (Napoleon a învins armatele ruso-prusiene, în mai 1813).
Bauvin. (boven). Localitate situată în NE Franţei, la SV de oraşul Lille.
Bauxite. (boxit). Localitate situată în S.U.A. (Arkansas), la SV de oraşul Little Rock.
Bauya. Localitate în V statului Sierra Leone, la SE de oraşul Freetown.
Bavanište. (bavanişte). Localitate în NE Serbiei.
Bavans. (bavan). Localitate în E Franţei, pe râul Doubs, la jumătatea distanţei dintre oraşele Besançon (la SV) şi Mulhouse (la NE).
Bavaria (Bayern). Land situat în SE Ger-maniei, având suprafaţa de 70 600 kmp, cu peste 11 milioane loc. Centrul administrativ este München. Oraşele principale sunt Augsburg, Bayreuth, Nürnberg, Regensburg şi Würtzburg.
Bavariei, Alpii. Culme muntoasă a Alpilor Nordici, în S Germaniei, între Lacul Con-stanţa (la V) şi Tirolul austriac (la E). Alti-tudinea maximă ajunge la 2 963 m (vf. Zug-spitze). Ramura sa vestică o constituie Alpii Allgäu.
Bavay. (bavei). Localitate situată în NE Franţei, la SE de oraşul Valenciennes, aproape de graniţa cu Belgia.
Bavendorf. Localitate în S Germaniei, la V de oraşul Ravensburg şi la N de lacul Boden.
Baveno. Staţiune climaterică situată pe ţăr-mul lacului Maggiore (Italia).
Baviácora. Localitate situată în NV Mexicu-lui, pe râul Soñora, la NE de oraşul Her-mosillo.
Bavra. Localitate în VSV Indiei, la SE de oraşul Mumbai.
Bawdwin. (baudin). Localitate minieră (plumb) în partea central-estică a Myanma-rului (Asia).
Bawean. Insulă (Indonezia), la N de insula Java. Are suprafaţa de 199 kmp.
Bay (Lake of Bays). (lec of beis). Lac în Canada, la V de Ottawa şi la E de Golful Georgian (Lacul Huron).
Bayamo. Oraş în E Cubei (Oriente), creat în anul 1513, cu circa 120 000 loc.
Bayamón. Centru industrial (materiale de construcţii) situat în NV insulei Puerto Rico.
Bayan. Oraş în insula indoneziană Lombok (Sondele Mici).
Bayana. Localitate în India, la SSE de New Delhi.
Bayan Obo. Localitate în N Chinei, la N de Munţii Jin şi de oraşul Baotou.
Bayazit. Cartier al oraşului Istanbul (Turcia).
Baybay. (bai bai). Localitate situată în Filipine, în SV insulei Leyte.
Bayboro. Localitate situată în S.U.A. (Caro-lina de Nord), pe ţărmul Oceanului Atlantic, la S de oraşul Norfolk.
Bayburt. Localitate în NE Turciei, pe râul Goru şi la SE de oraşul Trabzon.
Bay City. (bei sitii). 1. Localitate în S.U.A. (Michigan), pe ţărmul golfului Saginaw (La-cul Huron), la NV de oraşul Detroit. 2. Lo-calitate în S.U.A. (Texas), pe ţărmul Golfu-lui Mexic, la gura de vărsare a râului Colo-rado, la SV de Houston.
Bayda. Localitate în Yemen, la SE de oraşul Sanaa.
Baydhabo. Localitate în Somalia, la NV de capitală, Mogadiscio.
Bayenthal. Cartier al oraşului Köln (Germa-nia).
Bayeux. (baieo). Localitate în NV Franţei, la NV de Caen, aproape de ţărmul Mării Mânecii.
Bayfield. (beifild). Localitate în S.U.A. (Wisconsin), situată pe ţărmul lacului Supe-rior, la E de oraşul Duluth.
Bayindir. Localitate în NNV Turciei asi-atice, pe râul Filyos, la SE de oraşul Zonguldak.
Bayir. Localitate în Iordania, pe uedul cu acelaşi nume, la SE de Amman.
Bayona. Localitate în Spania, în NV ţării, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la SV de oraşul Vigo.
Bayonne. (baion). 1. Oraş situat în SV Fran-ţei (Béarn), pe râul Adour. Populaţia numără circa 130 000 loc. 2. Cartier al oraşului New York (S.U.A.).
Bayovar. Localitate în NV statului Peru, la Oceanul Pacific.
Bayramiç. (bairamici). Localitate în NV Turciei asiatice, la V de oraşul Balikesir.
Bayramköy. (bairamcheoi). Localitate în centrul Turciei asiatice (Podişul Anatoliei), pe râul Kizil Irmak, la SE de Ankara.
Bayreuth. (bairoit). Oraş situat în V Ger-maniei Centrale (Bavaria), pe Main. Popula-ţia ajunge la circa 100 000 loc.
Bayrischzell. (bairişţel). Localitate situată în SE Germaniei, la SE de München şi la SV de oraşul Rosenheim, în Alpi.
Baytown. (beitaun). Localitate situată în S.U.A. (Texas), centru industrial (rafinărie de petrol) situat pe ţărmul golfului Mexic, la SE de Houston.
Baza. Localitate spaniolă, în SE ţării, pe râul Menor (afluent al Guadianei, care la rându-i este afluent al fluviului Guadalquivir).
Bázakerettye. (bazocheretie). Localitate situată în V Ungariei (Zala), la SV de oraşul Zalaegerszeg şi la NV de oraşul Nagykanizsa.
Bazar Diuzi. (bazar diuzii). Vârf în Munţii Caucaz (4 466 m altitudine).
Bazaruto. Insulă situată în SE Africii, aparţinând de Mozambic (se află în strâm-toarea Mozambic).
Bazas. Localitate în SV Franţei, la SE de oraşul Bordeaux.
Bazeilles. (bazei). Localitate în Franţa, în NE statului, pe râul Meuse, la SE de oraşul Charleville-Méziéres.
Bazhiqi. (bazichii). Localitate în ENE Al-baniei, la NE de oraşul Tirana.
Baziaş. Localitate în SV României, la in-trarea Dunării în ţară.
Bazin. v. Pezinok.
Bazinul Afican de Nord (Bazinul Nord-African). Bazin oceanic atlantic situat în NV Africii, cu adâncimea de peste 7 000 m.
Bazinul Americii de Nord (Bazinul Nord-American). Bazin suboceanic atlantic situat la E de America de Nord.
Bazinul Australiei de Sud. Bazin suboce-anic situat în SSV Australiei, cu adâncimea maximă de 5 670 m.
Bazinul Balcanic. Bazin huilifer în centrul Bulgariei, la E de oraşul Gabrovo.
Bazinul Lacurilor. Bazin lacustru în V Mongoliei; principalul lac este Hara-Us-Nur.
Bazinul Londrei. Regiune mai joasă situată în jurul Londrei (Anglia-Marea Britanie).
Bazinul Mariţa. Bazin carbonifer (cărbune brun şi lignit) în partea central-sudică a Bul-gariei; centrul principal este Dimitrovgrad.
Bazinul Pacificului de Sud. Bazin suboce-anic situat în SE Oceanului Pacific.
Bazinul Roşu. Regiune depresionară în partea central-sudică a Chinei, pe stânga flu-viului Changjiang; oraşul principal al regi-unii este Chengdu (Cendu).
Bazita. (bozito). Localitate aflată în V Un-gariei (Zala), la SV de oraşul Zalaegerszeg.
Bazja. (bazia). Localitate în Albania, pe râul Mati, la NE de Tirana.
Bazje Donje. (bazie donie). Localitate în Croaţia, la NE de localitatea Podravska Slatina.
Bazna. Comună în jud. Sibiu, cu circa 4 300 loc. Aici se exploatează gazele naturale. Este şi cu statut de staţiune balneoclimaterică cu ape minerale. Satele componente: Bazna, Boian, Velţ.
Bazsi. (bojii). Localitate în V Ungariei (Veszprém), la NV de oraşul Tapolca.
Bazzano. (baţano). Localitate în Italia, pe râul Panaro (afluent al fluviului Po), la NV de oraşul Bologna şi la SE de oraşul Modena.
Băbana. Comună în jud. Argeş, cu peste 3 000 loc. Satele componente sunt: Băbana, Băjăneşti, Ciobăneşti, Cotmeniţa, Groşi, Lu-pueni, Slătioarele.
Băbăiţa. Comună în jud. Teleorman, cu peste 7 300 loc. Satele componente: Băbăiţa, Clăniţa, Frăsinet, Merişani.
Băbeni. 1. Comună în jud. Sălaj, pe râul Someş, cu circa 2 500 loc. Aici se ex-ploatează calcare. Satele sale componente: Băbeni, Ciocmani, Cliţ, Piroşa, Poieniţa. 2. Comună în jud. Vâlcea, cu circa 8 300 loc. Aici se exploatează ţiţei. Satele componente: Băbeni, Bonciu, Capu Dealului, Pădureţu, Români, Tătărani, Valea Mare.
Băbiciu. Comună în jud. Olt, în lunca Oltu-lui, cu aproape 3 000 loc. Satele compo-nente: Băbiciu.
Băcani. Comună în jud. Vaslui, pe râul Simila (afluent al Bârladului), cu aproape 3 000 loc. Satele componente sunt: Băcani, Băltăţeni, Drujeşti, Suseni, Vulpăşeni.
Băceşti. Comună în jud. Vaslui, pe râul Bâr-lad, cu peste 4 000 loc. Satele componente: Băceşti, Armăşeni, Băbuşa, Păltiniş, Ţi-băneştii Buhlii, Vovrieşti.
Băcia. Comună în jud. Hunedoara, cu aproape 2 000 loc. Satele componente sunt: Băcia, Petreni, Tâmpa, Totia.
Bădeuţi. Denumirea până în 1976 a comunei Emil Bodnăraş. S-a redat numele vechi. Satele componente: Bădeuţi, Gara, Iaslovăţ, Lunca, Milişăuţi.
Băgaciu. Comună în jud. Mureş, cu aproape 2 400 loc. Se execută exploatarea gazelor naturale (satul Delenii). Satele componente: Băgaciu, Delenii.
Băiceni. Sat în comuna Cucuteni (jud. Iaşi). Aici s-a descoperit un tezaur geto-dacic (sec. IV î.e.n.).
Băicoi. Oraş în jud. Prahova, pe râul Dâmbu, afluent al Teleajenului, cu circa 20 000 loc. A devenit oraş în anul 1948. Satele compo-nente: Dâmbu, Lilieşti, Schela, Tufeni, Ţin-tea.
Băiculeşti. Comună în jud. Argeş, pe râul Argeş. Populaţia este de circa 7 000 loc. Conserve de legume şi fructe. Sunt şi trei microhidrocentrale. Aici se află şi biserica mănăstirii Tutana (sec. XVI). Satele compo-nente sunt: Băiculeşti, Alunişu, Anghineşti, Argeşani, Măniceşti, Stejari, Tutana, Valea Brazilor, Valea lui Enache, Zigoreni.
Băile Borşa. v. Borşa.
Băile Felix. Staţiune balneoclimaterică in-ternaţională, situată în NV României, la 9 km SE de Oradea (jud. Bihor). Aici sunt iz-voare cu ape minerale termale (20-48oC), bicarbonatate, sulfatate, calcice, sodice, uşor radioactive, indicate în tratamentul afecţi-unilor neurologice, ginecologice, reumatis-male.
Băile Govora. Oraş în jud. Vâlcea, pe râul Hinţa, afluent al Govorei. Peste 3 000 loc. Constituie staţiune balneo-climaterică per-manentă, cu ape minerale clorosodice, iodu-rate, bromurate, magneziene, sulfuroase (descoperite în anul 1860). A devenit oraş în 1930. Satele componente sunt: Curăturile, Gătejeşti, Prajila.
Băile Herculane. Oraş în jud. Caraş-Severin, pe râul Cerna, cu peste 6 000 loc. Este staţiune balneoclimaterică permanentă cu ape termale (55oC). Este cea mai veche staţiune balneoclimaterică din ţară, atestată din anul 153 î.e.n., sub denumirea de Ad aq-uas Herculis sacras. Satele componente: Pecinişca.
Băile 1 Mai (Băile Episcopeşti). Staţiune balneoclimaterică în NV României, la 8 km SE de Oradea (jud. Bihor). Aici sunt izvoare minerale termale (20-49oC). Aici se află La-cul Peţea (rezervaţie naturală, 4 ha), cu tem-peratura constantă de 30oC.
Băile Olăneşti. Oraş în jud. Vâlcea, pe râul Olăneşti, afluent al Oltului. Oraşul are circa 5 000 loc. Este atestat din anul 1527 şi de-clarat oraş în anul 1950. Este staţiune bal-neoclimaterică cu ape minerale. Satele com-ponente sunt: Cheia, Comanca, Gurguiata, Livadia, Mosoroasa, Pietrişu, Tisa.
Băile Tuşnad. Oraş în jud. Harghita, pe Olt, în S Depresiunii Ciuc, cu peste 2 000 loc. Constituie staţiune balneoclimaterică, cu ape minerale. De aici se poate ajunge la lacul vulcanic "Sf. Ana" şi tinovul Mohoş. A fost menţionat documentar în 1421 şi declarat oraş în 1968 (până în acest an s-a numit Tuş-nad-Băi). Satele componente: Carpituş.
Băileşti. 1. Câmpia Băileştilor. Câmpie în partea central-sudică a Olteniei, între Jiu şi Dunăre, limitată de Platforma Strehaia (la N), de Câmpia Blahniţei (la NV) şi străbă-tută de Desnăţui. Altitudinile descresc de la 200 m (în N) la 15-20 m (în S). 2. Oraş în jud. Dolj, în cadrul câmpiei cu acelaşi nume, având aproape 25 000 loc. Este atestat din 1536 sub denumirea de Băiuleşti. A fost de-clarat oraş în 1921. Satele componente Bala-san.
Băişoara. Comună în jud. Cluj, cu circa 2 700 loc. Aici sunt ruinele cetăţii Lita (din sec. XIII). Satele componente: Băişoara, Frăsinet, Moara de Pădure, Muntele Băişorii, Muntele Bocului, Muntele Cacovei, Muntele Filii, Muntele Săcelului, Săcel.
Băiţa. Comună în jud. Hunedoara, cu circa 5 000 loc. Aici se exploatează minereuri com-plexe şi auro-argentifere (la Hărţăgani, Câinelu de Sus, Crăciuneşti). Satele compo-nente sunt: Băiţa, Barbura, Câinelu de Sus, Crăciuneşti, Fizeş, Hărţăgani, Lunca, Ormindea, Peştera, Sălişte, Trestia.
Băiţa de Sub Codru. Comună în jud. Maramureş, cu peste 2 700 loc. Satele com-ponente: Băiţa de Sub Codru, Odeşti, Ur-meniş.
Băiuţ. Comună în jud. Maramureş, pe râul Lăpuş, cu circa 3 500 loc. Aici se ex-ploatează minereuri complexe. Satele com-ponente sunt: Băiuţ, Poiana Botizii, Strâmbu-Băiuţ.
Băla. Comună în jud. Mureş, cu peste 1 100 loc. Satele componente: Băla, Ercea.
Bălan. 1. Oraş în jud. Harghita, pe Olt, cu circa 15 000 loc. Aici s-a exploatat pirită cupriferă. A fost declarat oraş în anul 1967. Nu are sate componente. 2. Comună în jud. Sălaj, pe Almaş, cu circa 4 500 loc. Aici sunt două biserici de lemn. Satele componente: Bălan, Chechiş, Chendrea, Gâlpâia, Gâlgău Almaşului.
Bălăbăneşti. Comună în jud. Galaţi, cu peste 4 000 loc. Satele componente: Bălă-băneşti, Bursucani, Cruceanu, Lungeşti, Rădeşti, Zimbru.
Bălăceanu. Comună în jud. Buzău, cu aproape 2 000 loc. Satele componente: Băl-ăceanu.
Bălăciţa. Comună în jud. Mehedinţi, cu peste 4 000 loc. Satele componente: Bălăciţa, Dobra, Gvardiniţa.
Bălăneşti. Comună în jud. Gorj, pe râul Amaradia, cu circa 2 600 loc. Satele compo-nente: Bălăneşti, Blidari, Cânepeşti, Glodeni, Ohaba, Voiteştii din Deal, Voiteştii din Vale.
Bălăşeşti. Comună în jud. Galaţi, cu peste 2 600 loc. Satele componente: Bălăşeşti, Ciur-eşti, Ciureştii Noi, Pupezeni.
Bălătău. Lac de baraj natural în apropiere de Dărmăneşti (jud. Bacău), pe pârâul Izvoru Negru, afluent al Uzului. Lacul s-a format prin surparea şi alunecarea (în 1883) versan-tului drept al văii. Suprafaţa este de 7 ha iar adâncimea maximă 3,7 m.
Bălăuşeri. Comună în jud. Mureş, cu peste 5 200 loc. Satele componente sunt: Bălăuşeri, Agrişteu, Chendu, Dumitreni, Filitelnic, Se-nereuş.
Bălcăuţi. Comună în jud. Suceava, cu peste 3 200 loc. Satele componente: Bălcăuţi, Gropeni, Negostina.
Bălceşti. Comună în jud. Vâlcea, pe Olteţ, cu aproape 6 000 loc. Satele componente sunt: Bălceşti, Beneşti, Chirculeşti, Cârlo-gani, Goruneşti, Irimeşti, Otetelişu, Preoteşti, Satu Poieni.
Băleni. 1. Comună în jud. Dâmboviţa, cu peste 8 000 loc. Satele componente: Băleni-Români (centrul de comună), Băleni-Sârbi. 2. Comună în jud. Galaţi, cu circa 3 000 loc. Satele componente: Băleni.
Băleşti. 1. Comună în jud. Gorj, cu circa 7 400 loc. Satele componente: Băleşti, Ceauru, Corneşti, Găvăneşti, Rasova, Stolojani, Tăl-păşeşti, Tămăşeşti, Voinigeşti. 2. Comună în jud. Vrancea, cu aproximativ 2 400 loc. Satele componente: Băleşti.
Bălgrad (Bălgărad). v. Alba Iulia.
Bălileşti. Comună în jud. Argeş, pe Bratia, cu aproape 4 900 loc. Satele componente: Bălileşti, Băjeşti, Goleşti, Poieniţa, Priboaia, Ulita, Valea Mare-Bratia.
Bălnaca. Localitate pe Valea Crişului Repede, în defileu, unde s-a exploatat baux-ită.
Băltăreţu. Vânt local, cald şi umed, care suflă din primăvară până în toamnă dinspre S (mai ales în SE ţării) în regiunea bălţilor Du-nării.
Bălteni. Comună în jud. Vaslui, cu peste 1 500 loc. Satele componente: Bălteni, Băl-teni-Deal, Chetreşti.
Bălţaţi. Comună în jud. Iaşi, cu aproape 4 900 loc. Satele componente: Bălţaţi, Cotâr-gaci, Filiaşi, Mădârjeşti, Podişu, Sârca, Valea Oilor.
Bălţăteşti. Comună în jud. Neamţ, cu aproape 7 000 loc. Constituie staţiune bal-neoclimaterică cu ape minerale. Satele com-ponente sunt: Bălţăteşti, Ghindăoani, Valea Arini, Valea Seacă.
Bălţeşti. Comună în jud. Prahova, cu peste 3 700 loc. Se execută exploatarea ţiţeiului (la Podenii Vechi). Satele componente: Bălţeşti, Izeşti, Podenii Vechi.
Bălţi. Oraş în Republica Moldova, pe Răut; populaţia numără 160 000 loc. A fost înte-meiată în secolul XV şi a devenit oraş în 1818. Denumirea rusă: Belcy.
Băluşeni. Comună în jud. Botoşani, cu aproape 5 500 loc. Satele componente: Băluşeni, Băluşenii Noi, Buzeni, Coşuleni, Draxini, Zăiceşti.
Băneasa. 1. Lac antropogen, de baraj, pe Valea Colentinei, la N de Bucureşti cu su-prafaţa de 0,45 kmp (din care 0,40 kmp asanat). Este loc de agrement şi bază pentru sporturi nautice. 2. Comună în jud. Con-stanţa, cu peste 5 500 loc. Satele compo-nente: Băneasa, Făurei, Negureni, Tudor Vladimirescu, Valea Ţapului 3. Comună în jud. Galaţi, cu aproape 2 500 loc. Satele componente: Băneasa, Roşcani. 4. Comună în jud. Giurgiu, cu circa 6 500 loc. Satele componente sunt: Băneasa, Frasinu, Pietrele, Sfântu Gheorghe. 5. Aeroport al capitalei, pentru cursele interne.
Băneşti. Comună în jud. Prahova, cu circa 6 000 loc. Satele componente: Băneşti, Urleta.
Bănia. Comună în jud. Caraş-Severin, cu circa 2 200 loc. Satele componente: Bănia, Gârbovăţ.
Bănişor. Comună în jud. Sălaj, cu circa 2 700 loc. Satele componente: Bănişor, Ban, Peceiu.
Băniţa. 1. Comună în jud. Hunedoara, cu circa 1 400 loc. Aici se exploatează calcare; tot aici a fost descoperită o cetate geto-dacică (sec. I î.e.n.-106 e.n.). Satele compo-nente sunt: Băniţa, Crivadia, Merişor.
Bărăgan. Subunitatea estică a Câmpiei Române, cuprinsă între văile Mostiştei, Du-nării, Buzăului şi regiunea subcarpatică. Este acoperită de loess şi presărată cu crovuri, dune şi lacuri sărate. Caracteristica princi-pală este dată de interfluviile largi, de mare netezime, cu scurgere semiendoreică şi ape subterane adânci. Climatul este de stepă iar solurile sunt cernoziomuri (molisoluri), fer-tile, favorabile culturii cerealelor. Este con-siderat grânarul ţării.
Bărăganul. Comună în jud. Brăila, cu circa 3 700 loc. Satele componente: Bărăganul.
Bărăşti. Comună în jud. Olt, cu circa 2 500 loc. Centrul de comună este satul Bărăştii de Vede. Satele componente sunt: Bărăştii de Vede, Bărăştii de Cepturi, apoi Boroeşti, Ciocăneşti, Lăzăreşti, Mereni, Moţoeşti şi Popeşti.
Bărbăteşti. 1. Comună în jud. Gorj, pe râul Gilort, cu peste 2 000 loc. Aici se ex-ploatează balast. Satele componente: Bărbăt-eşti, Musculeşti, Petreşti, Socu. 2. Comună în jud. Vâlcea, cu circa 4 200 loc. Satele componente: Bodeşti (centrul de comună), Bărbăteşti, Bârzeşti, Negruleşti.
Bărbuleţu. Comună situată în jud. Dâmbo-viţa, cu peste 7 500 loc. Satele componente sunt: Gura Bărbuleţului (reşedinţa), apoi Aluniş, Bărbuleţu, Cetăţuia, După Deal, Pietrari, Râu Alb de Jos, Râu Alb de Sus, Şipot, Valea.
Bărcăneşti. 1. Comună situată în jud. Ia-lomiţa, cu peste 4 300 loc. Satele compo-nente: Bărcăneşti, Condeeşti. 2. Comună în jud. Prahova, cu peste 9 000 loc. Este comună suburbană a municipiului Ploieşti. Satele sale componente sunt: Bărcăneşti, Ghighiu, Puşcaşi, Româneşti, Tătărani.
Băseşti. Comună în jud. Maramureş, cu circa 1 400 loc. Satele componente: Băseşti, Săli-şte, Stremţ.
Bătarci. Comună în jud. Satu Mare, cu peste 4 200 loc. Satele componente: Bătarci, Com-lăuşa, Şirlău, Tămăşeni.
Bătdâmbâng. Localitate situată în V Cam-bodgiei, aproape de graniţa cu Thailanda.
Bătrâna. Vârf (1 566 m) în Munţii Bihor (zona Padiş).
Băţani. Comună în jud. Covasna, cu peste 4 200 loc. Aici se află o cetate sătească cu biserică (sec. XV). Centrul de comună este Băţanii Mari. Satele componente: Băţanii Mari, Aita Seacă, Băţanii Mici, Herculian, Ozunca-Băi.
Băuţar. Comună situată în jud. Caraş-Severin, pe râul Bistra. Populaţia depăşeşte 3 100 loc. Aici se exploatează minereuri de fier şi mică (Bucova). Satele componente: Băuţar, Bucova, Cornişoru, Preveciori.
Bâc. Râu în Republica Moldova, afluent de dreapta al Nistrului în amonte de Tighina. În cursul superior trece prin înălţimile Codrii, apoi prin Chişinău.
Bâcleş. Comună în jud. Mehedinţi, cu peste 3 000 loc. Satele componente: Bâcleş, Adu-naţii Teiului, Brâgleasa, Corzu, Giura, Petra, Podu Grosului, Seliştiuţa, Smadoviţa, Vlădica.
Bâlea. Lac glaciar în Munţii Făgăraş, la alti-tudinea de 2 034 m. Suprafaţa este de 0,46 kmp, adâncimea maximă 11 m. Din acest lac izvorăşte râul omonim (22,5 km). Constituie un punct turistic, aici existând şi o cabană. Pe aici trece şoseaua transfăgărăşană (inau-gurată în 1974). Aici există o linie de tele-feric (804 m diferenţă de nivel) între Bâlea-lac şi Bâlea-cascadă (inaugurată în 1975). În jurul acestui lac se află o rezervaţie naturală complexă cu acelaşi nume (120,40 ha), cu vegetaţie variată şi rară (ex., floarea de colţ, garofiţa de munte etc.).
Bâlteni. Comună în jud. Gorj, pe râul Jiu, cu peste 7 500 loc. Aici se execută exploatarea ţiţeiului. Satele sale componente: Bâlteni, Cocoreni, Moi, Peşteana-Jiu, Rovinari, Vlă-duleni.
Bâlvăneşti. Comună în jud. Mehedinţi, cu peste 1 300 loc. Satele componente sunt: Bâlvăneşti, Bâlvăneştii de Jos, Călineştii de Jos, Călineştii de Sus, Pârlagele.
Bârca. Comună situată în jud. Dolj, pe Desnăţui, cu circa 5 000 loc. Aici se ex-ploatează balast. Satele componente: Bârca.
Bârgău, Munţii Bârgăului. Munţi joşi în Carpaţii Orientali, delimitaţi de râurile Someşu Mare (la N), Coşna (la E), Bistriţa ardeleană şi Pasul Tihuţa (la S), situaţi între Munţii Rodnei şi Munţii Călimani. Sunt al-cătuiţi din depozite sedimentare, străpunse de roci eruptive care au determinat apariţia mai multor vârfuri vulcanice ca: Miroslava, 1 625 m, Heniu Mare, 1 611 m, Cucureasa, 1 362 m, Bârgău, 1 362 m etc. Predomină păşunile.
Bârgăuani. Comună în jud. Neamţ, cu circa 4 500 loc. La Bălăneşti se află o biserică datând din anul 1763. Satele componente: Bârgăuani, Bahna Mare, Baratca, Bălăneşti, Breaza, Certieni, Chila, Dârloaia, Ghelăieşti, Hârtop, Homiceni, Talpa, Vlădiceni.
Bârghiş. Comună în jud. Sibiu, cu circa 2 500 loc. Satele componente: Bârghiş, Apoş, Ighişu Vechi, Pelişor, Vecerd, Zlagna.
Bârla. Comună în jud. Argeş, cu peste 6 600 loc. Satele componente: Bârla, Afrimeşti, Bădeşti, Brabeţi, Cioceşti, Malu, Mândra, Mozăcenii-Vale, Podişoru, Şelăreasa, Urlu-eni, Zuvelcaţi.
Bârlad. 1. Râu, afluent stâng al Siretului, având lungimea de 289 km. Izvorăşte din Dealul Bour (Podişul Central Moldovenesc), traversează podişul cu acelaşi nume şi trece prin oraşele Negreşti, Vaslui, Bârlad şi Te-cuci. Afluenţii săi principali sunt: Vaslui, Crasna, Racova, Tutova, Zeletin. 2. Podişul Bârladului. Unitate de podiş în cadrul Podi-şului Moldovei, cuprinsă între Siret, Prut, Câmpia Moldovei şi Câmpia Română, stră-bătută de râul omonim. Relieful are nu-meroase cueste (coaste) ca Racovei şi Iaşilor, dealuri (Lohanului, Tutovei, Fălciului) şi suprafeţe degradate. Altitudinea maximă urcă până la 561 m (Dealul Doroşanu). Diviziunile sunt: Podişul Central Moldove-nesc la N, Colinele Tutovei la S, Dealurile Fălciului şi Depresiunea Elanului la E, şi Podişul Covurluiului la S. 3. Municipiu în jud. Vaslui, pe râul cu acelaşi nume, cu aproape 80 000 loc. Este centru industrial. Satele sale componente: Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, Viişoara.
Bârna. Comună în jud. Timiş, cu peste 1 700 loc. Satele componente: Bârna, Boteşti, Botineşti, Drinova, Jureşti, Pogăneşti, Sărăzani.
Bârnaru. Vârf (1 704 m) în Munţii Bistriţei (Carpaţii Orientali).
Bârnova. Comună în jud. Iaşi, cu circa 3 000 loc. Aici se exploatează calcare, se află un sanatoriu de TBC şi o mănăstire (1629-1633, ctitorită de Miron Barnovschi). Satele sale componente: Bârnova, Cercu, Păun, Pietrăria, Todirei, Vişan.
Bârranga. Munţi în Peninsula Taimâr (Sibe-ria-Rusia), cu altitudinea maximă de 1 146 m.
Bârsa. 1. Râu, afluent stâng al Oltului la Feldioara, cu lungimea de 66 km. Izvorăşte din Munţii Făgăraş, de sub vf. Cornişul şi trece prin oraşul Zărneşti. 2. Munţii Bârsei. Denumire dată munţilor din S depresiunii Bârsei (Piatra Mare, Postăvaru, Măgura Codlei) formaţi din fliş. Altitudinea maximă este de 1 843 m (vf. Piatra Mare). Aici se găsesc numeroase obiective turistice. 3. De-presiunea Bârsei. Depresiune intramontană tectonică, în V Depresiunii Braşov, cuprinsă în zona de curbură a Carpaţilor Orientali. Din punct de vedere morfologic este o câm-pie aluvio-proluvială, slab fragmentată, cu câteva dealuri şi cu zona centrală mlăştino-asă. Clima este răcoroasă, cu inversiuni ter-mice. Este străbătută de Olt şi de afluenţii săi. Solurile sunt fertile. Mai este cunoscută şi sub denumirea de Ţara Bârsei. 4. Comună în jud. Arad, pe Crişu Alb, cu peste 2 000 loc. Satele componente sunt: Bârsa, Aldeşti, Hodiş, Voivodeni.
Bârsana. Comună în jud. Maramureş, pe râul Iza, cu peste 7 000 loc. Aici se ex-ploatează pământuri colorate şi se află o biserică de lemn (sec. XVIII). Satele compo-nente: Bârsana, Năneşti, Onceşti.
Bârsăneşti. Comună în jud. Bacău, cu peste 5 300 loc. Satele componente: Bârsăneşti, Albele, Brăteşti, Caraclău.
Bârsău. Comună în jud. Satu Mare, cu circa 3 000 loc. Aici se exploatează nisip cuarţos. Satele componente sunt: Bârsău de Sus (re-şedinţa), Bârsău de Jos.
Bârseşti. Comună în jud. Vrancea, cu aproape 4 000 loc. Aici s-a descoperit o aşezare getică din prima epocă a fierului (sec. VII-VI î.e.n.). Satele sale componente sunt: Bârseşti, Negrileşti, Topeşti.
Bârza. Comună în jud. Olt, cu circa 2 700 loc. Satele componente: Bârza, Braneţ.
Bârzava. 1. Râu, afluent stâng al Timişului, cu care confluează pe teritoriul Serbiei. Lungimea ajunge la 129 km (pe teritoriul ţării noastre) şi izvorăşte din Munţii Semeni-cului, trece prin oraşele Reşiţa şi Bocşa. Pe cursul său inferior (parţial canalizat) se află orezării. Pe acest râu s-au construit lacurile de acumulare: Gozna (cu hidrocentrala Crăi-nicel) şi Văliug ca şi al hidrocentralelor Gre-bia, Breazova şi Secu. 2. Comună în jud. Arad, cu peste 3 200 loc. Satele componente sunt: Bârzava, Bătuţa, Căpruţa, Dumbrăviţa, Groşii Noi, Lalaşinţ, Monoroştia, Slatina de Mureş.
Bâsca Chiojdului. Râu în Subcarpaţii de Curbură, afluent al Buzăului.
Bâsca Mare. Râu, afluent stâng al Buzăului, în bazinul superior al acestuia, cu lungimea de 69 km. Izvorăşte din Munţii Vrancei.
Bâsca Mică. Râu, afluent stâng al râului Bâsca Mare, în care se varsă la Varlaam. Izvorăşte din Munţii Vrancei, având 41 km lungime.
Bâtca Doamnei. Înălţime (457 m), la margi-nea de V a municipiului Piatra Neamţ, unde a fost descoperită o cetate geto-dacă (sec. I î.e.n.- I e.n.).
Bcharré. (bâchare). Localitate în NV Liba-nului, la NE de Beirut şi la SE de oraşul Tripoli.
Beach. (bici). Localitate situată în S.U.A. (Dakota de Nord), la V de oraşul Bismarck.
Beachport. (bici port). Localitate în SE Australiei, pe ţărmul Oceanului Indian, la V de Melbourne şi la SE de Adelaide.
Beachy. (bicii). Cap în SE Angliei (Marea Britanie), la Marea Mânecii, la SV de oraşul Eastbourne.
Beacon. (becăn). Localitate în S.U.A. (New York), pe râul Hudson, la S de oraşul Al-bany.
Beagle. (bigl). Strâmtoare maritimă naturală în S Insulei Tierra del Fuego-Ţara Focului. Aparţine statului Chile.
Beaia. Localitate în NE Algeriei, la Marea Mediterană.
Beala. Localitate în N Bulgariei, pe râul Ian-tra (afluent al Dunării), la SV de oraşul Russe.
Bear. (bir). Insulă în Antarctica, în Oceanul Pacific, în Marea Amundsen.
Bear Cave. (bir chev). Vârf (440 m) în S.U.A. (Missouri), la N de lacul Bull Shoals (de pe râul White River, afluent al fluviului Mississippi).
Beardmore. (birdmor). 1. Centru de cercetări ştiinţifice din Antarctica, pe gheţa-rul Ross (Marea Ross). Aparţine de S.U.A. 2. Gheţar în Antarctica, ce pătrunde în Marea Ross.
Beardstown. (birdstaun). Localitate în S.U.A. (Illinois), pe râul Illinois, la NV de oraşul Springfield.
Beariz. (bearis). Centru de minerit (wolf-ram) situat în NV Spaniei, aproape de graniţa cu Portugalia.
Béarn. Provincie istorică în SV Franţei, la baza de N a Pirineilor. Principalul oraş este Pau.
Beas. Râu (482,8 km) în NV Indiei, afluent al râului Sutlej.
Beasain. Localitate în N Spaniei, la SE de oraşul San Sebastian.
Beata. 1. Cap în S insulei Haiti, în SV Re-publicii Dominicane, la Marea Caraibilor. 2. Insulă situată la S de Haiti, în Marea Carai-bilor. Aparţine de Republica Dominicană.
Beato António. (beatu antoniu). Localitate situată la E de Lisabona (Portugalia).
Beatrice. (beatris). Localitate situată în S.U.A. (Nebraska), la SE de oraşul Lincoln.
Beatton River. (bităn rivăr). Oraş în V Ca-nadei, pe râul Peace, la SE de localitatea Fort Nelson.
Beattyville. (bitiivil). Localitate situată în S.U.A. (Kentucky), pe râul Kentucky, la SE de oraşul Lexington.
Beau. (bo). Localitate în SE Canadei, lângă Ottawa, la graniţa cu S.U.A.
Beaucage. (bocaj). Localitate în Canada, pe ţărmul NNE al lacului Nipissing, la SE de oraşul Sudbury.
Beau Bassin-Rose Hill. (bo bazen roz hil). Oraş în NV Insulei Mauritius, cu aproape 100 000 loc. Este al doilea oraş al ţării.
Beaucaire. (bocher). Localitate aflată în SE Franţei, pe Ron, la SV de oraşul Avignon.
Beauce. (bos). Regiune situată la SV de Paris (Franţa).
Beauceville. (bosevil). Localitate în SE Ca-nadei, la SE de oraşul Québec.
Beauchastel. (boşastel). Localitate (cu hidrocentrală) în regiunea industrială Lyon-Grenoble, pe Rhône, la SE de St. Etienne.
Beauchêne. (boşen). Insulă ce face parte din arhipelagul Falkland - Marea Britanie (Oceanul Atlantic), în partea de SE a grupu-lui de insule.
Beaufort. (boufort). 1. Mare în bazinul Oceanului Arctic, în NV Americii de Nord, la V de insulele Banks şi Victoria. Suprafaţa atinge 481 000 kmp, adâncimea medie 1 004 m iar cea maximă 3 749 m. Salinitatea medie este de 28,5‰. Temperatura medie a apei este de -1,7oC. În această mare se varsă flu-viul Mackenzie. 2. Localitate în Malaysia, în NV insulei Kalimantan (în Malaya), la SV de oraşul Kota Kinabalu, pe ţărmul Mării Malaya (Marea Chinei de Sud). 3. Localitate în Franţa, în NV ţării, la SE de oraşul An-gers. 4. Localitate în Luxemburg, în E duca-tului, aproape de graniţa cu Germania, situată la NE de capitala Luxembourg. 6. Localitate în S.U.A. (Carolina de Sud), situată pe ţărmul Oceanului Atlantic, între oraşele Charleston (la NE) şi Savannah (la SV).
Beaufort West. (bofort uest). Localitate în partea central-sudică a Republicii Africa de Sud, la NE de oraşul Cape Town.
Beauharnois. (boarnoa). Localitate situată în Canada, la SV de oraşul Montreal.
Beaulieu. (bolieo). Localitate în Franţa, pe râul Dordogne, la SE de oraşul Périgueux.
Beaulieu-sur-Mer. (bolieo siur mer). Lo-calitate în SE Franţei, aşezată pe ţărmul Mării Mediterane, la NE de oraşul Nice şi la SV de Monaco.
Beauly. (bolii). Localitate în NE Scoţiei (Marea Britaniei), la V de oraşul Inverness, la N de Canalul Caledonian.
Beaumaris. (bomaris). 1. Localitate în SE Insulei Anglesey (Marea Britanie), din Marea Irlandei. 2. Golf în Marea Irlandei, situat la E de insula Anglesey.
Beaumont. 1. (baumont). Oraş situat în S.U.A. (Texas), port la Golful Mexic. Îm-preună cu Port Arthur şi Orange formează o aglomeraţie urbană de circa 370 000 loc. Aici se află cel mai mare centru de rafinare a ţiţeiului din S.U.A. 2. (boman). Localitate franceză, la N de Paris. 3. (boman). Locali-tate în Belgia, în S ţării, la SV de oraşul Charleroi, aproape de graniţa cu Franţa.
Beaumont-de-Lomagne. (boman deo lo-mani). Localitate în SSV Franţei, pe râul Gimone (afluent al lui Garonne), la NV de oraşul Toulouse.
Beaune. (bon). Localitate în Franţa, pe dre-apta fluviului Ron, la SV de Dijon.
Beaupreau. (bopro). Localitate în NV Fran-ţei, la E de oraşul Nantes.
Beauraing. (boren). Localitate în SSE Bel-giei, la SE de oraşul Namur, aproape de graniţa cu Franţa.
Beautor. (botor). Centru industrial în Franţa (termocentrală), în N ţării, la NE de Paris.
Beauvais. (bove). Oraş în N Franţei (Île-de-France), la NV de Paris, cu circa 60 000 loc. Centru industrial.
Beaver. (bevăr). 1. Localitate situată în S.U.A. (Oklahoma), pe râul North Canadian, la NV de oraşul Oklahoma City. 2. Locali-tate în S.U.A. (Virginia de Vest), la SE de oraşul Charleston. 3. Insulă situată în NE lacului Michigan, aparţinând de S.U.A. 4. Insulă în arhipelagul Falkland (Marea Brita-nie), din Oceanul Atlantic.
Beaver Bay. (bever bei). Localitate în NNV S.U.A. (Minnesota), pe ţărmul V al lacului Superior.
Beaver City. (bevăr sitii). Localitate în S.U.A. (Nebraska), pe râul Republican, la SV de oraşul Lincoln.
Beaver Dam. (bevăr dam). Localitate în S.U.A. (Wisconsin), pe râul Rock, la NV de oraşul Milwuake şi la NE de oraşul Madison.
Beaver Falls. (bevăr fols). Localitate în S.U.A. (Pennsylvania), la NV de oraşul Pittsburgh.
Beaverlodge. (bevărlodgi). Localitate în Canada, centru al mineritului (uraniu), la NE de Edmonton.
Beawar. (beuar). Oraş situat în VNV Indiei, poziţionat la SV de oraşul Ajmer şi la ESE de oraşul Jodhpur.
Béb. (bieb). Localitate situată în V Ungariei (Veszprém), la E de oraşul Pápa.
Beba Veche. Comună în jud. Timiş, cu circa 1 800 loc. Constituie punctul cel mai vestic al ţării, la graniţa cu Ungaria şi Serbia (20o15'44'' long. E). Satele componente sunt: Beba Veche, Cherestur, Pordeanu.
Bebedouro. (bebedouru). Localitate în E Braziliei, la VSV de Belo Horizonte.
Bebek. Localitate situată în N oraşului Is-tanbul (Turcia).
Bebington. (bebongtăn). Oraş situat în NV Angliei (Marea Britanie), la SV de Liver-pool.
Bebra. Localitate situată în centrul Germa-niei, pe râul Fulda, la SE de oraşul Kassel.
Bebres. Râu în NV Bulgariei, afluent al râu-lui Isker, la NE de Sofia.
Bebrovo. Localitate în partea central-estică a Bulgariei, la SE de oraşul Veliko Tîrnovo.
Bécancour. (becancu). Localitate în SE Ca-nadei, pe fluviul Sf. Laurenţiu, la SV de ora-şul Québec.
Beccles. (beclăs). Localitate în ESE Angliei (Marea Britanie), pe râul Waveney, la SV de oraşul de pe coastă Lowestoft şi la SE de oraşul Norwich.
Bec-d'Ambés. (bec dambe). Localitate în partea de SV a Franţei, lângă Bordeaux.
Becefa. (beţefo). Localitate situată în SV Ungariei (Baranya), la V de oraşul Pécs.
Becej. (beciei). Localitate în NV Serbiei, pe Tisa, la NE de oraşul Novi Sad.
Beceni. Comună în jud. Buzău, pe râul Slănic, cu peste 5 200 loc. Aici se ex-ploatează petrol. Satele componente: Beceni, Arbănaşi, Cârpiniştea, Dogari, Floreşti, Gura Dimienii, Izvoru Dulce, Mărgăriţi, Valea Părului.
Becerreá. (beserea). Localitate situată în NV Spaniei, pe râul Navia, la SE de oraşul Lugo.
Bech. (bec). Localitate situată în Luxem-burg, în partea de E, la NE de capitala Lux-embourg.
Bechar (Béchar). (beşar). Localitate situată în V Algeriei, la graniţa cu Maroc.
Béchateur. (bieşateor). Localitate în N Tu-nisiei, pe litoralul Mării Mediterane, la NV de oraşul Binsert.
Bécherel. (bieşerel). Localitate situată în NV Franţei, la NV de oraşul Rennes.
Bechet. Comună situată în jud. Dolj, pe flu-viul Dunăre, cu circa 4 400 loc. Este port fluvial. Aici sunt vestigii ale unei importante aşezări rurale romane (secolele II-III). Satele componente: Bechet.
Bechuanaland. (beciuanalend). v. Bot-swana.
Bechyne. (becine). Localitate în SSV Cehiei, pe râul Lužnice, la N de oraşul Ceske Budejovice.
Becicherecu Mic. Comună situată în jud. Timiş, cu circa 4 300 loc. Satele componente sunt: Becicherecu Mic, Dudeştii Noi.
Beciu. 1. Localitate în stânga Oltului, situată în Câmpia Călmăţuiului, jud. Teleorman. În 2004 devine comună. 2. Localitate în Sub-carpaţii de Curbură, la NV de Buzău.
Beckenham. (becănhem). Cartier al Londrei (Anglia).
Beckenried. (bechenrid). Localitate situată în centrul Elveţiei, pe ţărmul S al lacului Vierwald, la SE de oraşul Luzern.
Beckley. (băclii). Localitate situată în S.U.A. (Virginia de Vest), la SE de oraşul Charleston.
Beckum. 1. Localitate situată în NV Germa-niei, la SE de oraşul Münster. 2. Localitate în regiunea Ruhr, la SE de oraşul Dortmund.
Beclean. 1. Oraş situat în jud. Bistriţa-Năsăud, pe râul Someşu Mare, cu circa 12 000 loc. A fost atestat documentar din anul 1235 şi declarat oraş în anul 1968. Are o biserică reformată din secolul XV şi castelul Bethlen (1768). Satele componente: Coldău, Figa, Rusu de Jos. 2. Comună în jud. Braşov, cu circa 2 000 loc. Satele componente: Be-clean, Boholţ, Calbor, Hurez, Luţa.
Becov. (beciov). Localitate în V Cehiei, la SSV de oraşul Karlovy Vary.
Becsehely. (becehei). Localitate în Ungaria, în V ţării (Zala), la V de oraşul Nagykanizsa.
Bécsi-domb. (becii domb). Deal lângă oraşul Sopron (Ungaria).
Becske. (beci che). Localitate în N Ungariei (Nógrád), la SE de oraşul Balassagyarmat.
Becskeháza. (beci che hazo). Localitate în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), aproape de graniţa cu Slovacia.
Becsvölgye. (beci veoldie). Localitate în Ungaria (Zala), la SV de oraşul Zalaeger-szeg.
Becva. (beci va). Râu, afluent al Moravei (Cehia).
Bedan. Localitate şi oază situată în partea central-sudică a Libiei. Aici se cultivă intens curmali.
Bedanga. Localitate în Ciad, în SV ţării, la SE de oraşul N'Djamena.
Bedar. Mină în SE Spaniei (la SV de oraşul Cartagena), unde se exploatează platină.
Bedarieux. (bedarieo). Centru minier (baux-ită) în S Franţei, aproape de Montpellier şi de Marea Mediterană.
Bedburg. Localitate în Germania, pe râul Erft, afluent al Rinului, la V de oraşul Köln.
Beddington. (bedingtăn). Cartier din Londra (Anglia-Marea Britanie).
Bedeau. (bedo). Localitate în NV Algeriei, la SSV de oraşul Oran.
Bedegkér. (bedegchier). Localitate în V Ungariei (Somogy), la NE de oraşul Kapos-vár.
Bederkesa. Localitate situată în NV Germa-niei, la NV de Hamburg şi la SV de oraşul Bremerhaven.
Bedford. (bedfărd). 1. Oraş în Anglia (Marea Britanie), la NV de Londra, pe râul Ouse. 2. Localitate în Canada, la graniţa cu S.U.A., la SE de oraşul Montreal. 3. Locali-tate situată în S.U.A. (Indiana), la SV de ora-şul Indianapolis. 4. Localitate în S.U.A. (Iowa), la SE de oraşul Omaha. 5. Localitate în S.U.A. (Dakota de Nord), la NE de oraşul Bismarck. 6. Localitate în S.U.A. (Ohio), la SE de oraşul Cleveland şi de lacul Erie. 7. Localitate în S.U.A. (Pennsylvania), la SE de oraşul Pittsburgh. 8. Localitate în S.U.A. (Virginia), între oraşele Lynchburg (la NE) şi Roanoke (la SV).
Bedlington. (bedlingtăn). Oraş situat în NE Angliei (Marea Britanie), la N de oraşul Newcastle.
Bednja. (bednia). Râu în Croaţia, afluent al râului Drava.
Bednogiemianovsk. Localitate situată în centrul Rusiei europene, la SE de Moscova.
Bedok. Localitate în Singapore, la E de ora-şul Singapore, pe ţărmul strâmtorii Singa-pore.
Bedourie. (bedăurii). Localitate în partea central-estică a Australiei, la SE de oraşul Alice Springs.
Bedout. (bedăut). Insulă (Australia) în NV continentului australian, în Oceanul Indian, la N de oraşul Pardoo.
Bedo. (bedeo). Localitate în E Ungariei, la SE de oraşul Debrecen, aproape de România în dreptul localităţii Biharea.
Bedretto. Localitate în Elveţia, în S ţării, pe râul Ticino, la SE de oraşul Getsch.
Bedzin (Bedzin). Localitate situată în S Poloniei, la N de Katowice, în Podişul Polo-niei.
Beebar. Localitate situată în Iran, lângă Te-heran.
Beebe. (biibă). 1. Localitate situată în S.U.A. (Arkansas), la NE de oraşul Little Rock şi la V de oraşul Memphis. 2. Locali-tate situată în Canada, la graniţa cu S.U.A., la SE de Montreal.
Beech Grove. (bici grov). Localitate în S.U.A. (Indiana), la SE de oraşul Indianapo-lis.
Beekbergen. (becberghen). Localitate aflată în Olanda, în partea centrală a ţării, la NE de oraşul Arnhem şi la SE de oraşul Apeldoorn.
Beelen. Localitate în NV Germaniei, pe râul Ems, la SV de oraşul Bielefeld şi la NE de oraşul Dortmund.
Beelitz. (beliţ). Localitate în NE Germaniei, la SV de Berlin.
Beerberg. Vârf (982 m) situat în Munţii Thuringiei, din centrul Germaniei.
Beerenberg. Vulcan stins situat în Insula Jan Mayen (din Marea Groenlandei). Altitu-dinea maximă ajunge la 2 277 m. Constituie cel mai nordic vulcan de pe glob (71o lat. N). Pe insulă se găsesc gheţari. A fost descoperit în anul 1614 de către navigatorul Jan Mayen, fiind numit şi Muntele Urşilor.
Beersheba (Be'er Sheva). (berşeba). Oraş în Israel, în N deşertului Negev, la SV de oraşul Ierusalim. Populaţia depăşeşte 120 000 loc.
Beer Menuha. Localitate situată în SE Is-raelului, la graniţa cu Iordania.
Beersel. Localitate în Belgia, la SV de Bruxelles.
Beeskow. (bescov). Localitate în NE Ger-maniei, pe râul Spree, la SE de oraşele Frankfurt am Oder şi Berlin.
Beeston. (bistăn). Oraş în Anglia (Marea Britanie), la SV de oraşul Nottingham.
Beethoven. (bitovăn). Peninsulă situată în partea de sud a insulei Alexandru din Oceanul Pacific (Antarctica).
Beetzendorf. (beţendorf). Localitate situată în N Germaniei, la SV de oraşul Witten-berge.
Beeville. (bivil). Localitate în S.U.A. (Texas), la SE de oraşul San Antonia şi la NV de oraşul Corpus Christi.
Befale. Localitate în R.D. Congo, pe râul Maringa (afluent, împreună cu Lopori, al fluviului Congo), la SE de oraşul Mbandaka.
Bega. 1. (begă). Localitate în SE Australiei, pe ţărmul Oceanului Pacific, la SE de capi-tala Canberra. 2. Râu, afluent stâng al Tisei, pe teritoriul Serbiei. Lungimea este de 255 km (din care 180 km pe teritoriul României). Izvorăşte din N Munţilor Poiana Ruscă şi traversează în chei masivele calcaroase de la Luncani, apoi Câmpia Lugojului şi trece prin Timişoara (de aici fiind canalizat şi devenind astfel navigabil). Canalul are lungimea de 115 km, din care 40 km în România.
Beg Meil. (beg mei). Localitate în NV Fran-ţei, în SV Peninsulei Bretagne.
Begampani. (begampanii). Localitate în SE statului Bangladesh, la SE de capitala Dhaka.
Bega Veche. Râu, afluent de dreapta al râu-lui Bega, pe teritoriul Serbiei, având 88 km lungime. Izvorăşte din Dealurile Lipovei. Mai este cunoscut şi sub numele de Beregsău sau Niraj.
Beghicev. Insulă în Marea Laptev (Rusia), la Golful Hatanga, la E de peninsula Taimîr.
Bègles. (begl). Localitate situată în SV Fran-ţei, la SE de oraşul Bordeaux, pe fluviul Ga-ronne.
Begna. Râu în SE Norvegiei, situat la NV de Oslo, ce se varsă în fjordul Tyri.
Begnins. (benin). Localitate în Elveţia, în SV ţării, pe ţărmul V al lacului Geneva (Lé-man), la SV de oraşul Lausanne.
Béhague. (bieag). Cap situat în NE Guyanei Franceze, la Oceanul Atlantic.
Behala. Oraş în NE Indiei (Bengalul de Vest), suburbie situată în partea de sud a ag-lomeraţiei Calcutta. Populaţia este de circa 400 000 loc.
Behbehan. Localitate în SV Iranului, pe râul Jurrahi, la ENE de oraşul Abadan.
Beheira. Regiune naturală în NV deltei Nilului (Egipt). Oraşul principal este Da-manhur.
Behistun. Oraş antic în N Iranului, în masi-vul Zagros din provincia Luristan.
Beho. Localitate în Belgia, în SE ţării, aproape de graniţa cu Luxemburg.
Behshahr. (behşar). Localitate iraniană situată în N, pe ţărmul Mării Caspice. Este centru industrial textil (bumbac).
Behynce. (behinţe). Localitate în SSE Slovaciei, la NE de oraşul Rimavska Sobota.
Bei'an. Oraş în NE Chinei (Heilongjiang), la N de Harbin, cu peste 450 000 loc. Centru industrial.
Beiarn. Localitate în NV Norvegiei, la S de fiordul Lønselv.
Beica de Jos. Comună în jud. Mureş, cu peste 2 200 loc. Aici se află o biserică de lemn (sec. XVIII). Satele componente: Beica de Jos, Beica de Sus, Căcuciu, Nadăşa, Sân-mihai de Pădure, Şerbeni.
Beidaud. Comună în jud. Tulcea, cu peste 1 600 loc. Aici se află o cetate fortificată din prima epocă a fierului (sec. IX-VII î.e.n.). Satele componente: Beidaud, Neatârnarea, Sarighiol de Deal.
Beierfeld. Localitate în Germania, în regi-unea Saxonia, situată la SV de oraşul Chem-nitz.
Beiersdorf. Localitate în Germania, la SV de oraşul Zwickau.
Beihai. Oraş în SV Chinei, la Golful Viet-namului, la SE de Nanning.
Beihan al-Qasab. Localitate situată în Yemen, pe uedul Wadi Beihan, la SE de capitala Sanaa.
Beijerland. (beigerland). Regiune naturală în VSV Olandei, la SV de Amsterdam.
Beijing. (peicin). Capitala Chinei, situată în NE ţării în Marea Câmpie Chineză. Su-prafaţa ocupă 16 800 kmp iar numărul popu-laţiei depăşeşte 10 milioane loc. Este atestat documentar în mileniul II î.e.n. sub numele de Zi. S-a mai numit şi: Yanijing, Yuzhou, Chundu şi Dadu.
Beilen. Localitate în Olanda, în NNE statu-lui, la NV de oraşul Emmen.
Beilul. Localitate în SE Eritreei, pe ţărmul Mării Roşii, la NV de oraşul Assab.
Bein Bhann. (bein ben). Vârf (895 m) situat în NV Scoţiei (Marea Britanie), în dreptul insulei Skye.
Beira. 1. Oraş în SE Mozambicului, port maritim la Oceanul Indian (Golful Sofala), cu peste 350 000 loc. 2. Regiune naturală în N Portugaliei, la S de fluviul Douro.
Beira Alta. Regiune istorică în Portugalia, în NE ţării, la S de fluviul Douro.
Beira Baixa. (beira baişa). Regiune istorică în E Portugaliei, la N de fluviul Tejo.
Beira Litoral. Regiune istorică în Portuga-lia, în V ţării, cu centrul Coimbra.
Beirut (Beyrouth). (beirut). Capitala Liba-nului, port la Marea Mediterană, cu circa 2 milioane loc. A apărut în antichitate sub nu-mele de Berytos. Din anul 1943 este capitala republicii independente Liban.
Beitbridge. (beitbridgi). Localitate în Zim-babwe, la graniţa cu Republica Africa de Sud.
Beit Lahm (Betlehem). Localitate în Iorda-nia, la V de Marea Moartă, la SV de Ieru-salim. Este ocupat în prezent de Israel.
Beişan. Munţi situaţi în partea central-nordică a Chinei.
Beiuş. 1. Depresiune tectonică de tip golf, limitată de Munţii Codru-Moma (la SV), masivele Vlădeasa şi Bihor (la E) şi Munţii Pădurea Craiului (la N), drenată de Crişul Negru cu afluenţii lui. Suprafaţa este de 825 kmp. Relieful este de terase şi dealuri rotun-jite. Clima blândă (media termică anuală 9-10oC; la Beiuş 10,5oC); precipitaţii bogate (800 mm/an; la Beiuş 690 mm). Vegetaţia este formată din păduri de fag şi stejar, păşuni şi fâneţe. Aici se află oraşele Beiuş (municipiu din 2003), Ştei, Vaşcău şi Nucet. 2. Oraş în jud. Bihor, în depresiunea omonimă, pe Crişul Negru, cu circa 12 000 loc. A fost menţionat documentar în anul 1270 (după alte date în 1263) şi declarat oraş liber în 1441, iar la rangul de civitas a ajuns în 1451. A devenit municipiu în anul 2003. Aici a fost înfiinţat în 1828 un gimnaziu greco-catolic (devenit în 1998 Colegiul Na-ţional "Samuil Vulcan"). S-a mai numit în timp şi Beinş, Biinş. Satele componente: De-lani.
Beja. 1. (beha). Localitate situată în SE Por-tugaliei, la V de fluviul Guadiana. 2. (beia). Localitate în Rusia, în Siberia, pe Enisei, la SV de oraşul Krasnoiarsk.
Béja. (biegia). Localitate aflată în N Tu-nisiei (Africa), pe râul Medjerda, la SV de capitala Tunis.
Béjala. (biegiala). Oraş în NE Algeriei, port la Marea Mediterană (Golful Béjala), cu circa 120 000 loc. Vechiul nume a fost Bougie.
Bejaou. (begiou). Munte în N Tunisiei, la SV de oraşul Menzel-Bourguiba şi la V de Tunis.
Bejar. (behar). Localitate în V Spaniei, la V de Madrid şi la N de Munţii Gredos.
Bejcgyertyános. (beiţ gertianoş). Localitate în V Ungariei (Vas), la SE de oraşul Szom-bathely.
Bejeck. (beiec). Oraş în Rusia, la SV de la-cul de acumulare Ribinski de pe Volga, la NV de oraşul Iaroslavl.
Beji. (begii). 1. Râu în Pakistan, afluent al Indusului. 2. Localitate în India, în E statu-lui, la N de fluviul Godavari, la NV de oraşul Rajamundri.
Bejika. (beiica). v. Briansk (Brjansk).
Bekaie. Localitate în V R.D. Congo, pe râul Fimi, la S de oraşul Inongo.
Bekal. Localitate în SV Indiei, pe Coasta Malabar, la SE de oraşul Mangalore.
Békás. (becaş). Localitate poziţionată în V Ungariei (Veszprém), la V de oraşul Pápa.
Békásmegyer. (becaş medier). Localitate lângă Budapesta (Pest-Ungaria).
Bekdas. Localitate în Turkmenistan, pe ţăr-mul Mării Caspice, la V de laguna Kara-Bogaz-Gol.
Bekebad. Localitate situată lângă Taşkent (Uzbekistan).
Bekecs. (bececi). Localitate în NNE Un-gariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la ENE de oraşul Miskolc.
Bekeny. (becheni). Localitate în Ucraina, în SV ţării, aproape de oraşul Mukacevo.
Bekerich. (becheric). Localitate în Luxem-burg, în V ducatului, situată la NV de capi-tala Luxembourg.
Békés. (biechieş). 1. Judeţ în SE Ungariei, cu reşedinţa în oraşul Békéscsaba. 2. Locali-tate în NV oraşului Békéscsaba (Ungaria).
Békéscsaba. (biechieşciobo). Oraş în SE Ungariei (Békés), cu circa 75 000 loc, cen-trul judeţului cu acelaşi nume.
Békéssámson. (biecheş şamşon). Localitate în SE Ungariei (Békés), la SV de oraşul Orosháza şi la NE de oraşul Szeged.
Békésszentandrás. (biechieş sent ondraş). Localitate în Ungaria (Békés), pe Körös (Criş), la V de oraşul Szarvas.
Béketelep. (biechetelep). Cartier al oraşului Szeged (Ungaria).
Bekily. (bechilii). Localitate poziţionată în S Madagascarului, la SE de oraşul Tulear.
Bekkelaget. (bechelaghet). Cartier al oraşu-lui Oslo (Norvegia).
Bekkerzeel. Localitate în Belgia, în NV statului.
Bekölce. (becheolţe). Localitate în N Un-gariei (Heves), la V de oraşul Miskolc şi la NV de oraşul Eger.
Bela. 1. Localitate în Pakistan, la NV de Ka-rachi. 2. Localitate în India, în NE statului, la NV de oraşul Benares.
Béla. (biela). 1. Localitate în Slovacia, aproape de graniţa cu Ungaria în dreptul oraşelor Šturovo (Slovacia) şi respectiv Esz-tergom (Ungaria). 2. Râu în Slovacia, în Munţii Tatra, afluent al râului Vag.
Bela Crkva. (bela cârcva). Localitate în E Serbiei, la N de Dunăre, aproape de graniţa cu România.
Beladice. (beladiţe). Localitate în ESE Slovaciei, la NE de oraşul Nitra.
Belaia. Râu (1 430 km, suprafaţa 141 900 kmp) în Rusia, afluent al râului Kama la S de Sarapul. Izvorăşte din Ural şi trece prin ora-şul Ufa de unde devine navigabil.
Belaia Ţerkovi. Oraş în Ucraina, la S de Kiev, cu aproximativ 200 000 loc. Centru industrial.
Belaim. Centru de minerit (extracţie de ţiţei) în NE Egiptului, în S peninsulei Sinai, la Canalul Suez.
Bel Air. 1. Vârf (340 m) situat în NV Fran-ţei, în NNE peninsulei Bretagne. 2. Locali-tate în S.U.A. (Maryland), la NE de oraşul Baltimore.
Bélai-Tatra. Munte în E Munţilor Tatra (Slovacia), cu altitudinea de 2 154 m în vf. Havran.
Belaja Cerkov. (belaia cercov). Oraş în Ucraina, la SV de oraşul Kiev.
Belaja Glina. (belaia glina). Localitate în S Rusiei europene, la NV de oraşul Stavropol.
Belaja Kalitva. (belaia calitva). Localitate în S Rusiei europene, aproape de graniţa cu Ucraina, pe râul Doneţ, la SE de oraşul Voroşilovgrad.
Belanovica. (belanoviţa). Localitate în Ser-bia, la SSV de Belgrad.
Bela Palanka. Localitate situată în SE Ser-biei, pe râul Nišava, la SE de oraşul Niš.
Bélapátfalva. (bielopatfolvo). Localitate în Ungaria (Heves), la V de oraşul Miskolc şi la NV de oraşul Eger.
Belasica. (belasiţa). Munţi situaţi în SE Ma-cedoniei, la graniţa cu Grecia şi cu Bulgaria, cu vârful Petrici (2 029 m).
Bélatelep. (bielotelep). Localitate în V Un-gariei (Somogy), pe ţărmul SSV al lacului Balaton.
Bélavár. (bielovar). Localitate în SV Un-gariei (Somogy), aproape de graniţa cu Slo-venia, pe Drava, la SE de oraşul Nagykanizsa.
Bela Vista. 1. Localitate situată în NV Bra-ziliei, pe râul Uaupés (afluent al lui Rio Ne-gro), nu departe de graniţa cu Columbia. 2. Localitate situată în SV Braziliei, la graniţa cu Paraguay.
Belarus, Republica. v. Belarus.
Belat. Insulă indoneziană în grupul de insule Riau, la NE de Sumatra.
Belau. Insule situate în Oceania, aparţinând de S.U.A. Insula principală este Palau.
Belawan. (belauan). Localitate în Indonezia, în NV insulei Sumatra, situată pe ţărmul strâmtorii Malacca, la N de oraşul Medan.
Belbubulo. Localitate în Sudan, în SE ţării, la graniţa cu Etiopia, la NE de oraşul Malakal.
Belceşti. Comună în jud. Iaşi, pe râul Bahlui, cu aproape 12 000 loc. Este atestată docu-mentar din anul 1420. Satele componente: Belceşti, Liteni, Munteni, Satu Nou, Tansa, Ulmi.
Belchatów. (bevciatof). Localitate în Polo-nia, aproximativ în partea centrală a ţării, la SV de oraşul Lodz.
Belchen. (belchen). Vârf (1 415 m) situat în SV Germaniei, în Munţii Pădurea Neagră.
Belcher. (belcer). Insule în SE Golfului Hudson (Canada).
Belchirag. (belchirag). Localitate situată în Afganistan, în N ţării, la SV de oraşul Ma-zar-i-Sharif.
Belchite. (belcite). Localitate situată în NE Spaniei, la SE de oraşul Zaragoza.
Belcin. Localitate în Bulgaria, în V statului, pe râul Isker, la S de Sofia.
Belciugatele. Comună în jud. Călăraşi, cu peste 2 200 loc. Satele componente sunt: Belciugatele, Cândeasca, Cojeşti, Mataraua, Măriuţa.
Belcy (Belci). v. Bălţi.
Belebej. (belebei). Oraş în E Rusiei, la SV de oraşul Ufa.
Belec. (beleţ). Localitate în Croaţia, la SV de oraşul Varaždin.
Belecica. (beleciţa). Râu situat la E de Bel-grad, afluent al Dunării.
Belecke. Localitate în Germania, la E de oraşul Dortmund.
Belecska. (beleci co). Localitate în V Un-gariei (Tolna), pe râul Kapos, la E de locali-tatea Tamási.
Beled. Localitate în NV Ungariei (Gyor-Moson-Sopron), situată la SE de oraşul Ka-puvár.
Beled Weyne. (beled veine). Localitate situată în V Somaliei, pe râul Jubba, la graniţa cu Etiopia.
Beleg. Localitate în SV Ungariei (Somogy), aşezată la SE de oraşul Nagykanizsa.
Belegiš. (beleghiş). Localitate în NE Serbiei, pe Dunăre, la NV de Beograd.
Belegrád. Localitate aflată în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), la NV de oraşul Nyíregyháza.
Belej. (belei). Localitate situată în partea central-sudică a insulei Cres (Croaţia) din Marea Adriatică.
Belém. 1. (Pará). Oraş în N Braziliei, centru administrativ al statului Pará, cu peste 1,2 milioane loc. Este port la estuarul Rio do Pará. A fost creat în anul 1616. 2. Cartier al Lisabonei (Portugalia).
Belen. Localitate în S.U.A. (New Mexico), pe Rio Grande, la SV de oraşul Albuquer-que.
Belén. (belien). 1. Localitate în NV Argenti-nei, la SV de oraşul San Miguel de Tu-cuman. 2. Localitate în Columbia, în SV ţării, la SE de oraşul Cali şi la NE de oraşul Pasto. 3. Localitate situată în Panama, în N ţării, pe ţărmul Mării Caraibilor.
Belene. Localitate în N Bulgariei, pe Du-năre, la E de Nikopol.
Belenykoie. Localitate în Ucraina, în zona Doneţk, la NV de acest oraş.
Belep. Insule coraligene aflate la NV de Noua Caledonie (Franţa), în Oceanul Pacific, la E de Australia.
Beletinec. (beletineţ). Localitate în Croaţia, la S de oraşul Varaždin.
Belet Uen. Localitate în Somalia, în SV ţării, pe râul Shibeli (Scebeli), la NV de oraşul Mogadishu (Mogadiscio).
Beleţi-Negreşti. Comună situată în jud. Ar-geş, cu peste 2 200 loc. Satele componente: Zgripceşti (reşedinţa), Beleţi, Lenţea, Ne-greşti.
Belev. Localitate în Rusia europeană, pe râul Oka, la SV de oraşul Tula.
Belevren. Localitate în Bulgaria, în SE ţării, la graniţa cu Grecia, la SV de Burgas.
Belezna. Localitate în SV Ungariei (Zala), la SV de oraşul Nagykanizsa.
Belfast. (belfast). 1. Oraş în Marea Britanie, în Irlanda de Nord (Ulster), port la North Channel, circa 700 000 loc. (cu suburbiile). 2. Localitate în Republica Africa de Sud, la E de Pretoria. 3. Localitate în NE S.U.A. (Maine), pe ţărmul Oceanului Atlantic, la SV de oraşul Bangor şi la NE de oraşul Augusta. 4. Golf de tip estuar în NE Irlandei de Nord, la capătul căruia se află oraşul Belfast.
Belföcsatorna. (belfeociotorno). Canal în NE Ungariei, cu pătrundere în Tisa, la NE de oraşul Nyíregyháza.
Belford. (belfărd). Localitate situată în NE Angliei (Marea Britanie), pe ţărmul Mării Nordului, aproape de graniţa cu Scoţia.
Belfort. (belfor). 1. Localitate situată în E Franţei, aproape de graniţa cu Elveţia, în regiunea omonimă. 2. Regiune în E Franţei, unde se află şi oraşul cu acelaşi nume.
Belgaum. Oraş în India (Karnataka), în Munţii Gaţii de Vest, cu peste 300 000 loc. Centru industrial.
Belgern. (belghern). Localitate în E Germa-niei, pe fluviul Elba, la NE de oraşul Leip-zig.
Belghurriah. Localitate situată lângă Cal-cutta (India).
Belgia (Regatul Belgiei). Stat în V Europei, cu suprafaţa de 30 500 kmp şi circa 10 milioane loc. Capitala este Bruxelles.
Belgica. Munte situat în Antarctica, în regi-unea Regina Maud.
Belgorod. Oraş în Rusia, în bazinul Doneţk, cu circa 300 000 loc. Centru de exploatare a minereurilor de fier. A fost întemeiat în anul 1596. Lupte grele în al II-lea Război Mondial (1943) cu germanii.
Belgorod-Dnyestrovskii. Localitate situată în Ucraina, în SV ţării, la SV de oraşul Odessa, la gura Niprului.
Belgrad (Beograd). Capitala federală a Yugoslaviei (Serbiei şi, respectiv, Muntene-grului) şi a Republicii Serbia, port pe Du-năre. Populaţia în jur de 2 milioane loc. A fost la origine aşezare celtică (Singidunum).
Beli. (belii). Localitate situată în NE insulei Cres (Croaţia).
Beliaghata. Cartier al oraşului indian Cal-cutta.
Belica. 1. Localitate în Bulgaria, în SV statu-lui, pe râul Mesta, la SE de oraşul Blagoev-grad. 2. Localitate în Croaţia, la NE de ora-şul Cakovec.
Belice. Râu în V insulei Sicilia (Italia), cu vărsare în SV insulei, în Marea Mediterană.
Belij (Belii). Insulă în N peninsulei Iamal (Rusia), în Marea Kara.
Belij Jar. (belii iar). Localitate în Siberia (Rusia), pe râul Kety (afluent al fluviului Obi), la N de oraşul Tomsk.
Beli Manastir. (belii manastir). Localitate situată în NE Croaţiei, aproape de graniţa cu Ungaria, la N de oraşul Osijek.
Belimel. Localitate în Bulgaria, în NV statu-lui, pe râul Ogosta, la NV de oraşul Vraca.
Belin. Comună în jud. Covasna, cu peste 2 500 loc. Aici se află o cetate sătească cu biserică, datând din secolul XVII. Satele componente sunt: Belin şi Belin-Vale.
Belinga. Localitate în NE Gabonului, la graniţa cu R.P. Congo.
Belinju. (belingiu). Localitate în Indonezia, în NE insulei Bangka. Este centru al indus-triei chimice.
Belinskii. Localitate în centrul Rusiei euro-pene, la SV de oraşul Penza.
Belinţ. Comună în jud. Timiş, cu circa 3 300 loc. Are o biserică din secolul XVIII. Satele componente: Belinţ, Babşa, Chizătău.
Belingwe. (belingue). Localitate minieră (azbest) în Zimbabwe.
Beli Potok. (belii potoc). Localitate situată lângă Belgrad (Serbia), la SE de capitală.
Beliş. Comună situată în jud. Cluj, cu circa 2 000 loc. Satele componente: Beliş, Bălceşti, Dealu Botii, Giurcuţa de Jos, Giurcuţa de Sus, Poiana Horea, Smida.
Belišce. (belişţe). Localitate situată în NE Croaţiei, pe Drava, la N de localitatea Val-povo.
Belitung (Billiton). Insulă (Indonezia) în Arhipelagul Sondele Mari, între insulele Bangka şi Kalimantan. Suprafaţa atinge 4 900 kmp iar numărul populaţiei peste 100 000 loc. Clima este ecuatorială. Se ex-ploatează cositor şi se obţine piper şi copra. Oraşul principal este Tanjungpandan.
Beliu. Comună în jud. Arad, cu peste 3 700 loc. Satele componente: Beliu, Beneşti, Bo-chia, Lunca Teuzului, Secaci, Tăgădău.
Belize. 1. Stat în America Centrală istmică, cu suprafaţa de 23 000 kmp şi peste 180 000 loc. Capitala este Belmopan. 2. Oraş şi port la Marea Caraibilor, în statul Belize. Popula-ţia este de circa 50 000 loc. A fost centrul administrativ al Hondurasului Britanic (până în anul 1970).
Beljani. (beliiani). Localitate în V Beloru-siei, la graniţa cu Polonia, la VSV de oraşul Grodno.
Beljanica. (belianiţa). Vârf (1 336 m) în NE Serbiei, la N de râul Resava (afluent al Mo-ravei), la NE de oraşul Kragujevac.
Belk. Localitate în Polonia, în Silezia, la SV de oraşul Zabrze.
Belkovski. (belcovschii). Insulă-450 kmp (Rusia) din Arhipelagul Noua Siberie, în V acestuia, în Marea Laptev.
Bell. Râu în SE Canadei, cu vărsare în lacul Parent.
Bella. Localitate situată în S Italiei peninsu-lare, la NV de oraşul Potenza.
Bellac. (bela). Localitate în partea central-vestică a Franţei, la NV de oraşul Limoges.
Bellagio. (belagio). Localitate în Italia, în NV ţării, pe ţărmul E al lacului Como.
Bellaire. (beler). Localitate în S.U.A. (Ohio), la SE de oraşul Akron şi la SV de oraşul Pittsburgh.
Bellano. (belano). Localitate în NV Italiei, pe ţărmul E al lacului Como.
Bellarine. (belaren). Localitate în Australia, lângă oraşul Melbourne.
Bellary. (belarii). Oraş în India, în S ţării (Karnataka), pe râul Hagari, poziţionat la SV de oraşul Hyderabad şi la N de Bangalore, având peste 200 000 loc. Centru comercial.
Bella Tola. Vârf (3 025 m) situat în SV El-veţiei, la S de râul Ron.
Bella Union. Localitate în NV statului Uru-guay, pe fluviul Uruguay, la graniţa cu Ar-gentina.
Bella Vista. Localitate în Argentina, în NE ţării, pe fluviul Parana, la S de oraşul Corri-entes.
Bellavista. Localitate în Peru, în NV statu-lui, la NE de oraşul Chiclayo.
Bell Bay. (bel bei). Localitate situată în NE insulei Tasmania, la Golful Bass (Australia). Este centru al industriei aluminiului.
Belle. 1. (bel). Insulă în NV Franţei, la S de peninsula Bretagne. 2. (băl). Strâmtoare situată între peninsula Labrador şi New-foundland (Canada). 3. Localitate situată în S.U.A. (Virginia de Vest), la SSE de oraşul Charleston.
Bellefontaine. 1. (belfonten). Localitate situată în SE Belgiei, pe râul Semois, la V de oraşul Arlon. 2. (bălfontein). Localitate în S.U.A. (Ohio), la NV de oraşul Columbus.
Bellefonte. (bălfont). Localitate aflată în NE S.U.A. (Pennsylvania), aşezată între oraşele Williamsport (la NE) şi Altoona (la SV).
Belle Fourche. (bălfurci). Localitate situată în S.U.A. (Dakota de Sud), la NV de oraşul Rapid City.
Bellegarde. (belgard). Localitate din Franţa, la NE de oraşul Lyon.
Bellegarde-sur-Valserine. (belgard siur valzeren). Localitate în E Franţei, la graniţa cu Elveţia, pe fluviul Ron, la SV de Geneva.
Belle Harbor. (băl harbor). Localitate în Canada, pe ţărmul N al lacului Superior, la NE de oraşul Port Arthur.
Belleherbe. (bel erb). Localitate în Franţa, în E ţării, la NE de oraşul Besançon.
Belle Île. (bel il). Insulă franceză (90 kmp) aflată în NV ţării, la SE de peninsula Bre-tagne.
Belle Isle. (băl aisl). Strâmtoare în Oceanul Atlantic, între Peninsula Labrador şi Insula Newfoundland, despărţind Golful Sf. Laurenţiu de Oceanul Atlantic. Lungimea este de 20 km.
Belle Meade. (băl mid). Localitate în S.U.A. (Tennessee), la SV de oraşul Nashville.
Belle Plaine. (băl plein). Localitate situată în S.U.A. (Iowa), pe râul Iowa, la V de ora-şul Cedar Rapids.
Bellevaux. (belvo). Localitate în E Franţei, la S de lacul Geneva.
Belleville. 1. (belvil). Localitate la N de Paris (Franţa). 2. (bălvil). Localitate în Can-ada, la SV de Montreal, pe ţărmul lacului Ontario. 3. Oraş în S.U.A. (Illinois), pe râul Kaskaskia, la SE de oraşul St. Louis. 4. Lo-calitate în S.U.A. (Kansas), pe Republican River, la NV de oraşele Topeka şi Kansas City. 5. Cartier al oraşului New York (S.U.A.).
Bellevue. (bălvu). Localitate situată în S.U.A. (Ohio), la SV de oraşul Sandusky.
Belley. (belii). Localitate situată la E de Lyon (Franţa).
Bellflower. (bălflauer). Cartier al oraşului Los Angeles (California), S.U.A.
Belligné. (beline). Localitate în NV Franţei, la V de oraşul Angers.
Bellin (Payne Bay). (pein bei). Localitate în N peninsulei Labrador (Canada), la Golful Ungava.
Bellingham. (bălingăm). 1. Localitate în NE Angliei (Marea Britanie), pe râul Tyne, la NV de oraşul Newcastle. 2. Localitate situată în NV S.U.A. (Washington), la N de Seatle şi la SE de oraşul canadian Vancouver.
Bellingshausen. (belingshauzen). 1. Mare situată în S Oceanului Pacific, în apropierea coastelor Antarctidei, între Ţara Graham şi Ţara Ellsworth, între 75 şi 98o long. V şi 70-72o lat. S, acoperită de câmpuri de gheaţă şi aisberguri. Suprafaţa este de 487 000 kmp iar adâncimea cea mai mare 4 115 m. Salini-tatea este de 33,5‰. 2. Bazin suboceanic situat între America de Sud şi Antarctica. 3. Arhipelag coraligen nelocuit, în Oceanul Pacific, în NV Insulei Societăţii.
Bellinzona. (belinsona). Oraş în SE Elveţiei, pe râul Ticino, centru administrativ al canto-nului Ticino, cu circa 17 000 loc. Este staţi-une turistică.
Bellmunt. Centru de exploatare a plumbului, situat în NE Spaniei, aproape de Barcelona.
Bello. Oraş în Columbia centrală, situat în aglomeraţia Medelin, cu circa 220 000 loc. Este centru industrial (minereuri auro-argentifere).
Bellona. Insulă în Marea Coralilor (Oceanul Pacific), la NE de Australia, în arhipelagul Guadalcanal.
Bellori. (belorii). Localitate în Italia, la E de lacul Guarda, la N de oraşul Verona.
Bellova Ves. Localitate în Slovacia, la E de Bratislava.
Bellpat. Localitate în Pakistan, aproximativ în partea centrală a ţării, la NV de oraşul Sukkur şi la SE de oraşul Quetta.
Bellpuig. Localitate în NE Spaniei, la E de oraşul Lerida şi la NV de Barcelona.
Bell River. (băl rivăr). Râu în SE Canadei, la NV de oraşul Ottawa.
Belluno. Localitate în NE Italiei, în Munţii Alpi, pe râul Piave.
Bell Ville. (belvil). Localitate în N Argenti-nei, la NV de Rosario, în Câmpia Platei.
Bélmegyer. (bielmeger). Localitate în SE Ungariei (Békés), la NE de oraşele Békés şi Békéscsaba.
Belmermeer. (belmermer). Polder în zona oraşului Amsterdam (Olanda).
Bélmez. (bielmes). Localitate în SV Spaniei, la NV de oraşul Cordoba.
Belmond. (bălmond). Localitate în S.U.A. (Iowa), la NV de oraşul Waterloo.
Belmont. (bălmont). 1. Localitate în Austra-lia, la SV de oraşul Melbourne, la V de gol-ful Port Phillip. 2. Localitate în S.U.A. (Carolina de Nord), la V de oraşul Charlotte. 3. Localitate în NE S.U.A. (New York), la SE de oraşul Buffalo şi la E de lacul Erie.
Belmonte. Localitate în E Braziliei, pe ţăr-mul Oceanului Atlantic, la S de oraşul Sal-vador.
Belmopan. Capitala statului Belize, în partea centrală a ţării, cu circa 5 000 loc. Este un oraş nou, din anul 1970.
Belo. Localitate în V Madagascarului, pe ţărmul strâmtorii Mozambic, la NE de oraşul Morondava.
Beloe Ozero. Lac în Rusia, la E de Lacul Ladoga. Suprafaţa ajunge la 1 280 kmp, adâncimea maximă 6 m. Este legat printr-un canal cu Lacul Onega. Este parte compo-nentă a drumului navigabil Volga-Baltica.
Belogorsk. 1. Localitate în SE Siberiei (Ru-sia), aproape de graniţa cu China, la NV de oraşul Blagovoscensk. 2. Localitate în Ucraina, în peninsula Crimeea, la NE de ora-şul Simferopol.
Belogradcik. Localitate minieră, (huilă, minereuri complexe) din NV Bulgariei, aproape de graniţa cu Serbia.
Belogradec. (belogradeţ). Localitate în NE Bulgariei, la NV de oraşul Varna şi la E de oraşul Sumen.
Belo Horizonte. (belu orizonte). Oraş în E Braziliei, centru administrativ al statului Mi-nas Gerais, cu aproape 4 milioane loc., cu suburbiile. Este centru economic important al ţării.
Beloiannis. (beloioniş). Localitate în Un-garia (Fejér), la E de oraşul Székesfehérvár, la NV de oraşul Dunaújváros şi la SV de Budapesta.
Beloit. (băloit). 1. Localitate situată în S.U.A. (Kansas), pe râul Solomon, la NV de oraşele Topeka şi Kansas City. 2. Localitate în S.U.A. (Wisconsin), pe râul Rock (afluent al fluviului Mississippi), situată la SV de oraşul Milwaukee.
Beloje. (beloie). Localitate în SE Ucrainei, aşezată la SV de oraşul Voroşilovgrad.
Belolese. Localitate în S Ucrainei, la N de lacul Sasik şi de Marea Neagră.
Belomorsk. Localitate în Rusia, la Marea Albă.
Belonia. Localitate situată în E Bangladesh-ului, la graniţa cu India, la SE de Dacca.
Belopolje. (belopolie). Localitate în Ucraina, la NV de oraşul Sumi.
Beloreţk. Localitate în Munţii Ural (Rusia), la NV de Magnitogorsk.
Belarus. v. Bielorusa.
Beloslav. Localitate în Bulgaria, în E ţării, la SE de lacul Varna şi la VSV de oraşul Varna.
Belot. Localitate în Cuba, la NE de oraşul La Habana (Havana).
Belotinci. (belotinţi). Localitate în Bulgaria, în NV ţării, la NV de oraşul Mihailovgrad.
Belovár. (belovar). Localitate în E Croaţiei, la E de Zagreb.
Belovo. Oraş în Rusia (Siberia), la NV de oraşul Novokuzneţk şi la SE de Novosibirsk.
Belozem. Localitate în Bulgaria, în partea central-sudică a ţării, pe râul Mariţa, la E de oraşul Plovdiv.
Belozersk. Oraş în Rusia, la SE de Sankt Petersburg.
Belpech. (belpeş). Localitate în Franţa, în SSV ţării, la SE de oraşul Toulouse.
Belper. Oraş în Anglia, situat la NV de ora-şul Nottingham.
Belqa. Regiune naturală situată în NE Iordaniei, la SE de oraşul Amman.
Belsobáránd. (belşeo barand). Localitate în Ungaria (Fejér), la SE de oraşul Székesfehér-vár.
Belsosárd. (belşeoşard). Localitate în SV Ungariei (Zala), la SV de oraşul Zalaeger-szeg, aproape de graniţa cu Croaţia.
Belso-Somogy. (belşeo şomodi). Regiune deluroasă în SV Ungariei, la SV de lacul Balaton.
Belterra. Localitate în Brazilia, în NE ţării, pe râul Tapajos, la SV de oraşul Santarem.
Beltinci. (beltinţi). Localitate în Slovenia, la SE de oraşul Murska Sobota, la N de râul Mura.
Beltiug. Comună în jud. Satu Mare cu peste 3 700 loc. Constituie centru viticol. Satele componente sunt: Beltiug, Bolda, Ghirişa, Giungi, Răteşti, Şandra.
Belton. (beltăn). Localitate situată în S.U.A. (Texas), la SSV de oraşul Fort Worth.
Beltul Mare (Store Baelt). (stor belt). Strâmtoare în Marea Baltică, situată între insulele daneze Fionia (Fyn) şi Seeland. Lungimea maximă este de circa 120 km, lăţimea minimă 11 km iar adâncimile maximă şi minimă 58 şi respectiv 12 m.
Beltul Mic (Lille Baelt). (lil belt). Strâm-toare în Marea Baltică, între insula daneză Fionia (Fyn) şi Peninsula Iutlanda. Lungimea maximă este de circa 130 km iar lăţimea minimă 500 m. Adâncimile oscilează între 10-35 m.
Belucistan (Baluchistan). 1. Regiune natu-rală în V Asiei (E Iranului şi SV Pakistanu-lui). Suprafaţa este de 530 000 kmp, cu aproximativ 3 milioane loc. Relieful este muntos: în NE Munţii Suleiman, în SE Kirthar, iar în S Makran. În NV se află mlaştinile şi deşertul Hamun-i-Mashkel. Râurile principale sunt Dasht şi Hingol. Oraşele mai importante: Quetta (Pakistan) şi Iranshar (Iran). 2. Provincie federală în V Pakistanului, cu suprafaţa de 347 200 kmp şi circa 5 milioane loc. Centrul administrativ este oraşul Quetta.
Beluha. Cel mai înalt vârf (4 506 m) al Mun-ţilor Altai. Aici se află mici gheţari.
Beluj. (belui). Localitate în Slovacia, la NE de oraşul Levice.
Belungkor. Înălţime (174 m) situată în SE Malaysiei, la NE de Singapore.
Belur. Localitate în India, la NV de Cal-cutta.
Belušic. (beluşiţ). Localitate în Serbia, la SE de oraşul Kragujevac.
Belvárdgyula. (belvard giulo). Localitate în SV Ungariei (Baranya), la SE de oraşul Pécs.
Belvedere Maritimo. Localitate aflată în SV Italiei, la Marea Tireniană, la N de oraşul Cosenza.
Belver. Localitate cu hidrocentrală în E Por-tugaliei, pe fluviul Teju.
Belvès. (belve). Localitate în Franţa, pe Dor-dogne, la E de Bordeaux.
Belvidere. (bălvidăr). Localitate situată în S.U.A. (Illinois), la NV de Chicago.
Belviso. Hidrocentrală în N Italiei, pe un afluent al fluviului Pad (Po).
Belz. Localitate în Ucraina, la graniţa cu Polonia, la N de oraşul Lvov.
Belža. (belja). Localitate în Slovacia, la E de oraşul Roznava şi la V de oraşul Trebišov, aproape de graniţa cu Ungaria.
Belzec. (bevjeţ). Localitate situată în SE Poloniei, la graniţa cu Ucraina, la SE de ora-şul Zamosc.
Belzig. (belţig). Localitate situată în Germa-nia, la SV de Berlin.
Belzyce. (bevjiţe). Localitate în ESE Polo-niei, la SV de oraşul Lublin.
Bembe. Localitate în NV Angolei, la NE de Luanda.
Bement. (bemănt). Localitate situată în S.U.A. (Illinois), la NE de oraşul Spring-field.
Bemidji. (bămidgi). Localitate situată în S.U.A. (Minnesota), la V de lacul Superior, la NV de oraşul Duluth.
Bemis. (bămis). Localitate situată în S.U.A. (Tennessee), la SV de oraşul Jackson şi la NE de oraşul Memphis.
Bemmel. Localitate în Olanda, la SSV de oraşul Arnhem.
Bena. 1. (benă). Localitate situată în S.U.A. (Minnesota), pe ţărmul SE al lacului Win-nibigoshish, la NV de oraşul Duluth. 2. (bena). Localitate în Ucraina, în SV ţării, la SE de oraşul Beregovo.
Bena Dibelej. (bena dibelegi). Localitate situată aproximativ în partea centrală a R.D. Congo, pe râul Sankuru, la NNE de oraşul Kananga.
Benalla. (benălă). Localitate în SE Aus-traliei, la NE de oraşul Melbourne.
Benares. v. Varanasi. Denumirea până în anul 1956 a oraşului indian Varanasi; se află pe Gange, în NE Indiei.
Benasque. (benazche). Localitate în Spania, în NE ţării, în Munţii Pirinei, în masivul Maladeta.
Bénat. (bena). Cap în SE Franţei, la SE de oraşul Hyeres.
Benaventa. Localitate în NV Spaniei, pe râul Esla (afluent al fluviului Duero), la NE de oraşul Zamora.
Benbecula. (benbăcale). Insulă (Marea Bri-tanie), din arhipelagul Hebride, la NV de Scoţia.
Bend. (bănd). Localitate în S.U.A. (Oregon), la SE de oraşul Portland.
Bende. Localitate în Nigeria, în SE ţării, la NE de oraşul Port Harcourt.
Bendel. Stat situat în S Nigeriei, pe dreapta Nigerului. Suprafaţa ajunge la 35 500 kmp iar numărul locuitorilor la peste 5 milioane. Centrul administrativ este Benin City. Se exploatează ţiţei şi lemnul şi sunt plantaţii de cauciuc.
Bender Beila. Localitate situată în E Soma-liei, pe ţărmul Oceanului Indian, la SSV de oraşul Hafun.
Benderi. (benderii). Oraş situat în Republica Moldova, pe Nistru, la SE de Chişinău.
Bender Ziada. Localitate aşezată în NE Somaliei, pe ţărmul golfului Aden, la ENE de oraşul Berbera.
Bendigo. (băndigo). Localitate în SE Aus-traliei, la NV de Melbourne.
Bendorf. Localitate în V Germaniei, pe Rin, la NV de oraşul Koblenz.
Bene. Râu (31,3 km lungime) în NNE Un-gariei, afluent al râului Tarna, cu izvoarele în Munţii Mátra.
Bene Beraq. Oraş în V Israelului, suburbie în NE aglomeraţiei Tel Aviv-Jaffa, cu peste 100 000 loc.
Benediktbeuern. (benedictbouiern). Locali-tate în SSV Germaniei, pe râul Loisach, în Alpi, la SE de lacul Würm şi la SV de oraşul Rosenheim.
Benedito Leite. Localitate situată în NE Braziliei, pe râul Parnaiba, la SV de oraşul Teresina.
Bénéna. Localitate în Mali, în SE statului, la graniţa cu Burkina Faso, la E de Bamako.
Benelux (Statele Benelux, Uniunea Bene-lux). Uniune monetară şi vamală constituită de statele Belgia, Olanda (Nederland) şi Luxemburg pe baza unei convenţii din 1944 (aplicată din anul 1948) şi transformată, în 1958, într-o uniune economică. Sediul este la Bruxelles.
Benesat. Comună în jud. Sălaj, pe Someş. Populaţia trece de 2 000 loc. Se exploatează calcar şi balast. Are o biserică din secolul XVII. Satele componente: Benesat, Aluniş, Biuşa.
Benešov. (beneşov). 1. Localitate situată în centrul Cehiei, la SE de Praga. 2. Localitate în N Cehiei, la SE de oraşul Decín.
Bénestroff. Localitate în Franţa, în NE ţării, la NV de oraşul Strasbourg.
Benevento. Oraş în S Italiei (Campania), la NE de Napoli, cu circa 70 000 loc.
Benfeld. (benfel). Localitate în E Franţei, la SV de Strasbourg.
Benfica. Localitate în Portugalia, la NV de capitala Lisabona.
Benga. Localitate în Mozambic, în V ţării, pe fluviul Zambezi, la SE de oraşul Tete.
Bengalia. Regiune naturală situată în NE Indiei şi în centrul Bangladeshului.
Bengal, Golful sau Marea. Golf al Oceanu-lui Indian, între Peninsula Hindustan (la V) şi Arhipelagul Andaman şi Nicobar (la E). Suprafaţa atinge 2,2 milioane kmp, adânci-mea medie 2 586 m, cea maximă 4 519 m. Aici se varsă, printr-o deltă comună, fluviile Gange şi Brahmaputra. Temperatura medie a apei este de 25-29oC, iar salinitatea 30‰. Porturile principale sunt Calcutta şi Madras.
Bengalul de Vest (West Bengal). (uest ben-gal). Stat în E Indiei, având suprafaţa de 88 800 kmp şi circa 60 milioane loc. Centrul administrativ este Calcutta.
Bengaluru (Bengalore). Oraş în S Indiei, în Podişul Deccan, la baza Munţilor Gaţii de Est.
Bengbis. Localitate în Camerun, pe râul Dja, (subafluent al fluviului Congo), la SE de Yaounde.
Bengbu. Oraş în E Chinei (Anhui), port pe râul Huai. Populaţia numără circa 620 000 loc. Centru industrial.
Bengeşti-Ciocadia. Comună în jud. Gorj, cu circa 3 800 loc. Este centru de vinificaţie şi are o biserică din secolul XVIII. Satele com-ponente: Bengeşti (reşedinţa), Bălceşti, Bir-cii, Ciocadia.
Benghazi (Bengazi). (bengazii). Oraş în N Libiei, port la Marea Mediterană (Golful Sirta), cu peste 700 000 loc. A fost capitala ţării până în anul 1975. Aici au avut lupte victorioase ale aliaţilor împotriva germanilor (decembrie 1941).
Bengkalis. Localitate în Indonezia, situată în E insulei Sumatra, la strâmtoarea Malaka.
Bengkulu. Localitate în SV Sumatrei din Indonezia, la Oceanul Indian.
Bengtsfors. Localitate în SV Suediei, la V de lacul Vänern.
Benguela. 1. Golf larg al Oceanului Atlan-tic, pe coasta Angolei, străbătut de apele curentului omonim. 2. Curent rece în Oceanul Atlantic, ramura de N a curentului Vânturilor de vest, care scaldă coastele Af-ricii Occidentale. Viteza este de 0,9 km/h, temperatura apei 15-22oC (iarna) şi 19-26o (vara). 3. Oraş în V Angolei, port la Oceanul Atlantic cu circa 160 000 loc. A fost înte-meiat în anul 1617.
Benguérir. (bengherir). Localitate în V Ma-rocului, la NV de oraşul Marrakech şi la SE de Casablanca.
Benha. Oraş în delta fluviului Nil (Egipt), la NNV de Cairo.
Ben Hope. (ben hop). Vârf (927 m) în N Scoţiei (Marea Britanie), la SV de localitatea Tongue.
Beni. (benii). 1. Râu în N Boliviei. Lungi-mea sa ajunge la 1 500 km. Izvorăşte de pe culmile estice ale Anzilor Centrali şi se uneşte cu Mamoré, înainte de a se vărsa în Madeira. Este navigabil pe circa 800 km (în-tre Rurrenabaque-Esperanza). Pe cursul său se găsesc chei şi praguri spectaculoase. Afluentul principal este Madre de Dios. 2. Localitate în NE R.D. Congo, la E de Kisan-gani, la SV de lacul Albert.
Beni-Abbes. (benii abes). Localitate situată în partea de NV a Algeriei, pe wadi-ul Saoura, aproape de graniţa cu Marocul.
Benicanci. (benicianţi). Localitate în NE Croaţiei, la V de Valpovo.
Benicarló. Localitate în NE Spaniei, pe ţăr-mul Mării Mediterane, la jumătatea distanţei dintre oraşele Barcelona şi Valencia.
Benidorm. Localitate în Spania, pe ţărmul Mării Mediterane, la NE de oraşul Alicante.
Beni-Gardane. (benii gardane). Localitate situată în E Tunisiei, pe ţărmul Golfului Gabés (Marea Mediterană), aproape de graniţa cu Libia.
Beni Ibeid. (benii ibeid). Localitate în Delta Nilului (Egipt).
Beni Mazar. (benii mazar). Oraş aflat în NE Egiptului, pe Nil, între oraşele El-Minya (la S) şi Beni Suef (la N).
Beni-Mellal. (benii melal). Localitate situată în centrul Marocului.
Beni Murra. (benii mura). Localitate şi oază în SE Iordaniei, la graniţa cu Arabia Saudită, pe uedul Wadi el-Ghina.
Benin. 1. Stat (Rebublica Populară Benin), în V Africii, pe ţărmul golfului cu acelaşi nume. Suprafaţa 112 600 kmp şi circa 5 milioane loc. Capitala este Porto Novo. 2. Golf al Oceanului Atlantic, la V de delta Ni-gerului, scăldând ţărmurile Beninului şi ale Nigeriei.
Benin City. (benin sitii). Oraş situat în SV Nigeriei, centrul administrativ al statului Bendel, cu circa 200 000 loc.
Beni-Ounif. (benii unif). Localitate situată în VNV Algeriei, la graniţa cu Maroc, la NE de oraşul Béchar.
Beni-Saf. (benii saf). Localitate aflată în NV Algeriei, pe ţărmul Mării Mediterane.
Beni Suef (Bani Suwayf). (benii suef). Oraş în N Egiptului, port pe stânga Nilului, la S de Cairo, cu circa 170 000 loc.
Benitez. (benites). Localitate în Argentina, la SV de oraşul Chivilcoy.
Benjamin Constant. (benhamin constant). Localitate în NV Braziliei, pe fluviul Ama-zon, la graniţa cu Peru.
Benjamin Hill. (benhamin hil). Localitate în Mexic, în NV ţării, la N de oraşul Her-mosillo.
Benk. Localitate în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), pe Someş, la SE de locali-tatea Mándok.
Benkelman. (benchelmen). Localitate situată în S.U.A. (Nebraska), pe Republican River, la NE de oraşul Denver şi la SV de oraşul Lincoln.
Ben Klibreck. Vârf (961 m) în N Scoţiei, la NE de lacul Shin.
Benkovac. (bencovaţ). Localitate în SV Croaţiei, la SE de oraşul Zadar.
Ben Lawers. (ben lauers). Vârf (1 214 m) în centrul Scoţiei, la V de lacul Tay, în Munţii Grampiani.
Benlidi. (benlidii). Localitate în Australia, în E continentului, la NV de oraşul Tambo.
Ben Macdhui. (ben mecdai). Vârf (1 309 m) în Munţii Grampiani (Scoţia).
Ben More. (ben mor). 1. Vârf (688 m) în Insula Uist de Sud = South Uist (arhipelagul Hebride din Marea Britanie). 2. Vârf (966 m) în insula Mull (arhipelagul Hebride, Marea Britanie). 3. Vârf (1 171 m) situat în Munţii Grampiani (Scoţia) situat la NV de oraşul Stirling.
Ben More Assynt. (ben mor asint). Vârf (998 m) în NV Scoţiei (Marea Britanie).
Bennet. (benăt). 1. Localitate situată în V Canadei, la SV de oraşul Whitehorse şi la NE de oraşul Juneau (Alaska-S.U.A.). 2. In-sulă din arhipelagul Noua Siberie (Rusia) din Oceanul Arctic.
Ben Nevis. (ben nevis). Cel mai înalt vârf din Marea Britanie, situat în Munţii Grampi-ani (Scoţia). Altitudinea sa este de 1 343 m.
Benington. (beningtăn). Localitate în NE S.U.A. (Vermont), la NE de oraşele Albany şi Troy.
Bénnsané. (bensanee). Localitate găsită în NV Guineeii, aproape de graniţa cu Guineea Bissau.
Benoa. Localitate în Indonezia, în S insulei Bali, pe ţărmul Oceanului Indian.
Benoni. (benonii). Oraş în Republica Africa de Sud (Transvaal), în conurbaţia Johannes-burg. Populaţia numără peste 200 000 loc. Centru industrial şi inclusiv al aurului.
Bénoué. (benue). v. Benue.
Benrath. Localitate în Germania, în regi-unea Ruhr, la SE de oraşul Düsseldorf.
Ben Rinnes. (ben rin). Vârf (840 m) în NE Scoţiei, în Munţii Grampiani, la E de râul Spey.
Bensberg. Localitate în Germania, la NE de oraşul Köln.
Bensheim. (benşaim). Localitate în V Ger-maniei, la NE de oraşul Mannheim.
Ben-Slimane. (ben sliman). Localitate aflată în NV Marocului, între oraşele Rabat (la SE) şi Casablanca (la NE).
Benson. (bensăn). Localitate situată în S.U.A. (Arizona), la SE de oraşul Tucson.
Benta. 1. (bento). Râu în N Ungariei, afluent al Dunării. 2. (benta). Localitate în Malaysia, în centrul părţii peninsulare (Malaya).
Bentheim. (bentaim). 1. Localitate situată în NV Germaniei, aproape de graniţa cu Olanda. 2. Regiune în NV Germaniei.
Ben Tieb. Localitate situată în NNE Maro-cului, la SV de oraşul Melila.
Bentiu. Localitate în S Sudanului, pe râul Bahr Ghazal, la VSV de oraşul Malakal.
Bent Jbaïl. (ben gibeil). Localitate în SE Libanului, la graniţa cu Israel.
Benton. (bentăn). 1. Localitate situată în S.U.A. (Illinois), la SE de oraşul St. Louis. 2. Localitate în S.U.A. (Kentucky), la NV de lacul de acumulare Kentucky, la SE de ora-şul Paducah.
Benton Harbor. (bentăn harbor). Localitate în S.U.A. (Michigan), pe ţărmul SE al lacu-lui Michigan, la SV de oraşul Kalamazoo şi la NE de oraşul Chicago.
Bentonville. (bentănvil). Localitate situată în S.U.A. (Arkansas), pe White River, la E de oraşul Tulsa şi la SE de Kansas City.
Bento Ribeiro. (bentu riveiru). Cartier al oraşului Rio de Janeiro (Brazilia).
Benty. (bentii). Localitate situată în SV statului Guineea, pe ţărmul Oceanului Atlan-tic, la graniţa cu Sierra Leone, la SE de Conakry.
Benue. 1. (Bénoué). Râu în Camerun şi Ni-geria, afluent stâng al Nigerului. Lungimea este de circa 1 300 km, fiind navigabil pe circa 900 km (numai în sezonul ploios). Iz-vorăşte din Platoul Adamaoua. 2. Stat în partea central-sudică a Nigeriei, traversat de râul cu acelaşi nume. Suprafaţa este de 45 200 kmp şi peste 5 milioane loc. Centrul administrativ este în Makurdi.
Benwee. (benui). Cap situat în NV Irlandei, în Oceanul Atlantic.
Benxi. (benşii). Oraş situat în NE Chinei (Liaoning), cu circa 1,5 milioane loc. Centru minier (huilă) dar şi al minereurilor de fier. Centru industrial.
Bénye. (bienie). Localitate în Ungaria (Pest), la SE de capitala Budapesta.
Benzú. (bensu). Localitate situată în NV Af-ricii, în exclava spaniolă Ceuta, la strâm-toarea Gibraltar.
Beocin. (beocin). Localitate în Serbia, pe Dunăre, la SV de oraşul Novi Sad.
Beograd. v. Belgrad.
Beoţia. Provincie antică în Grecia centrală, cu capitala la Teba.
Beppu. Oraş în Japonia (NE Insulei Kyu-shu), port la Mediterana Japoniei, cu peste 135 000 loc. Centru industrial dar este şi sta-ţiune balneoclimaterică termală cu izvoare până la 100oC.
Bequeló. (becuelo). Râu situat în V Uru-guay-ului, afluent al râului Rio Negro amonte de oraşul Mercedes.
Bér. (bier). 1. Pârâu în Ungaria (afluent al râului Zagyva), la NE de Budapesta, pe care se află şi localitatea cu acelaşi nume. 2. Lo-calitate în N Ungariei (Nógrád), la NE de Budapesta, pe râul omonim.
Berakit. Cap geografic în N Insulei Bintan, situat la Strâmtoarea Singapore (Indonezia-grupul de Insule Riau).
Berat (Berati). Localitate în Albania, pe râul Osum (afluent al râului Seman), în partea central-sudică a ţării, la NE de oraşul Vlora.
Beratzhausen. (beraţ hauzen). Localitate aflată în SE Germaniei, între oraşele Re-gensburg (la SE) şi Nürnberg (la NV).
Berau. Golf în NV Insulei Noua Guinee (Iri-anul de Vest-Indonezia).
Berazategui. (berasateghii). Localitate aflată în ENE Argentinei, pe ţărmul estuaru-lui La Plata, la SE de Buenos Aires.
Bérbaltavár. (bierboltovar). Localitate în V Ungariei (Vas), la SE de oraşul Szombathely şi la NE de oraşul Zalaegerszeg.
Berbenno d'Valtellina. Localitate în N Italiei, pe râul Adda, la E de Lacul Como, în Alpi.
Berber. Localitate în NE Sudanului, pe Nil, la N de Atbara.
Berbera. Oraş în N Somaliei, port la Golful Aden, cu circa 70 000 loc.
Berberati. (berberatii). Localitate în SV Republicii Africa Centrală, aproape de graniţa cu Camerunul.
Berberia. Cap situat în SV insulei For-mentera (arhipelagul Baleare din Marea Mediterană), Spania.
Berbersdorf. Localitate în Germania, la VSV de Dresden.
Berbeşti. Comună în jud. Vâlcea, cu aproape 5 000 loc. Aici se exploatează lignit şi ţiţei. Satele componente sunt: Berbeşti, Dămţeni, Dealu Aluniş, Roşioara, Târgu Gânguleţi, Valea Mare.
Berbice. (berbis). Râu (159,3 km) în E şi NE Guyanei, cu vărsare în Oceanul Atlantic la SE de Georgetown.
Berca. Comună situată în jud. Buzău, pe râul Buzău, cu circa 10 000 loc. Aici se ex-ploatează petrol şi tot aici sunt vulcani noroioşi (Pâclele Mari). Este şi o mănăstire în stil brâncovenesc (din anul 1694). Berca este menţionată documentar din anul 1552. Satele componente: Berca, Băceni, Cojanu, Joseni, Mânăstirea Răteşti, Pâclele, Pleşcoi, Pleşeşti, Răteşti, Sătuc, Ţâţârligu, Valea Nu-cului, Viforâta.
Bercel. (berţel). Localitate în N Ungariei (Nógrád), la SE de oraşul Balassagyarmat şi la NE de Budapesta.
Berceni. 1. Comună în jud. Prahova, pe Teleajen, cu peste 6 000 loc. Satele compo-nente: Berceni, Cartierul Dâmbu, Cătunu, Corlăteşti, Moara Nouă. 2. Comună în jud. Ilfov (fost Jud. Ilfov), având peste 4 000 loc. Satele componente: Berceni.
Berchem. (berşem). 1. Localitate situată la V de Bruxelles (Belgia). 2. Oraş în NNV Belgiei, la SE de Antwerpen (Anvers). 3. Localitate în Luxemburg, în S, pe râul Al-zette, la S de Luxembourg.
Bercher. (berşe). Localitate în SV Elveţiei, la S de lacul Neuchâtel.
Berchtesgaden. (berctesgaden). Localitate situată în SE Germaniei, la graniţa cu Aus-tria.
Berchum. (bercum). Localitate în Germania, în regiunea Ruhr, la SE de Dortmund.
Berck. Localitate în NE Franţei, pe ţărmul Mării Mânecii, la NV de oraşul Amiens şi la S de oraşul Boulogne-sur-Mer.
Bercoviţa. Localitate în NV Bulgariei, la poalele Munţilor Balcanii de Est.
Berdiansk. 1. Localitate situată în SE Ucrainei, la Marea Azov. 2. Golf în NNV Mării Azov (Marea Neagră), situat la SV de oraşul Jdanov (Mariupol).
Berdaus. Localitate situată în E Rusiei eu-ropene, la poalele Munţilor Ural, la NE de oraşul Ufa.
Berdicev. Localitate ucraineană situată aproximativ în partea centrală a ţării, la SV de Kiev.
Berdier. Localitate în Argentina, la VNV de Buenos Aires, pe râul Salto.
Berdidestah. Localitate situată în E Siberiei (Rusia), la V de oraşul Iakutsk.
Berdsk. Localitate în Siberia (Rusia), pe fluviul Obi, la SE de Novosibirsk.
Berdún. Localitate în Spania, în NE ţării, la SE de oraşul Pamplona.
Berea. (berii). Oraş în S.U.A. (Ohio), la SV de oraşul Cleveland.
Béréby. Localitate în SV statului Côte d'Ivoire, pe ţărmul Golfului Guineea, la V de Abidjan.
Bereda. Localitate în extremitatea E a So-maliei, la V de Capul Guardafui.
Beredaróc. (beredoroţ). Localitate în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), la graniţa cu Ucraina.
Beregi. (bereghii). Localitate în SV Ucrainei, la NE de oraşul Beregovo.
Beregomet. Localitate în Ucraina, pe râul Siret, la SV de oraşul Cernovţi.
Beregovo. Oraş situat în SV Ucrainei, aproape de graniţa cu Ungaria şi cu România, la SV de oraşul Mukacevo.
Beregsurány. (bereg şurani). Localitate în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), la graniţa cu Ucraina.
Berehove. Oraş în SV Ucrainei, la graniţa cu Ungaria.
Berejani. (bereiani). Localitate situată în SV Ucrainei, la SE de Lvov, în Podişul Podoliei.
Berejanskoie. (bereianscoie). Localitate în SV Rusiei, unde se exploatează gazele natu-rale; se află aproape de Marea Azov.
Berek. Localitate în Croaţia, la SE de oraşul Bjelovar.
Berekböszörmény. (berec beoseor mieni). Localitate situată în NE Ungariei (Hajdú-Bihar), la graniţa cu România (în dreptul oraşului Oradea).
Berekfürdö. (berec fiurdeo). Localitate în Ungaria (Jász-Nagykun-Szolnok), la NV de oraşul Karcag.
Beremend. Localitate situată în S Ungariei (Baranya), la SE de oraşul Pécs, la graniţa cu Croaţia.
Beresford. (beresfărd). Localitate în E Ca-nadei, la golful Baie des Chaleurs (Oceanul Atlantic).
Bereşti. Oraş situat în jud. Galaţi, în cadrul Dealurilor Fălciului, cu circa 4 000 loc. A fost întemeiat în 1838 şi a devenit oraş în anul 1968. Comună suburbană: Bereşti-Meria (satele componente: Bereşti-Meria, Aldeşti, Balinteşti, Onciu, Pleşa, Prodăneşti, Puricani, Săseni, Slivna, Şipote).
Bereşti-Bistriţa. Comună situată în jud. Ba-cău, cu aproape 3 000 loc. Satele compo-nente sunt: Bereşti-Bistriţa, Brad, Ciumaşi, Climeşti, Dumbrava, Făgeţel, Iteşti, Pă-dureni.
Bereşti-Meria. v. Bereşti.
Bereşti-Tazlău. Comună în jud. Bacău, cu circa 5 600 loc. În satul Tescani se ex-ploatează petrol. Satele componente: Bereşti-Tazlău, Boşoteni, Enăchieşti, Prisaca, Româneşti, Tescani, Turluianu.
Beret. Localitate în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), situată pe râul Vasonca, la NE de oraşul Miskolc.
Beretinec. (beretineţ). Localitate în Croaţia, la SSV de oraşul Varaždin.
Beretse. Localitate situată în partea central-sudică a statului Botswana, la NV de Gabo-rone.
Berettyó. (beretio). v. Barcăul (râul). Astfel se numeşte Barcăul pe teritoriul Ungariei.
Berettyóújfalu. (beretio uifolu). Oraş în E Ungariei (Hajdú-Bihar), pe râul Berettyó.
Berevoeşti. Comună în jud. Argeş, cu peste 3 400 loc. Aici se exploatează lignit. Satele componente: Berevoeşti, Bratia, Gămăceşti, Oţelul.
Bereza. Localitate în Belarus, pe râul Nerew (afluent al râului Pripiaty iar acesta al Nipru-lui), la NV de oraşul Pinsk.
Berezeni. Comună în jud. Vaslui, cu peste 5 700 loc. Satele componente sunt: Berezeni, Muşata, Rânceni, Satu Nou, Stuhuleţ.
Berezina. Râu în Belarus, afluent de dreapta al Niprului, cu lungimea de 613 km. Iz-vorăşte din Podişul Minsk şi traversează oraşele Borisov şi Bobruisk. Este navigabil pe 505 km, râul fiind unit cu Dvina de Vest şi Nipru printr-un canal. Aici s-a dat în luna noiembrie 1812 lupte între ruşi şi francezii lui Napoleon.
Berezino. 1. Localitate în Belarus, pe râul Berezina, la ESE de oraşul Minsk. 2. Locali-tate în SV Ucrainei, la SV de oraşul Ti-raspol.
Berezniki. (bereznichii). Oraş în Rusia, port pe râul şi lacul Kama, cu peste 200 000 loc.
Berezovka. Localitate în Siberia, pe râul Nityim (afluent al fluviului Lena), la NE de oraşul Cita.
Berezovo. Localitate (Siberia-Rusia), situată pe fluviul Obi, în sectorul inferior.
Berezovskaia. Localitate în Rusia, pe râul Medvegyiţa (afluent al Donului), la NV de oraşul Volgograd.
Berezovskii. Centru al mineritului în Rusia (aur), situat la SE de Nijnîi Taghil.
Berg. 1. Localitate în Austria, lângă oraşul Salzburg. 2. Localitate în NE Austriei, la graniţa cu Slovacia, la SE de Viena şi la SV de Bratislava. 3. Localitate în centrul Lux-emburgului, pe râul Clerve, la N de oraşul Luxembourg. 4. Localitate situată în Norvegia, în NV insulei Senja (NV Norvegiei).
Berga. 1. Localitate în NE Spaniei, la N de oraşul Manresa. 2. Localitate, centru de ex-tracţie a ţiţeiului, în S Algeriei, în deşert.
Bergama. Localitate (în ruine) în V Turciei, la N de Izmir, aproape de Marea Egee.
Berg am Laim. Cartier al oraşului München (Germania).
Bergamo. Oraş în partea de NV a Italiei (Lombardia), cu peste 350 000 loc.
Bergedorf. (berghedorf). 1. Cartier al oraşu-lui Hamburg (Germania). 2. Localitate în N Germaniei, aşezată la SE de oraşul Hamburg.
Bergen. (bergen). 1. Oraş în SV Norvegiei, port la Oceanul Atlantic, cu circa 220 000 loc. Centru industrial. 2. Localitate în N Germaniei, la SE de oraşul Bremen şi la NE de oraşul Hannover. 3. Localitate în NV Olandei, la NV de oraşul Akmaar. 4. v. Mons (Belgia).
Bergen an Zee. (berghen an zii). Localitate în NV Olandei, pe ţărmul Mării Nordice, la NV de oraşul Akmaar şi la V de localitatea Bergen.
Bergen auf Rügen. (berghen auf riughen). Localitate situată în centrul insulei Rügen (Germania) din Marea Baltică.
Bergen-Enkheim. (berghen encaim). Car-tier al oraşului Frankfurt am Main (Germa-nia).
Bergenfield. (bergănfild). Cartier al oraşului New York (S.U.A.).
Bergen op Zoom. Localitate în SV Olandei, la V de Breda, aproape de graniţa cu Belgia.
Berger. (berje). Aven în SE Franţei (masivul Vercors), la SE de Grenoble, la altitudinea de 1 460 m. Adâncimea avenului ajunge la 1 248 m (a şaptea din lume). A fost descoperit de Jo Berger.
Bergerac. (berjerac). Localitate în SV Fran-ţei, pe Dordogne, la E de Bordeaux.
Bergheim. (bergaim). 1. Localitate în Aus-tria, la NV de oraşul Salzburg, aproape de graniţa cu Germania. 2. Localitate în V Germaniei, pe râul Erft (afluent al Rinului), la VNV de oraşul Köln.
Berghin. Comună în jud. Alba, cu peste 3 300 loc. Satele componente: Berghin, Ghir-bom, Henig, Straja.
Berghofen. (berg hofen). Oraş în Germania, în regiunea Ruhr, situat la SE de oraşul Dortmund.
Bergholz-Rehrbrücke. (berg holţ rer briu-che). Cartier al oraşului Berlin (Germania).
Bergisch Born. (bergiş born). Localitate în SE regiunii Ruhr, la SE de oraşele Remsched şi Düsseldorf (Germania).
Bergisch Gladbach. (bergiş gladbac). Oraş în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia), la NE de Köln, cu peste 100 000 loc. Este centru industrial.
Bergkamen. Localitate în NE regiunii Ruhr, la NE de oraşul Dortmund.
Bergkvara. Localitate în SE Suediei, pe ţărmul strâmtorii Malmarsund, la S de oraşul Kalmar.
Bergland. Localitate poziţionată aproxima-tiv în partea centrală a Namibiei, la SV de oraşul Windhoek.
Bergöz (Umurbey). (bergheoz, umurbei). Localitate în NV Turciei asiatice, aproape de strâmtoarea Dardanele, la NE de oraşul Ca-nakkale.
Bergtheim. (bergtaim). Localitate situată în partea centrală a Germaniei, la NE de oraşul Würzburg.
Berguent. Localitate în NE Marocului, la SV de oraşul Oujda.
Bergün. (berghiun). Localitate în E Elveţiei, pe râul Albula, afluent al Rinului, la SE de oraşul Chur.
Bergviken. Lac în E Suediei, pe râul Ljus-nan, aproape de vărsarea acestuia în Golful Botnic.
Bergzabern. (bergţabern). Localitate situată în SV Germaniei, la NV de oraşul Karlsruhe, aproape de graniţa cu Franţa.
Berhampur. 1. Oraş în E Indiei, la Golful Bengal, la SV de lacul Chilka. 2. Oraş în NE Indiei, aproape de Bangladesh, situat la NNV de oraşul Calcutta.
Berheci. Râu afluent drept al Bârladului, ce are 88 km lungime. Izvorăşte din Podişul Bârladului şi străbate Colinele Tutovei. Afluentul său principal este Zeletin.
Berhida. (berhido). Localitate în Ungaria (Veszprém), situată la SE de Székesfehérvár, aproape de Lacul Balaton.
Bering. 1. Mare în N Oceanului Pacific, în-tre peninsulele Kamceatka, Alaska şi Arhi-pelagul Aleutine, cu ţărmurile puternic cre-state, având ca golfuri pe Anadîr, Norton, Bristol. Suprafaţa este de 2,3 milioane kmp, adâncimea maximă 5 500 m iar cea medie 1 598 m. Salinitatea medie este 31,5‰. În această mare se varsă fluviile Yukon şi Anadîr. 2. Strâmtoare ce desparte Asia de America de Nord, unind apele Oceanului Pacific, cu cele ale Oceanului Arctic. Lăţimea sa oscilează între 35 şi 86 km. Adâncimea minimă este de 36 m iar cea maximă 70 m. Strâmtoarea este închisă de gheţuri mai multe luni pe an, fiind străbătută de curentul rece Oya-Shivo. Printre insulele Diomede trece graniţa dintre Rusia şi S.U.A. ca şi linia de schimbare a datei. 3. Insulă în Oceanul Pacific, la E de Peninsula Kam-ceatka; aparţine Rusiei. 4. Gheţar montan de vale situat în S Peninsulei Alaska (S.U.A.), în culmea muntoasă Chugach-St. Elias. Lungimea ajunge la 203 km (cel mai mare gheţar din America de Nord), lăţimea 43 km şi suprafaţa de 5 800 kmp. Gheţarul coboară până în apele Golfului Alaska.
Beringen. (beringhen). Localitate în Belgia, în NE statului, la NV de oraşul Hasselt.
Beringil. (beringhil). Localitate în V Suda-nului, la SV de oraşul En-Nahud.
Beringovski. (beringovschii). Localitate în NE Siberiei (Rusia), la Marea Bering.
Bérisal. Localitate în Elveţia, în SSV ţării, la graniţa cu Italia, în Munţii Simplon, la NE de tunelul Simplon.
Berislăveşti. Comună aflată în jud. Vâlcea, cu peste 3 300 loc. Are o mănăstire din se-colul XVIII. Satele componente: Stoeneşti (reşedinţa), Berislăveşti, Brădişor, Dângeşti, Rădăcineşti, Robaia, Scăueni.
Berisso. Oraş în NE Argentinei, la NV de lacul Moran, la SE de oraşul Rosario.
Beriu. Comună în jud. Hunedoara, cu circa 3 500 loc. Satele componente: Beriu, Căstău, Cucuiş, Măgureni, Orăştioara de Jos, Poieni, Sereca, Sibişel.
Berivoescu. Vârf (2 303 m) în E Munţilor Făgăraş.
Berja. (berha). Localitate în S Spaniei, pe ţărmul Mării Mediterane, la V de oraşul Almeria.
Berjozovka. (beriozovca). Localitate situată în SSV Ucrainei, la NV de oraşul Nikolaev.
Berjozovo. (beriozovo). Localitate situată în Siberia (Rusia), pe fluviul Obi.
Berkak. Localitate în E Norvegiei, în centrul statului, la SV de oraşul Trondheim.
Berkane. Localitate situată în NE Marocu-lui, aproape de graniţa cu Algeria, la NV de oraşul Oujda.
Berkel. (bercăl). 1. Râu în Germania şi Olanda, afluent al râului Ijssel (afluent al fluviului Rin). Curge la SV de oraşul En-schede (Germania). 2. Localitate în Olanda, la NE de oraşul Rotterdam.
Berkeley. (bărklii). 1. Oraş în V S.U.A. (California), port la Golful San Francisco, în conurbaţia San Fracisco-Oakland, cu peste 100 000 loc. 2. Localitate în SV Angliei (Marea Britanie), la NE de oraşul Bristol, la estuarul fluviului Severn.
Berkenye. (berchenie). Localitate în N Un-gariei (Nógrád), la NE de oraşul Esztergom.
Berkersheim. (bercherşaim). Cartier al ora-şului Frankfurt am Main (Germania).
Berkesd. (bercheşd). Localitate în SV Un-gariei (Baranya), la E de oraşul Pécs.
Berkesz. (berches). Localitate în NE Un-gariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), situată pe Canalul Lonya, la NE de oraşul Nyíregy-háza.
Berkner. (bercnăr). Insulă în Marea Weddel (Antarctica de Vest), în cuprinsul gheţarului de şelf Filchner, în faţa Ţării Edith Ronne. Suprafaţa este de 61 000 kmp (cea mai mare insulă a Antarcticii). Relieful este muntos, altitudinea maximă ajungând la 976 m alti-tudine.
Berkovica. (bercoviţa). 1. Localitate în NV Bulgariei, la V de oraşul Vraca. 2. Munte (2 016 m) la graniţa Bulgaria-Serbia, la NV de Sofia.
Berkshire. (bărkşeor). Regiune administra-tivă în S Angliei (Marea Britanie), la V de Londra, cu centrul la Reading.
Berkswell. (bercşuel). Localitate în Anglia, la SE de oraşul Birmingham.
Berleburg. Localitate în V Germaniei, pe râul Eder (afluent al Weserului), la NV de oraşul Marburg.
Berlenga. Insule (Portugalia), situate în Oceanul Atlantic, la NV de Lisabona.
Berleşti. Comună în jud. Gorj, cu peste 2 800 loc. Satele componente sunt: Berleşti, Bârzeiu, Gâlceşti, Lihuleşti, Pârâu Viu, Scrada, Scurtu.
Berlevåg. (berlevog). Localitate în NE Norvegiei, la Oceanul Atlantic.
Berlin. 1. Capitala Germaniei, situată în E ţării, pe râurile Spree şi Havel. Constituie un land cu suprafaţa de 883 kmp şi formează o aglomeraţie urbană de peste 5 milioane loc. Este port fluvial. Este menţionat ca oraş din 1230. A fost din 1871 capitala Germaniei unificate iar din 1991 a redevenit capitala Germaniei, după unirea R.F.G. cu R.D.G. 2. Localitate în S.U.A. (Maryland), în penin-sula Delaware, la SE de oraşul Salisbury. 3. Localitate în S.U.A. (Vermont), la NV de oraşul Portland. 4. Localitate în S.U.A. (Wisconsin), la V de lacurile Michigan şi Winnebago, la NV de oraşul Milwaukee.
Berlişte. Comună situată în jud. Caraş-Severin, cu circa 1 600 loc. Satele compo-nente sunt: Berlişte, Iam, Milcoveni, Rusova Nouă, Rusova Veche.
Bermejo. (bermeho). Râu situat în Argen-tina, afluent drept al fluviului Paraguay. Lungimea ajunge la 1 100 km. Izvorăşte din Anzii Bolivieni şi străbate Câmpia Gran Chaco, unde se mai numeşte şi Teuco. Deoarece traversează regiuni cu soluri roşii, în sezonul ploios, apele râului primesc cu-loarea roşie.
Bermeo. Localitate în N Spaniei, lângă ora-şul Bilbao, pe ţărmul Golfului Biscaya.
Bermillo. (bermilio). Localitate situată în NV Spaniei, la SV de oraşul Zamora, aproape de graniţa cu Portugalia.
Bermondsey. (bărmondsii). Cartier în Londra (Anglia-Marea Britanie).
Bermude (Bermuda Islands). 1. Arhipelag în Oceanul Atlantic la 695 km distanţă de ţărmurile S.U.A., format din aproximativ 360 de insule, cele mai multe de origine cor-aligenă, din care numai 20 sunt locuite. Su-prafaţa lor ajunge la 53,5 kmp iar populaţia este de circa 60 000 loc. Centrul administra-tiv este oraşul Hamilton. Principalele insule: Great Bermuda, St. George's, Somerset. A fost colonie britanică (din 1612) iar din anul 1968 are autonomie internă. 2. v. Bermude (Great Bermuda).
Berna. (germ. Bern, fr. Berne bern). 1. Canton în partea central-vestică a Elveţiei, cu suprafaţa de 6 100 kmp şi cca 1 milion loc. Centrul administrativ este Berna. 2. Capitala federală a Elveţiei, în V statului, pe râul Aare, centrul administrativ al cantonului omonim. Populaţia depăşeşte 300 000 loc. A fost întemeiat în anul 1191 şi a devenit capi-tală federală din 1848.
Bern. v. Berna.
Bernal. Localitate în NE Argentinei, pe ţăr-mul estuarului Rio de La Plata, la SE de Buenos Aires.
Bernalda. Localitate în SE Italiei peninsu-lare, pe râul Basento, la S de oraşul Matero şi la V de oraşul Taranto.
Bernallilo. (bărnelilo). Localitate în S.U.A. (New Mexico), pe râul Rio Grande, la NE de oraşul Albuquerque.
Bernard Harbour. (bărnard harbur). Lo-calitate situată în N Canadei, la strâmtoarea Dolphin and Union ce desparte insula Victo-ria de continent.
Bernardin. (bernarden). Pas (3 065 m) ce leagă SE Elveţiei de Italia, situat la NE de localitatea San Bernardino (Elveţia).
Bernardino. Râu situat în Panama, cu văr-sare în Oceanul Pacific, la SV de Canalul Panama.
Bernardo de Irigoyen. (bernardo de irigoien). Localitate în Argentina, în NE statului, pe Parana, la graniţa cu Paraguay.
Bernardo O'Higgins. (bernardo o highins). Staţiune de cercetări ştiinţifice aparţinând de Chile, în peninsula Antarctica (sau Palmer).
Bernasconi. (bernasconii). Localitate în Ar-gentina, în E ţării, la NV de oraşul Bahia Blanca.
Bernau. Localitate în SV Germaniei, la SE de oraşul Freiburg.
Bernau bei Berlin. (bernau bai berlin). Lo-calitate situată la NE de Berlin (Germania).
Bernay. (berne). Localitate franceză în N ţării, la SV de oraşul Rouen.
Bernburg. Oraş în E Germaniei, pe râul Saale, situat la SSE de oraşul Magdeburg.
Berndorf. Localitate în Austria, la SV de Viena, pe râul Triesting (afluent al Dunării).
Berne. Localitate în NV Germaniei, la con-fluenţa lui Hente cu Weser, la NV de oraşul Bremen.
Bernecebaráti. (berneţe boratii). Localitate în N Ungariei (Nógrád), la graniţa cu Slovacia, la V de oraşul Balassagyarmat.
Berneck. v. Bad Berneck.
Berneray. (bărnerii). Insulă (Marea Brita-nie) din arhipelagul Hebride, situată între insula Lewis (la N) şi Uist de Nord (la S).
Bernezi, Alpii (Berner Alpen). Grup mun-tos la NV Alpilor (Elveţia) între Ronul Supe-rior şi râul Aare. Este alcătuit din şisturi cristaline şi granite. Altitudinea maximă este de 4 274 m (vârful Finsteraahorn). Glaciaţia montană este dezvoltată, fiind prezenţi cam 80 de gheţari.
Bernhardsthal. (bernard ştal). Localitate situată în NE Austriei, la graniţa cu Cehia, pe râul Dyje (afluent al Moravei).
Bernier. (bărniăr). Insulă în V Australiei, în Oceanul Indian, în Golful Shark.
Bernina. 1. Grup muntos cristalin în Alpii Retici, la graniţa Elveţia-Italia. Altitudinea maximă este 4 049 m. Este acoperit cu zăpezi veşnice şi gheţari. Prin pasul omonim, situat la 2 323 m altitudine, trece calea ferată electrificată Merano-St. Moritz. 2. Pas (2 323 m) între SE Elveţiei şi N Italiei, la NE de Lacul Como.
Bernkastel-Kues. Localitate situată în Ger-mania, pe râul Mosel, la SV de Koblenz.
Bernolákovo. Localitate în Slovacia, la NE de Bratislava.
Bernsbach. (bernzbac). Localitate în Ger-mania, la SV de oraşul Chemnitz.
Bernstein. (bernştain). Localitate în E Aus-triei, aşezată aproape de graniţa cu Ungaria.
Beromünster. (beromiunster). Localitate în N Elveţiei, la SV de oraşul Zürich.
Beroroha. Localitate situată în SV Mada-gascarului, pe râul Mangoky, la SV de oraşul Fianarantsoa.
Bérouboué. (berubue). Localitate în Benin, în NE ţării, la SV de oraşul Kandi.
Beroun. Localitate în Cehia, la SV de Praga, pe râul Berounka.
Berounka. (berounca). Râu (246,8 km lungime, suprafaţa bazinului 8 846 kmp) în Cehia, afluent al fluviului Elba, în care se varsă la S de Praga.
Berovo. Localitate în E Macedoniei, aproape de graniţa cu Bulgaria, pe râul Bregalnica, la SE de oraşul Blatec.
Berques. (bercs). Localitate situată în NE Franţei, la E de oraşul Calais, aproape de graniţa cu Belgia.
Berre. (berr). Lagună în SSE Franţei, pe ţărmul Mării Mediterane, la VNV de Mar-seille.
Berri. (berii). Localitate (Arabia Saudită), pe ţărmul Golfului Persic.
Berrigan. (bărighen). Localitate în SE Aus-traliei, la SV de Canberra.
Berrondo. Localitate în partea central-sudică a Uruguay-ului, la NE de oraşul San José de Mayo.
Berry. (berii). 1. Provincie istorică în cen-trul Franţei, între Loara şi Masivul Central Francez. Oraşul principal este Bourges. 2. Insule (36,3 kmp) din arhipelagul Bahama, la NE de insula Andros.
Berryville. (bărivil). 1. Localitate în S.U.A. (Arkansas), la NV de oraşul Memphis. 2. Localitate în S.U.A. (Maryland), la NV de Washington.
Bérsée. (berze). Localitate în NE Franţei, la SSE de oraşul Lille.
Bersenbrück. (berzenbriuc). Localitate aflată în NV Germaniei, pe râul Hase (aflu-ent al râului Ems), la NE de oraşul Rheine.
Bersimis. (bărsimis). Localitate în Canada, centru industrial (hidrocentrală), în SE ţării, în peninsula Labrador.
Bertea. Comună în jud. Prahova, cu circa 4 000 loc. Satele componente sunt: Bertea, Lutu Roşu.
Berteaux. (berto). Localitate în NE Marocu-lui, pe râul Muluya, la VSV de oraşul Oujda.
Berteştii de Jos. Comună în jud. Brăila, pe Călmăţui, cu peste 3 000 loc. Satele compo-nente: Berteştii de Jos, Berteştii de Sus, Gura Călmăţui, Gura Gârluţei, Nicoleşti, Spiru Haret.
Berthierville. (bertiervil). Localitate situată în Canada, pe fluviul Sf. Laurenţiu, la NE de oraşul Montreal şi la SV de Québec.
Bertica. Localitate în Guyana, în N ţării, la SV de Georgetown.
Bertioga. Canal în SE Braziliei, la NE de oraşul Santos.
Bertolinia. Localitate situată în ENE Bra-ziliei, la SV de oraşul Teresina.
Bertoua. (bertua). Localitate situată în SE Camerunului, la NE de Yaounde.
Bertrix. (bertrii). Localitate în SSE Belgiei, la SSV de oraşul Libramont.
Beru. (băra). Insulă din Arhipelagul Gilbert (Marea Britanie) din Oceanul Pacific.
Beruri. (berurii). Localitate în NV Braziliei, pe Amazon, la SV de oraşul Manaus.
Berveni. Comună în jud. Satu Mare, pe râul Crasna, având aproximativ 4 000 loc. Satele componente: Berveni, Lucăceni.
Berwana. (bervana). Localitate în V Iraku-lui, pe fluviul Eufrat, la NV de Bagdad.
Berwick. (bărluic). 1. Regiune în SE Scoţiei (Marea Britanie), cu centrul la Duns. 2. Lo-calitate situată în S.U.A. (Pennsylvania), la SV de oraşul Wilkes-Barre.
Berwick-upon-Tweed. (bărluic-apăn-tuid). Localitate în E Marii Britanii, pe ţărmul Mării Nordului, la SE de Edinburgh (Scoţia).
Berwyn. (băruin). Oraş în S.U.A. (Illinois), la NV de oraşul Chicago.
Berzasca. 1. Râu în SV ţării, afluent al Du-nării la localitatea cu acelaşi nume. 2. Comună în jud. Caraş-Severin, pe Dunăre, cu circa 3 800 loc. La Cozla se exploatează huilă iar la Drencova este port. Satele sale componente: Berzasca, Bigăr, Cozla, Dren-cova, Liubcova.
Berzdorf. (berţdorf). Localitate situată în SE Germaniei, la graniţa cu Cehia. Este centru industrial (cărbune, termocentrală).
Berzék. (berziec). Localitate în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), pe râul Hernád, la SE de oraşul Miskolc.
Berzovia. Comună în jud. Caraş-Severin, pe râul Bârzava. Populaţia depăşeşte 4 400 loc. La origine aici a fost un castru şi aşezare civilă romană (sec. II-III), numită şi Berzo-bis. Satele componente sunt: Berzovia, Fizeş, Gherteniş.
Berzunţ. Culme muntoasă, cu orientare NV-SE, situată în E Carpaţilor Orientali, între Trotuş şi Tazlău, alcătuită din fliş. Altitudi-nea maximă ajunge la 990 m (vf. Măgura).
Berzunţi. Comună în jud. Bacău, cu peste 5 300 loc. Aici se exploatează ţiţei şi se află o biserică din secolul XVI. Satele componente: Berzunţi, Buda, Dragomir.
Beša. (beşa). Localitate în Slovacia, la SV de oraşul Levice. 2. Localitate în SE Slova-ciei, la SE de oraşul Trebišov.
Besalampy. (besalampii). Localitate în VNV insulei Madagascar, pe ţărmul strâmto-rii Mozambic, situată la SV de oraşul Maha-janga.
Besançon. (băsanso). Oraş în E Franţei (Franche-Comté), la poalele Munţilor Jura, pe râul Doubs, cu peste 120 000 loc. Centru industrial.
Besaya. (besaia). Râu (76 km) în N Spaniei, cu vărsare în Golful Biscaya, la V de oraşul Santander.
Besence. (beşenţe). Localitate situată în Un-garia, în SV ţării (Baranya), la SV de oraşul Pécs.
Bešenov. (beşeniov). Localitate în SE Slova-ciei, la NE de oraşul Nove Zámky.
Besenyod. (beşenieod). Localitate în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), la NE de oraşul Nyíregyháza.
Besenyotelek. (beşenieo telec). Localitate în Ungaria (Heves), la SE de oraşul Eger.
Besenyszög. (beşeni seog). Localitate în Un-garia (Jász-Nagykun-Szolnok), la NE de ora-şul Szolnok.
Beşiktaş. Cartier al oraşului Istanbul (Turcia).
Beşiri. Localitate în SE Turciei, la SV de lacul Van şi la E de oraşul Diyarbakir.
Beška. (beşca). Localitate în NE Serbiei, la SE de Novi Sad şi la NV de Beograd (Bel-grad).
Beskéré. (beschere). Localitate în NE Cia-dului.
Beskizi (pol. Beskidy, ceh. Bezkydy). Ma-siv muntos cristalin în Carpaţii nord-vestici, la graniţa dintre Cehia, Slovacia, Polonia şi Ucraina, între pasurile Jablonica (la V) şi Dukla (la E). Orografic se subdivide în Beskizii de V şi de E. Lungimea ajunge la circa 300 km. Altitudinea maximă urcă la 1 725 m (vf. Babia Góra). Din acest masiv îşi are izvorul Vistula. Deţine parcuri şi rezerva-ţii naturale.
Bešlinak. (beşlinac). Mină (minereu de fier) în N Bosniei-Herţegovinei.
Besna Kobila. Vârf (1 922 m) în SE Serbiei, aproape de graniţa cu Bulgaria, la NE de oraşul Bujanovac.
Besni. (besnii). Localitate în SSE Turciei, între oraşele Malatya (la NE) şi Gaziantep (la SV).
Besnyo. (beşnieo). Localitate situată în Un-garia (Fejér), la E de lacul Velence şi de Székesfehérvár.
Besós. Râu situat la E de Barcelona, cu văr-sare în Marea Mediterană.
Besozzo. (besoţo). Localitate în Italia, la E de lacul Maggiore.
Bessarabka. Localitate în SV Ucrainei, la graniţa cu Republica Moldova, la SSE de Chişinău.
Bessbrook. (băsbruc). Centru industrial tex-til situat în SE Irlandei de Nord, la graniţa cu Irlanda.
Bessèges. (besej). Localitate în SSE Franţei, la NV de oraşul Avignon.
Bessemer. 1. Localitate situată în statul Ala-bama (S.U.A.), la SV de Birmingham. 2. Lo-calitate în S.U.A. (Michigan), la S de lacul Superior, la SE de oraşul Duluth.
Besshi. (besşii). Centru minier (cupru, man-gan etc.) în insula Shikoku (Japonia).
Best. Localitate situată în Olanda, în S rega-tului, pe Canalul Wilhelmina, la SE de ora-şul Tilburg şi la NV de oraşul Eindhoven.
Bestimak. Localitate în Republica Moldova, la SV de Chişinău.
Beskudnyikovo. Localitate situată la N de Moscova (Rusia).
Besterec. (beştereţ). Localitate în NE Un-gariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), la NE de oraşul Nyíregyháza.
Beştepe. 1. Culme deluroasă în N Dobrogei, care domină Delta Dunării, formată din dolomite şi cuarţite, situată de-a lungul braţului Sf. Gheorghe, la SE de Tulcea. Înăl-ţimea maximă ajunge la 242 m. 2. Localitate situată la baza N a dealurilor cu acelaşi nume, spre Braţul Sf. Gheorghe.
Betamba. Localitate în partea centrală a R.D. Congo, pe râul Luilaka (afluent al flu-viului Congo), la SE de localitatea Ikali.
Betanzos. Localitate în NV Spaniei, lângă La Coruńa, pe ţărmul Oceanului Atlantic.
Bétaré-Oya. (betare oia). Localitate aflată în Camerun, la NE de oraşul Yaounde.
Betekints. (betechintş). Vale situată la V de oraşul Veszprém (Ungaria).
Bétera. Localitate în E Spaniei, la NV de oraşul Valencia.
Bethal. (bătăl). Localitate în Republica Af-rica de Sud, la SE de oraşul Johannesburg.
Bethanien. Localitate în SV Namibiei.
Betany. (bătănii). Localitate aflată în S.U.A. (Missouri), la NE de oraşul Kansas City.
Bethausen. (betauzen). Comună situată în jud. Timiş, pe râul Bega, cu aproximativ 3 000 loc. La Cladova se exploatează granitul. Satele componente sunt: Bethausen, Cladova, Cliciova, Cutina, Leucuşeşti, Nevrincea.
Bethel. 1. (betel). Oraş în vechea Palestina, unde, conform Bibliei, lui Avraam şi Iacov, li s-a arătat Dumnezeu. 2. (bătăl). Localitate în S.U.A. (Alaska), pe ţărmul Mării Bering (Oceanul Pacific), situată la vărsarea râului Kuskokwim în golful cu acelaşi nume (Marea Bering). 3. Localitate în NE S.U.A. (Maine), pe râul Androscogin, la NV de ora-şul Lewiston. 4. Localitate aşezată în S.U.A. (Ohio), la SE de oraşul Cincinnati.
Bétheniville. (betenivil). Localitate în NE Franţei, la ENE de oraşul Reims.
Bethesda. (betăsde). Cartier al Washingto-nului (S.U.A.).
Bethlehem. (betliăm). 1. Oraş în NE S.U.A. (Pennsylvania), în conurbaţia Alientown-Bethlehem-Easton, la E de fluviul Delaware, cu peste 70 000 loc. Este centru industrial. A fost fundat în 1741. 2. Localitate în E Re-publicii Africa de Sud, la S de Johannesburg. 3. Bethlehem (Bayt Lahm). Oraş pe malul de V al Iordanului ocupat de Israel, la SV de Ierusalim, cu circa 30 000 loc. Potrivit Bib-liei, aici s-a născut Hristos. 4. Localitate situată în S.U.A. (Pennsylvania), la NV de oraşul Philadelphia.
Bethnal Green. (betnăl grin). Cartier al Londrei (Anglia-Marea Britanie).
Béthune. (betiun). 1. Oraş în NV Franţei (Artois), la N de Arras, cu circa 270 000 loc. Se găseşte în aglomeraţia Lille. 2. Râu în NE Franţei, cu vărsare în Marea Mânecii la ora-şul Dieppe.
Betica, Cordillera. (betica, cordiliera). Sis-tem de culmi muntoase în Spania de Sud, paralel cu ţărmul Mării Mediterane, consti-tuit din mai multe şiruri (Sierra Nevada, Almijara, Ronda ş.a.). Lungimea ajunge la 630 km iar altitudinea maximă la 3 478 m (vf. Mulhacén).
Betijoque. (betihoc). Localitate situată în NV Venezuelei, la E de laguna Maracaibo, la S de râul Motatán.
Betioky. Localitate situată în SV Madagas-carului, la SE de oraşul Tuléar, la S de râul Onilahy.
Bet Israel. (bet izrael). Cartier al oraşului Ierusalim (Israel).
Betpak-Dala. 1. Regiune deşertică în Ka-zahstan, între râul Sarisu (la V) şi Lacul Bal-haş (la E). Suprafaţa este de circa 75 000 kmp. Este o depresiune plană cu altitudinea medie de 300-350 m şi maxim de 974 m. Aici se află multe lacuri sărate şi, în subsol, diverse minereuri. 2. Bet-Pak-Dala. Locali-tate în Kazahstan, la V de lacul Balhaş.
Betong. Localitate în Malaysia, situată în partea insulară (Sarawak), la Marea Chinei de Sud.
Betroka. Localitate situată în S Madagasca-rului.
Betsiamites. Localitate în SE Canadei, pe ţărmul N al estuarului Sf. Laurenţiu, la NE de Québec.
Bettelwurfspitze. (betel vurf spiţe). Vârf (2 725 m) în V Austriei, în Munţii Karwendel, la NE de oraşul Innsbruck.
Bettiah. Oraş în NE Indiei, aproape de graniţa cu Nepal, la NE de oraşul Gorakhpur.
Bettola. Localitate în NNV Italiei, la NE de Genova şi la S de oraşul Piacenza.
Betul. Localitate în centrul Indiei, pe râul Kanhan (afluent al fluviului Godavari), la NV de oraşul Nagpur.
Betuwe. (betuve). Regiune în centrul Olandei, între Rin şi râul Waal.
Betwa. (betua). Râu (580 km) în India, aflu-ent al fluviului Gange.
Beuca. Comună din jud. Teleorman, cu peste 1 500 loc. A fost declarată comună în 2004.
Beuel. Localitate în Germania, aproape de oraşul Bonn.
Beuerberg. Localitate în S Germaniei, la E de lacul Starnborgi (Würm), pe râul Loisach.
Beulah. (boile). Localitate situată în S.U.A. (Michigan), la E de lacul Michigan.
Beure. (beor). Localitate în E Franţei, pe râul Doubs, la SV de oraşul Besançon.
Beuren. Localitate în V Germaniei, la E de oraşul Trier.
Beuvronne. (beovron). Localitate lângă Paris (Franţa).
Bevaix. (beve). Localitate în VSV Elveţiei, pe ţărmul V al lacului Neuchâtel, la SV de oraşul Neuchâtel.
Beveland. Insule olandeze în Marea Nordu-lui, la gura de vărsare a râului Schelde. Su-prafaţa este de 90,6 kmp (North Beveland) şi 373 kmp (South Beveland). Numărul lo-cuitorilor este de peste 125 000. Oraşele principale sunt Middelburg, Vlissingen şi Goes. Relieful este jos, de dune. Se cresc animale.
Bevensen. (bevenzen). Localitate în N Ger-maniei, pe râul Limenau, la SE de oraşul Lüneburg.
Bever. Localitate în SE Elveţiei, pe râul Inn, la SV de oraşul Zuoz.
Beveren. Localitate în N Belgiei, la V de Antwerpen (Anvers).
Beverley. (beverlii). Localitate în E Angliei, pe râul Hull, la N de oraşul Hull.
Beverly. (beverlii). Localitate situată în S.U.A. (Massachusetts), pe ţărmul golfului Maine (Oceanul Atlantic), la N de oraşul Boston.
Beverly Hills. (beverlii hils). Cartier al ora-şului Los Angeles (California-S.U.A.).
Bevern. Localitate în Germania, pe râul We-ser, la SV de oraşul Hannover.
Beverwijk. (beverviic). Oraş în NV Olandei, la N de oraşul Haarlem.
Bewani. (beuanii). Munte în N insulei Noua Guinee, în NV statului Papua-Noua Guinee, aproape de graniţa cu Irianul de Vest (In-donezia).
Bewdley. (beudlii). Localitate situată în An-glia (Marea Britanie), lângă oraşul Wolver-hampton şi Birmingham.
Bex. (beş). Localitate industrială (lemn, siderurgie) situată în SV Elveţiei, la SE de Lausanne.
Bey. Munte (3 098 m) în SV Turciei asiatice, la SV de oraşul Antalya.
Beyazköy. (beiazcheoi). Localitate situată în centrul Turciei europene, la NV de oraşul Istanbul.
Beyçayiri. (beiciaiirii). Localitate în NV Turciei asiatice, la E de Dardanele.
Beyla. Localitate în SE Republicii Guineea (Africa).
Beyoglu. Cartier al oraşului Istanbul (Turcia).
Beypazar. Localitate în NV Turciei asiatice, la NV de Ankara.
Beyrouth. (beirut). v. Beirut.
Beyşehir. (beişehir). 1. Lac în SV Turciei, la SV de oraşul Konya. 2. Localitate în SSV Turciei asiatice, la SE de lacul omonim.
Bežanija. (bejanii ia). Cartier al Beogradu-lui (Serbia).
Bezau. Localitate în NV Austriei, pe râul Bregenzer Ach, la SE de oraşul Bregenz.
Bezdan. Localitate în NV Serbiei, la NV de oraşul Sombor, pe Canalul Bacska Mare.
Bezdead. Comună în jud. Dâmboviţa, cu circa 5 500 loc. Satele componente: Bez-dead, Broşteni, Costişata, Măgura, Tunari, Valea Morii.
Bezdružice. (bezdrujiţe). Localitate în V Cehiei, la NV de oraşul Plzen.
Bezedek. Localitate situată în SSV Ungariei (Baranya), la SV de oraşul Mohács, aproape de graniţa cu Croaţia.
Bezenye. (bezenie). Localitate în NV Un-gariei (Gyor-Moson-Sopron), pe râul Mosoni-Duna, la NV de oraşul Mosonmag-yaróvár.
Bezeréd. (bezeried). Localitate în SV Un-gariei (Zala), la NE de oraşul Zalaegerszeg.
Bezi. (bezii). Localitate situată în NV Un-gariei (Zala), la V de oraşul Gyor.
Béziers. (bezier). Localitate situată în S Franţei, la Golful Lion, pe Canal du Midi, la SV de Montpellier.
Bezikovo. Localitate situată în NE Macedo-niei, pe râul Bregalnica, la NE de oraşul Kocani.
Bezmein. Localitate situată în S Turkmeni-stanului, la NV de oraşul Ashabad.
Bezmer. 1. Localitate în SE Bulgariei, la SE de oraşul Sliven. 2. Localitate în NE Bul-gariei, situată la NV de oraşul Tolbuhin.
Bezons. (bezon). Localitate situată la SV de Paris (Franţa).
Bežovce. (bejovţe). Localitate în SE Slova-ciei, aproape de graniţa cu Ucraina, la E de oraşul Trebišov.
Bezvodno. Localitate în S Bulgariei, la SE de oraşul Asenovgrad.
Bezwada. (bezuada). v. Vijayawada.
Bezzecca. (beţeca). Localitate în N Italiei, la NV de lacul Garda.
Bhadarwah. (badaruah). Localitate în NV Indiei, la NE de oraşul Jammu şi la SE de oraşul Srinagar.
Bhadgaon. v. Bhaktapur.
Bhadra. Centru al mineritului (fier, crom) situat în SV Indiei, lângă oraşul Mangalore.
Bhadrachalam. (badracialam). Localitate în E Indiei, pe Godavari, la NE de oraşul Hyderabad.
Bhadrak. Oraş în NE Indiei, pe ţărmul gol-fului Bengal, la SV de oraşul Calcutta.
Bhadravati. (badravatii). Oraş în SV Indiei, la NV de Bangalore.
Bhagalpur. (bagalpur). Oraş în NE Indiei (Bihar), pe dreapta Gangelui, la NV de Cal-cutta, cu peste 230 000 loc. Centru al indus-triei mătăsii.
Bhakkar. (bacar). Localitate în N Pakista-nului, pe fluviul Indus, la NV de oraşul Mul-tan.
Bhakra. (bacra). Lac de acumulare în N Indiei, la E de oraşul Jullundur.
Bhakra-Nangal. (bacra nangal). Localitate (având hidrocentrală şi lac de acumulare) situată în NV Indiei, la NV de Delhi, lângă lacul de acumulare Bhakra (v.).
Bhaktapur. (bactapur). Oraş în Nepal, la E de Katmandu, cu circa 115 000 loc. Vechiul său nume a fost Bhadgaon. Aici se găsesc numeroase temple hinduiste şi budiste.
Bhalki. (balchii). Localitate aflată în India, în Podişul Deccan, la NV de oraşul Hydera-bad.
Bhamo. Localitate în NE Myanmar-ului, aproape de graniţa cu China.
Bhandara. (bandara). Oraş în centrul Indiei, pe râul Wainganga, la E oraşul Nagpur.
Bharatpur. (baratpur). 1. Oraş în N Indiei, pe râul Jumna, la V de oraşul Agra şi la SE de New Delhi. 2. Localitate în NNE Indiei, la SV de lacul de acumulare Rihand, între oraşele Jabalpur (la SV) şi respectiv Vara-nasi (Benares) la NE.
Bhatia. (batia). Localitate în V Indiei, pe ţărmul Marii Arabice, la V de oraşul Jamna-gar (Navanagar).
Bhatiapara-Ghat. (batiapara gat). Locali-tate situată în Bangladesh, în delta fluviilor Gange-Brahmaputra, la SV de Dacca.
Bhatinda. (batinda). Localitate în NV In-diei, la NV de Delhi, aproape de graniţa cu Pakistan.
Bhatkal. (batcal). Localitate în SV Indiei, pe Coasta Malabar, la NV de oraşul Manga-lore.
Bhatni. (batnii). Localitate în NNE Indiei, la NV de oraşul Patna.
Bhatpara. (batpara). Oraş situat în NE In-diei (Bengalul de Vest), în aglomeraţia Cal-cutta, port în delta fluviului Gange, cu peste 270 000 loc. Centru agricol.
Bhaun. (baun). Localitate în Pakistan, în NE ţării, la SV de Islamabad.
Bhavnagar (Bhaunagar). Oraş în V Indiei (Gujarat), port la Marea Arabiei (Golful Khambhat), cu peste 300 000 loc.
Bhawanipatna. (bauanipatna). Localitate în E Indiei, pe râul Tel (afluent al râului Mahanadi), situat la NV de oraşul Berham-pur.
Bheri. (berii). Râu în Munţii Himalaya (în statul Nepal), subafluent al Gangelui.
Bhikna Thori. (bicna torii). Localitate în Nepal, la graniţa cu India, la SV de Kat-mandu.
Bhilainagar (Bhilai). (bilainagar). Oraş în E Indiei centrale (Madhya Pradesh), la E de Nagpur, cu aproximativ 500 000 loc. Centru metalurgic important.
Bhilwara. (biluara). Localitate în VNV In-diei, pe râul Banas, la SV de oraşul Jaipur.
Bhima. (bima). Râu (800 km) în VSV Indiei, afluent al fluviului Krishna.
Bhind. (bind). Oraş în N Indiei, pe râul Chambal (afluent al lui Jumna iar acesta al Gangelui), la SE de oraşul Agra.
Bhir. (bir). Oraş în V Indiei, la E de oraşele Ahmednagar şi Mumbai.
Bhit. (bit). Insulă (Pakistan) situată la SV de Karachi, în Marea Arabiei.
Bhiwani. (biuanii). Oraş în NNV Indiei, la VNV de oraşul Delhi.
Bhogat. (bogat). Localitate situată în V In-diei, în peninsula Khatiawar, pe ţărmul Mării Arabiei, la SV de oraşul Jamnagar.
Bhojupura. (bogiupura). Localitate situată în N Indiei, la graniţa cu Nepal, la E de Delhi.
Bhola. (bola). Localitate situată în NV in-sulei Dakshin (Bangladesh), în delta fluviu-lui Gange, la braţul Tetuliee.
Bhongir. (bonghir). Localitate în E Indiei, la NE de oraşul Hyderabad.
Bhopal. (bopal). Oraş situat în India cen-trală, centru administrativ al statului Madhya Pradesh, cu circa 700 000 loc.
Bhubaneswar. (buvanesuar). Oraş în E In-diei, centrul administrativ al statului Orissa, cu circa 220 000 loc.
Bhuj. (bugi). Localitate în V Indiei (Guja-rat), la N de golful Kutch, la V de oraşul Ahmedabad.
Bhusawal. (busaual). Oraş în partea central-vestică a Indiei, la NV de oraşul Akola.
Bhutan, Regatul. Stat în partea central-sudică a Asiei, pe versantul de SE al Munţi-lor Himalaya. Suprafaţa este de 47 000 kmp iar populaţia cam 1,5 milioane loc. Capitala este Timphu (Thimbu) dar şi oraşul Paro Dzong (capitala administrativă). Relieful este muntos.
Biach. (biaci). Localitate în SV Mauritaniei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la graniţa cu Senegal.
Biafo. Mare gheţar de vale situat în Munţii Karakorum (N Pakistanului) între vârfurile Latok (7 468 m) şi Builah (6 294 m). Lungimea maximă este de 68 km iar su-prafaţa sa atinge 620 kmp.
Biafra. Golf situat în scobitura estică a Gol-fului Guineea; aici se varsă fluviul Niger.
Biai. (bioii). 1. Munte (316 m) situat lângă Budapesta (Ungaria). 2. Lac situat la VSV de capitala Ungariei, la SV de muntele cu acelaşi nume.
Biak. 1. Insulă (2 454,7 kmp) în Indonezia (din cadrul grupului de insule Shouten), situată la N de Irianul de Vest. 2. Localitate situată în SE insulei cu acelaşi nume.
Biala. Localitate în Bulgaria, pe ţărmul Mării Negre, la S de Varna.
Biala. (biava). 1. Râu (115 km lungime, su-prafaţa 988 kmp) în SE Poloniei, afluent al fluviului Vistula. Izvorăşte din Munţii Beschizi. 2. Localitate în S Poloniei, la SV de oraşul Opole.
Biala Piska. (biava pisca). Localitate în NE Poloniei, la SE de lacul Sniardwy, la NV de oraşul Bialystok.
Biala Podlaska. (biava podlasca). Locali-tate situată în E Poloniei, la E de Varşovia.
Biala Premsa. (biava premsa). Râu (51 km) în Polonia, afluent al Vistulei, la E de Ka-towice.
Biala Rawska. (biava ravsca). Localitate în partea central-estică a Poloniei, la E de ora-şul Lodz.
Biala Slatina. (biala slatina). Localitate în NV Bulgariei, pe râul Skim (afluent al Du-nării), la NE de oraşul Vraca.
Bialka. Râu în Munţii Tatra Mare, la graniţa Slovacia-Polonia.
Bialobrzegi. (biavobrîzeghi). Localitate în E Poloniei, pe râul Pilica (afluent al Vistulei), la SSV de Varşovia.
Bialogard. (biavograd). Localitate în NV Poloniei, pe râul Parseta, la SV de oraşul Koszalin.
Bialograd. Localitate în NV Poloniei, la NE de Szczecin.
Bialoleka. (biavovenca). Localitate situată la N de Varşovia (Polonia).
Bialoleka Dw. (biavovenka). Localitate situată la N de Varşovia şi de localitatea Bialoleka.
Bialowieza. (biauovieza). Parc naţional în NE Poloniei, la NE de Varşovia, în cursul superior al râului Narew. Suprafaţa ajunge la 5 069 ha, fiind creat în anul 1921 şi reor-ganizat în 1947. Vegetaţia este de pădure de foioase şi de conifere, aici fiind adăpostit bizonul european (Bison bonassus).
Bialy Bór. (viavii bor). Localitate în NV Poloniei, la SE de oraşul Koszalin.
Bialystok. (biavistoc). Oraş în NE Poloniei, la NE de Varşovia, cu circa 270 000 loc. A fost atestat din secolul al XIV-lea.
Biancavilla. Localitate în E Siciliei (Italia), pe râul Simeto, la NV de oraşul Catania.
Bianco. 1. Localitate în SV Italiei peninsu-lare, pe ţărmul SE al Calabriei, la E de oraşul Reggio Calabria. 2. Cap în SE Italiei penin-sulare, la E de oraşul Brindisi, la strâmtoarea Otranto.
Bianzone. Localitate în NE Italiei, pe râul Adda, aproape de graniţa cu Elveţia, la NE de lacul Como.
Biarritz. (biariţ). Localitate în SV Franţei, pe ţărmul Golfului Biscaya, aproape de graniţa cu Spania.
Bias. (bia). Localitate în SV Franţei, pe ţăr-mul Golfului Biscaya, la jumătatea distanţei dintre Bordeaux (la N) şi Bayonne (la S).
Biasca. Hidrocentrală în SE Elveţiei, la N de Lugano.
Biaschina. Localitate cu hidrocentrală situată în SSE Elveţiei pe râul Tessin (Ticino), ce se varsă în Lacul Maggiore.
Biatorbágy. (biotorbadi). Localitate situată la V de Budapesta (Pest-Ungaria).
Biba. Localitate aflată în NE Egiptului afri-can, pe Nil, la SSV de Cairo.
Bibai. Oraş în VSV insulei Hokkaido, la NE de oraşul Sapporo (Japonia).
Biberach an der Riss. (biberac an der ris). Localitate în SV Germaniei, pe Dunăre, la SV de oraşul Ulm.
Biberist. Localitate situată în NV Elveţiei, la NE de Berna.
Bibi-Hakime. Localitate petrolieră în SV Iranului, la Golful Persic.
Biborţeni. Staţiune balneoclimaterică se-zonieră, de interes local, situată în raza ora-şului Baraolt (jud. Covasna), în depresiunea Baraolt, la 490 m altitudine. Aici se găsesc izvoare minerale.
Bicaj. (bicai). Localitate în NE Albaniei, pe dreapta râului Drin.
Bicaz. 1. Râu, afluent de dreapta al Bistriţei moldoveneşti, la Bicaz. Izvorăşte din masi-vul Hăşmaşu Mare. În bazinul său superior se află Lacul Roşu şi Cheile Bicazului. Are importanţă turistică. 2. Sector de vale în-gustă, transversală, pe cursul superior al râu-lui Bicaz (Carpaţii Orientali), făcând legă-tura între Transilvania şi Moldova. Lungi-mea este de 8 km (de la Lacul Roşu până în satul Bicazu Ardelean). Aici s-a creat o rez-ervaţie complexă (geologică, floristică şi faunistică) de 955 ha. 3. Pas de culme în Carpaţii Orientali, între Munţii Giurgeului şi Hăşmaşu Mare, pe valea superioară a râului Bicaz, la 1 256 m. Asigură legăturile dintre Moldova şi Transilvania. 4. v. Izvoru Munte-lui. 5. Oraş în jud. Neamţ, la confluenţa Bis-triţei moldoveneşti cu Bicazul, cu circa 10 000 loc. Aici se află barajul lacului de acu-mulare "Izvoru Muntelui" şi hidrocentrala "Stejaru" (210 MW) şi o fabrică de ciment. Atestat în 1855 şi a fost declarat oraş în 1960. Satele componente: Capşa, Dodeni, Izvoru Alb, Izvoru Muntelui, Potoci şi Secu. 6. Comună în jud. Maramureş, cu circa 1 500 loc. Aici se află o biserică de lemn din se-colul XVIII. Satele componente: Bicaz, Ci-uta, Corni.
Bicaz-Chei. Comună în jud. Neamţ, pe râul Bicaz, cu peste 4 300 loc. Constituie zonă turistică. Satele componente: Bicaz-Chei, Bârnadu, Gherman, Ivaneş.
Bicazu Ardelean. Comună în jud. Neamţ, cu circa 4 000 loc. Constituie zonă turistică dar este şi centru de extracţie de marne şi cal-care. Satele componente: Bicazu Ardelean, Telec, Ticoş.
Biccari. (bicarii). Localitate situată în SE Italiei peninsulare, la V de oraşul Foggia.
Bicester. (baisestăr). Localitate în S An-gliei, la NE de Oxford.
Bicheci. Deal situat în E Depresiunii Tran-silvaniei între Mirecurea Nirajului şi Sovata. Altitudinea urcă la 1 080 m.
Bichiş. Comună în jud. Mureş, cu peste 1 000 loc. Aici se află un castel din secolul XVIII, în satul Ozd. Satele componente: Bichiş, Gâmbuţ, Nandra, Ozd.
Bichlbach. (biclbac). Localitate în NV Aus-triei, pe râul Lech, la NV de Innsbruck.
Bickendorf. Cartier al oraşului Hamburg (Germania).
Bickley. (baiclii). Localitate în Anglia, la VNV de oraşul Newcastle.
Bicknell. (baicnel). Localitate în S.U.A. (Indiana), la SV de oraşul Indianapolis.
Bicsérd. (bicierd). Localitate în SV Ungariei (Barany), la SV de oraşul Pécs.
Bicske. (bici che). Localitate situată în Un-garia (Fejér), la V de Budapesta şi la SE de Tatabánya.
Bida. Oraş situat în partea central-vestică a Nigeriei, pe râul Kaduna, la SV de oraşul Kaduna.
Bidar. Oraş în centrul Indiei, pe râul Manjra, la NV de oraşul Hyderabad.
Biddeford. (bidefărd). Localitate situată în NE S.U.A. (Maine), pe ţărmul Golfului Maine (Oceanul Atlantic), la SV de oraşul Portland.
Biddinghuizen. Localitate în Olanda, aflată în insula Flevoland, la SE de oraşul Lelystad.
Biddulph. (bidalf). Localitate situată în An-glia (Marea Britanie), aproape de oraşul Manchester.
Bideford. (bidefărd). Localitate în SV An-gliei (Marea Britanie), în N peninsulei Cornwall, la NV de oraşul Exeter, pe ţărmul golfului Barnstaplei.
Bidjovagge. (bid iovaghe). Localitate în N Norvegiei, centru de extracţie a plumbului.
Bié. 1. Regiune în partea central-sudică a Angolei, străbătută de râurile Cunene şi Cu-bango. 2. Podiş în SV Angolei. 3. Vârf (2 610 m) în podişul cu acelaşi nume (Angola).
Biebermühle. (bibermiuhle). Localitate în SV Germaniei, la NE de oraşul Saarbrücken.
Biebrza. (biebrîza). Râu (138 km lungime, 6 995 kmp suprafaţa bazinală) în NE Poloniei, afluent al râului Narew, care este afluent al Bugului.
Biecz. (biţ). Localitate în SE Germaniei, pe râul Ropa, la SE de oraşul Tarnów.
Biedenkopf. (bidencopf). Localitate situată în V Germaniei, pe râul Lahn, la NV de ora-şul Marburg.
Biederitz. (bideriţ). Localitate situată în Germania, la NE de Magdeburg, pe Elba.
Biedrusko. Localitate în V Poloniei, pe râul Warta, la N de oraşul Poznan.
Biel. 1. Lacul, Biel (fr. Bienne, germ. Bieler See). (bil). Lac în NV Elveţiei, în Munţii Jura, având suprafaţa de 41,1 kmp, lungimea maximă 16,1 km, lăţimea 1,6-4,8 km. Pe malul lacului se află oraşul omonim. 2. Oraş în NV Elveţiei (Berna), în N lacului cu ace-laşi nume, cu circa 90 000 loc. Este centru industrial dar şi turistic. 3. (biel). Localitate în SE Slovaciei, aproape de graniţa cu statele Ungaria şi Ucraina.
Bielawa. (bielava). 1. Localitate situată în SV Poloniei, la SV de Wroclaw. 2. Cartier al capitalei Poloniei, Varşovia.
Bielefeld. (bilăfeld). Oraş în partea centrală a Germaniei (Renania de Nord-Westfalia), cu peste 515 000 loc. A fost menţionat documentar în anul 1015.
Biella. Oraş în NV Italiei, pe râul Sesia, la NV de oraşul Novara.
Belarus (Belarus), Republica. Stat în Eu-ropa E, cu suprafaţa de 207 600 kmp şi peste 10 milioane loc. Capitala este oraşul Minsk.
Bielovce. (bielovţe). Localitate în SSE Slovaciei, la graniţa cu Ungaria, la SE de oraşul Levice.
Bielsk. Localitate în centrul Poloniei, la NV de Varşovia.
Bielsko-Biala. (bielsco-biava). Oraş în S Poloniei, la baza Munţilor Beskizii de Vest, cu aproximativ 180 000 loc. Este un centru industrial.
Bielsk Podlaski. (bielsc podlaschii). Locali-tate în ENE Poloniei, la S de oraşul Bialistock.
Bielszowice. (bielsoviţe). Localitate situată în Silezia (Polonia), la NE de oraşul Zabrze.
Bien Hoa. Oraş în S Vietnamului, la NE de oraşul Ho Şi Min, cu aproape 200 000 loc.
Biene. Vârf (746 m) în Culmea Pietricica (Subcarpaţii Moldovei).
Bieniów. (bienof). Localitate în SV Poloniei, la SV de oraşul Zielona Góra.
Bienne. v. Biel.
Bienno. Localitate în Italia, în NE ţării, pe râul Oglio, la E de lacul Como.
Bierawka. (bieravca). Râu situat în Silezia (Polonia), afluent al fluviului Odra (Oder).
Bière. (bier). Localitate în Elveţia, la V de lacul Geneva, situată la SV de oraşul Lausanne.
Bierfeld. (birfăld). Localitate în V Germa-niei, la SE de oraşul Trier.
Biertan. (biertan). Comună în jud. Sibiu, cu circa 3 200 loc. Satele componente: Biertan, Copşa Mare, Richiş.
Bierun Nowy. (bierun novii). Localitate în Silezia Superioară (Polonia), la SE de oraşul Katowice.
Bierun Stary. (bierun starii). Localitate situată în Silezia (Polonia), la SE de oraşul Katowice.
Bierutów. (bierutof). Localitate în SV Polo-niei, pe râul Widawa, la NE de oraşul Wro-claw.
Biescas. Localitate în Spania, în NE ţării, în Pirinei, la NV de oraşul Lerida.
Biesdorf. (bizdorf). Cartier al Berlinului (Germania).
Bietigheim. (bitigaim). Localitate situată în SV Germaniei, pe râul Enz (afluent al Neckar-ului), la NV de Stuttgart.
Bietschhorn. (bitşorn). Vârf (3 934 m) în Munţii Alpii Bernezi, în SV Elveţiei.
Bièvre. (bievrî). 1. Localitate în S Belgiei, la SV de localitatea Rochefort. 2. Râu situat la SV de Paris (Franta), afluent al Senei.
Bièvres. (bievre). Localitate situata la SV de Paris (Franta).
Biewels. (bievels). Localitate situată în NE Luxemburgului, la graniţa cu Germania.
Biezun. Localitate în Polonia, pe râul Wkra (afluent al Vistulei), la NV de Varşovia.
Biferno. Râu (105 km) în E Italiei, cu văr-sare în Marea Tireniană la Campomarino.
Bifurcación. (bifurcasion). Localitate în S Uruguay-ului, la NV de oraşul San José de Mayo.
Biga. Râu în NV Turciei asiatice, care se varsă în Marea Marmara.
Bigaa. Râu în insula Luzon (Filipine), aflu-ent al râului Maribó, cu vărsare în Golful Manila, la N de oraşul Manila.
Bigadiç. (bigadici). Localitate în V Turciei asiatice, pe râul Simav, la SE de oraşul Balikeşir.
Biganos. Localitate în SV Franţei, pe râul Leyre, la SV de oraşul Bordeaux.
Bigăr. Localitate în SV României, la V de Orşova, în Munţii Almăjului.
Big Bay. (big bei). Localitate în S.U.A. (Michigan), pe ţărmul lacului Superior.
Big Bell. Localitate minieră (minereuri com-plexe) în V Australiei, pe ţărmul Oceanului Indian, la N de Perth.
Big Bend. Parc naţional în S.U.A. (Texas), în bazinul Rio Grande. Suprafaţa este de 324,8 kmp. A fost creat în 1935.
Big Falls. (big fols). Localitate situată în NV S.U.A. (Minnesota), aproape de graniţa cu Canada, la NV de Duluth.
Bigge. (bighe). Râu în Germania, în regiunea Ruhr, afluent al râului Lenne (iar acesta al râului Ruhr).
Biggs. Localitate în NV S.U.A. (Oregon), pe fluviul Columbia, la ENE de oraşul Portland.
Big Horn. Râu (541 km lungime) ce curge la V de Munţii Big Horn, subafluent al lui Mis-souri (statul Wyoming).
Bighorn (Big-Horn). (bighorn). 1. Culme muntoasă granitică în V S.U.A. (Wyoming şi Montana), în Munţii Stâncoşi. Lungimea ajunge la 193 km, lăţimea la 40-80 km, alti-tudinea maximă urcă la 4 015 m (Cloud Peak). Se găsesc păduri de conifere şi stepă alpină ca şi mici gheţari. 2. Localitate în S.U.A. (Montana), situată pe râul Yellow-stone, la NE de oraşul Billings.
Bignasco. (biniasco). 1. Vârf (2 732 m) în Elveţia, în Alpii Lepontini. 2. Localitate în S Elveţiei, pe râul Maggia (ce se varsă în lacul Maggiore), la NV de oraşul Ascona.
Bignay. (bignei). Localitate în V insulei Lu-zon (Filipine), la N de Manila.
Big Rapids. (big rapids). Localitate aflată în S.U.A. (Michigan), pe râul Muskegon, la NNE de oraşul Grand Rapids.
Big River. (big rivăr). Localitate situată în centrul Canadei (Saskatchewan), la NV de oraşul Prince Albert şi la ENE de oraşul Ed-monton.
Big Rock Point. (big roc poant). Centru in-dustrial (atomocentrală) situat în NE S.U.A. (Michigan).
Big Salmon. (big selmăn). Localitate în NV Canadei, pe râul Lewes (subafluent al fluviu-lui Yukon), la N de oraşul Whitehorse.
Big Snowy Mt. (big snaui maunt). Vârf (2 661 m) în NV S.U.A. (Montana), în Munţii Stâncoşi, la N de râul Musselschell (afluent al lui Missouri).
Big Spring. Localitate situată în S.U.A. (Texas), la NE de oraşul Odessa şi la SV de oraşul Abilene.
Big Stone Gap. (big ston ghep). Localitate în S.U.A. (Virginia), la NV de oraşele Bristol şi Johnson City şi la NE de oraşul Knoxville.
Big Sur. (big sar). Localitate situată în S.U.A. (California), pe coasta Oceanului Pa-cific, la jumătatea drumului dintre San Fran-cisco (la N) şi Los Angeles (la S).
Big Timber. (big taimber). Localitate aflată în S.U.A. (Montana), pe râul Yellowstone, la VSV de oraşul Billings şi la SE de oraşul Helena.
Big Valley. (big velei). Localitate în Canada, centru al mineritului (petrol), la SE de oraşul Edmonton.
Bihac'. (bihaci). Localitate în NV Bosniei, la graniţa cu Croaţia.
Bihar. 1. Stat în NE Indiei, în Câmpia Gan-gelui, cu suprafaţa de 173 900 kmp şi cu circa 70 milioane loc. Centrul administrativ este Patna. 2. Oraş în regiunea cu acelaşi nume, la SE de oraşul Patna.
Biharamolo. Localitate situată în NV Tan-zaniei, pe ţărmul lacului Victoria.
Bihardancsháza. (bihor donci hazo). Locali-tate în E Ungariei (Hajdú-Bihar), la SV de oraşul Debrecen.
Biharea. Cetate de pământ (sec. IX-XI) situată în satul Biharia, la NV de Oradea (jud. Bihor), centru al formaţiei statale de tip feudal condusă de Menumorut.
Biharia. Comună în jud. Bihor, cu circa 6 000 loc. Satele componente sunt: Biharia, Cauaceu, Niuved, Parhida, Satu Nou, Tămăşeu.
Biharkeresztes. (bihor cheresteş). Localitate de vamă în E Ungariei, la graniţa cu România (Borş).
Biharnagybajom. (bihor nagi boiom). Lo-calitate situată în E Ungariei (Hajdú-Bihar), la SV de Debrecen.
Bihartorda. (bihor tordo). Localitate în E Ungariei (Hajdú-Bihar), situată la SV de ora-şul Debrecen.
Biharugra. (bihor ugro). 1. Localitate situată în ESE Ungariei (Békés), la NV de lacul Ludus, aproape de graniţa cu România. 2. Lacuri de tip heleştee situate în Ungaria la graniţa cu România (în dreptul satului Ateaş). Aici intră lacurile Ludus, Nagy, Begécs.
Bihé. v. Bié.
Bihor. 1. Munţii Bihor. Masiv muntos con-stituind nucleul Munţilor Apuseni, situat în-tre obârşiile văii Iada la N şi ale Crişului Alb la S. Este alcătuit din roci cristaline, sedi-mentare (gresii, conglomerate, marne, cal-care) şi eruptive. Altitudinea maximă este de 1 849 m (vf. Cucurbăta Mare). Din aceşti munţi se exploatează bauxită, polimetale, dacite şi calcare. Se găsesc fenomene car-stice: peşteri (Scărişoara, Focul Viu, Cetăţile Ponorului), avene, cascade, Izbucul şi Cheile Galbenei etc. Aici se află staţiunea Stâna de Vale. 2. Judeţ în NV României, la graniţa cu Ungaria, pe cursurile superior şi mijlociu ale Crişului Repede şi Crişului Negru. Suprafaţa este de 7 535 kmp (3,17% din suprafaţa ţării), cu peste 660 000 loc. Reşedinţa este Oradea.
Bihov. Localitate situată în Belarus, la graniţa cu Rusia, pe Nipru, la S de oraşul Mogiljov.
Bija (Biia). (biia). Râu (473 km lungime, 40 000 kmp suprafaţa bazinală) în Siberia, aflu-ent al fluviului Obi. Traversează oraşul Bijsk (Biisk).
Bijagós. (bigiagos). Arhipelag de 60 insule în E Oceanului Atlantic, în apropierea ţărmu-lui Africii, cu suprafaţa de 1 600 kmp. In-sulele principale sunt Orango, Caravéla, Roxa, Bolama etc. Pe insule se găsesc păduri tropicale de mangrove, şi se cultivă orez şi palmieri de cocos. Oraşul principal este Bo-lama. Arhipelagul intră în componenţa statu-lui Guineea-Bissau.
Bijapur. (bigiapur). Oraş în V Indiei, la SV de oraşul Sholapur.
Bijar. (bigiar). Localitate în NV Iranului, pe râul Qizil Uzun, la NV de oraşul Hamadan.
Bijavar. (bigiavar). Localitate în partea cen-tral-nordică a Indiei, la NV de oraşul Ja-balpur.
Bijeljina. (bi ieliina). Localitate în NE Bos-niei-Herţegovinei, la NE de oraşul Tuzla.
Bijelo Polje. (bi ielo polie). Localitate în NE Muntenegrului, pe râul Lim, la NV de oraşul Ivangrad.
Bijenik. (bi ienic). Localitate situată lângă Zagreb (Croaţia).
Bijlmermeer. (bi iil mermer). Polder în Olanda, situat în apropierea Amsterdamului.
Bijni. (biinii). Localitate în NE Indiei, la NV de oraşul Shillong.
Bijsk (Biisk). (biisc). Oraş în Siberia (Ru-sia), la SE de Barnaul, cu peste 230 000 loc. Centru industrial.
Bikács. (bicaci). Localitate în Ungaria (Tolna), la NV de oraşul Paks.
Bikal. (bicol). 1. Localitate în SV Ungariei (Baranya), la N de oraşul Pécs. 2. Râu în SSV Ungariei, afluent al râului Kapos. Îşi are izvorul în regiunea deluroasă a Munţilor Mecsek.
Bikaner. Oraş în NV Indiei (Rajastan), în deşertul Thar, la V de Delhi, cu circa 300 000 loc. A fost fundat în 1485.
Bikar. Atol în Oceanul Pacific, în arhi-pelagul Marshall.
Bikin. 1. Râu (400 km lungime, 29 000 kmp suprafaţa bazinală) în SE Rusiei (Siberia), afluent al râului Ussuri (afluent al fluviului Amur). 2. Localitate situată pe râul omonim, la graniţa cu China.
Bikini. (bichinii). Atol în NV Arhipelagului Marshall (Pacificul de Vest), având suprafaţa de 5 kmp. A constituit poligon al S.U.A. pen-tru experienţe nucleare (între 1946-1956). Populaţia a fost evacuată în anul 1968 da-torită radioactivităţii puternice.
Bikol. Localitate situată în NNV Ungariei (Komárom-Esztergom), la NE de oraşul Tata.
Bikoro. Localitate în V R.D. Congo, la S de oraşul Mbandaka.
Bikovnya. (bicovnia). Localitate situată la E de Kiev (Ucraina).
Bikovo. 1. Localitate în N Serbiei, la SE de oraşul Subotica. 2. Localitate în S Rusiei eu-ropene, pe Volga, la NE de oraşul Volgo-grad.
Bikovskii. Localitate situată în NE Siberiei (Rusia), la E de delta fluviului Lena, la golful Iana (Marea Laptev-Oceanul Arctic).
Bilá. Localitate în NE Cehiei, la graniţa cu Slovacia, la SE de oraşul Ostrava.
Bilalyim (El Bilalyim). (bilaliim). Localitate în Peninsula Sinai, în SV, la Marea Roşie (Egipt).
Bilara. Localitate în NV Indiei, la SV de oraşul Jaipur.
Bilaspur. 1. Oraş în India, la NE de oraşul Nagpur. 2. Localitate în India, pe ţărmul E al lacului Bhakra şi la E de oraşul Jullundur.
Bilbao. Oraş situat în N Spaniei (Ţara Bas-cilor), cel mai mare port al ţării, pe canalul Nervion, la Golful Biscaya. Populaţia este de circa 1 milion loc. A fost fundat în anul 1300.
Bilbeis. Oraş în delta Nilului (Egipt), la NE de Cairo.
Bilbilis. Oraş ruiniform situat în NE Spaniei, la SV de Zaragoza, pe râul Jalón (afluent al fluviului Ebro).
Bilbor. 1. Depresiune intramontană, de baraj vulcanic, în Carpaţii Orientali, între Munţii Călimani (la NV), Giurgeului (la V şi SV) şi Bistriţei (la E), la 950 m altitudine, drenată de cursul superior al Bistricioarei. Relieful este colinar şi de terase. Se exploatează turbă şi se găsesc izvoare minerale bicarbonatate-calcice. 2. Comună în jud. Harghita, pe Bis-tricioara, cu circa 3 000 loc. Este staţiune balneară. Aici se află o rezervaţie naturală floristică (Mlaştina Pârâul Dobreanului, cu suprafaţa de 3,5 ha) şi o biserică de lemn din secolul al XVIII-lea. Satele componente sunt: Bilbor, Răchitiş.
Bilca. Comună în jud. Suceava, cu circa 3 800 loc. Satele componente: Bilca.
Bilciureşti. Comună situată în jud. Dâmbo-viţa, pe Ialomiţa, cu aproape 2 000 loc. Satele componente sunt: Bilciureşti, Suseni-Socetu.
Bildudalur. Localitate în NV Islandei, pe ţărmul fiordului Arnar.
Bileca. (bilecia). Localitate în SE Bosniei-Herţegovinei, situată la graniţa cu Muntene-gru, la SE de oraşul Mostar.
Bilecik. Localitate în NV Turciei asiatice, la E de Bursa.
Biled. Comună în jud. Timiş, cu peste 6 000 loc. Satele componente: Biled, Şandra, Uihei.
Bilgoraj. (bivgorai). Localitate în SE Polo-niei, la SSE de oraşul Lublin.
Bilhorod-Dnyistrovski. (bilhorod dniis-trovschii). Localitate în Ucraina, la Marea Neagră, la SV de Odessa.
Bili. (bilii). Localitate în N R.D. Congo, la NE de oraşul Bondo, pe râul cu acelaşi nume.
Bilin. Localitate în E Myanmar-ului, la E de Rangoon.
Bilina. Localitate în NV Cehiei, la NE de oraşul Most şi la SSV de oraşul Teplice.
Biliran. Insulă (497,2 kmp) situată în arhi-pelagul Filipine, între insulele Panay (la V), Cebu şi Negros (la SE), Samar şi Leyte (la E) şi Sibuyan (la N).
Bilisht (Bilishti). (bilişt, biliştii). Localitate în E Albaniei, la S de Lacul Prespa.
Biljace. (biliace). Localitate în SE Serbiei, la graniţa cu Macedonia, la SE de oraşul Priština şi la NE de oraşul macedonean Skopje.
Bilje. (bilie). Localitate în Croaţia, aproape de confluenţa Dunăre-Drava, la SE de locali-tatea Darda.
Bilk. Localitate în NV Germaniei, pe râul Vechte, la SE de oraşul Nordhorn.
Billbrook. (bilbruc). Cartier al oraşului Hamburg (Germania).
Billell. Râu ce curge prin Hamburg cu văr-sare în Elba.
Billerbeck. Localitate situată în NV Germa-niei, pe râul Berkel, la NV de oraşul Dort-mund.
Billesholm. (bileşolm). Localitate în SV Suediei, la E de oraşul Hälsingborg.
Billingen. (bilinghen). Centru minier (ura-niu) în S Suediei, situat între lacurile Vänern şi Vattern.
Billingham. (bilinghăm). Localitate în NE Angliei (Marea Britanie), centru al industriei chimice.
Billinghay. (bilinghei). Localitate în E An-gliei (Marea Britanie), la SE de oraşul Lin-coln.
Billings. (bilinz). Oraş situat în NV S.U.A. (Montana) pe râul Yellowstone, cu circa 120 000 loc. Este centru industrial.
Bill of Portland. (bil of portlend). Insulă în SE Marii Britanii, în Marea Mânecii.
Billstedt. (bilştet). Cartier al oraşului german Hamburg.
Bilma. Localitate în NE Nigeriei, în deşert.
Bilo. Munţi în NE Croaţiei, spre graniţa cu Ungaria.
Bilovec. (biloveţ). Localitate în NE Cehiei, pe râul Odera, la SV de oraşul Ostrava.
Bilovice. (biloviţe). Localitate în SV Slova-ciei, la NV de Bratislava, aproape de graniţa cu Austria.
Biloxi. (biloşii). Oraş situat în S S.U.A. (Mississippi), port la Golful Mexic, cu circa 200 000 loc. A fost prima aşezare a colonişti-lor în valea fluviului Mississippi (1699).
Bilqas. (bilcas). Oraş în delta fluviului Nil (Egipt).
Biltag. Localitate în centrul deltei Nilului (Egipt).
Biltine. Localitate aflată în E Ciadului, aproape de graniţa cu Sudanul.
Bilto. Localitate în NE Norvegiei, pe râul Reisaelv, la SE de oraşul Tromsø.
Biltta. Localitate în centrul statului Togo (Africa).
Bilzen. (bilsen). Localitate în NE Belgiei, la SE de oraşul Hasselt.
Bima. Localitate situată în E Insulei Sum-bawa, la Marea Flores (Indonezia).
Bimini. (biminii). Insule (23,3 kmp) corali-gene (Bahama-Oceanul Atlantic).
Bina. 1. Bina (Etawa). (etaua). Oraş în cen-trul Indiei, la NE de oraşul Bhopal. 2. Locali-tate situată în insula Malaita (arhipelagul Solomon din Oceanul Pacific).
Bina. (binia). Localitate în S Slovaciei, pe râul Garam, la SE de oraşul Nove Zámky.
Binacka Morava. (binaci ca). Râu în S Ser-biei, afluent al Moravei de Sud.
Binche. (binş). Localitate în SSV Belgiei, la SE de oraşul Mons.
Bindea. Vârf (2 450 m) situat în Munţii Fă-găraşului.
Binder. Localitate în NE Mongoliei, pe râul Onon, la NE de Ulan-Bator.
Binderé. (bindere). Localitate în Ciad, în SV ţării, la graniţa cu Camerunul.
Bindjai. (bindgiai). Oraş în NE insulei Su-matra (Indonezia), la V de oraşul Medan.
Bindo. Localitate în Ciad, în SV statului, pe râul Lagone, la SE de oraşul Pala.
Bindura. Localitate în NE statului Zim-babwe, la NE de capitala Harare (Africa).
Bingelheim. (binghelhaim). Localitate situată în partea central-nordică a Germaniei, la SE de oraşul Hannover, pe râul Imerste.
Bingen. (binghen). Localitate minieră (fier) în SV Germaniei, situată pe Rin.
Bingham. (bingăm). Localitate situată în S.U.A. (statul Utah), la S de Salt Lake City. Mai poartă denumirea de Bingham Canyon. 2. Localitate în NE S.U.A. (Maine), pe râul Kennebe, la N de oraşul Augusta.
Binghamton. (binghămtăn). Oraş în NE S.U.A. (New York), aflat pe râul Susque-hanna, la S de Syracuse, cu peste 270 000 loc.
Bingley. (binglii). Localitate în Anglia (Marea Britanie), în apropierea oraşelor Manchester şi Sheffield.
Bingöl (Çapakçur). (bingheol, ciapacciur). Localitate în E Turciei, pe râul Murat, la V de lacul Van.
Bingöl Daglari. (bingheol daglarii). Vârf (3 250 m) în NE Turciei asiatice, la SE de ora-şul Erzurum şi la NV de lacul Van.
Bingum. Localitate în NV Germaniei, pe Ems, la SE de oraşul Emden.
Binh-Dinh. (bin din). Oraş în SE Vietnamu-lui, pe ţărmul Mării Mediterane.
Binic. Localitate în NV Franţei, pe coasta N a peninsulei Bretagne, la Golful St. Maló, la NV de oraşul St. Brieuc.
Binjai. (bingiai). v. Bindjai.
Binn. Localitate în Elveţia, în S confed-eraţiei, în Alpii Lepontini, aproape de graniţa cu Italia, la NE de oraşul Mörel.
Binnaway. (binevei). Localitate situată în SE Australiei, la NV de oraşul Newcastle.
Binsfeld. (binzfeld). Localitate în V Germa-niei, la NNE de oraşul Trier.
Binsert. 1. Oraş în N Algeriei, pe ţărmul Mării Mediterane, la NV de Tunis. 2. Lac (500 kmp) în N Tunisiei, la SV de oraşul omonim.
Binsheim. (binşeim). Localitate în regiunea Ruhr (Germania), pe Rin, la NNV de oraşul Hamburg.
Bint. Localitate în SE Iranului, la NE de ora-şul Surag.
Bintan. 1. Localitate minieră (bauxită) în Insula Riau (la SE de Singapore). 2. Insulă (1 075 kmp) indoneziană situată la NE de insula Sumatra şi la SE de Singapore, din grupul de insule Riau.
Bintuhan. Localitate situată în SE insulei Sumatra (Indonezia), pe ţărmul Oceanului Indian, la SE de oraşul Bengkulu.
Bintulu. Localitate în Malaysia, în V Sara-wakului, la Marea Chinei de Sud.
Bintuni. (bintunii). Localitate în Irianul de Vest (Indonezia), la Golful Berau.
Binz. (binţ). Localitate în E insulei Rügen (Germania) din Marea Baltică.
Bío-Bío. Râu în centrul statului Chile, având 380 km. Izvorăşte din Anzii Patagonezi şi se varsă în Oceanul Pacific la Conception, printr-un estuar. Este navigabil în amonte, până la Nascimento.
Biograd. Localitate în V Croaţiei, pe ţărmul Mării Adriatice, la NV de lacul Vrana şi la SE de oraşul Zadar.
Bioko. Insulă vulcanică situată în Golful Guineii, la o distanţă de 32 km de ţărmul Af-ricii (Guineea Ecuatorială). Suprafaţa ajunge la 2 017 kmp, cu peste 100 000 loc. Oraşul principal este Malabo, capitala statului. Re-lieful este muntos (3 008 m), cu păduri tropi-cale şi plantaţii de cacao, cafea, bananieri şi cocos. Până în anul 1973 s-a numit Fernando Póo, iar până în 1979 Macias Nguema Bi-yogo.
Biokovo. Munte în SV Croaţiei, pe ţărmul Mării Adriatice, cu altitudinea maximă de 1 762 m.
Bioska. Localitate în SV Serbiei, pe râul Morava de Vest, la V de oraşul Jelica.
Biot. (bio). Localitate în SE Franţei, pe ţăr-mul Mării Mediterane, la NE de oraşul Cannes.
Bir. Localitate în Iran, în SE ţării, pe ţărmul Mării Arabia, la SE de oraşul Surag.
Bira. Localitate în SE Rusiei siberiene, la NV de oraşul Habarovsk.
Bir Abu el-Husein. Localitate şi oază în S Egiptului aproape de graniţa cu Sudan, la V de Nil.
Bir Abu el'Uruq. (bir abu el uruc). Locali-tate şi oază în NE Egiptului, la E de Nil, la NE de oraşul El-Isma'iliya.
Bir Adheib. Localitate şi oază în NE Egiptu-lui, la Golful Suez, la SV de oraşul Es-Suweis (= Suez).
Birakan. Localitate în SE Siberiei (Rusia), la NV de oraşul Habarovsk.
Bir al-Mashi. (bir al maşii). Localitate şi oază în NV Arabiei Saudite.
Bir'an-Nuss. Oază şi localitate în SV Iraku-lui, la SV de oraşul An-Najaf.
Birao. Localitate în NE Republicii Centrafri-cane, aproape de graniţa cu Sudanul.
Bir Asakir. Localitate în Yemen, pe uedul Hadhramaut Masila, la NE de oraşul Habban.
Birati. (biratii). Localitate indiană situată la NE de oraşul Calcutta.
Biratnagar. Oraş în SE Nepalului, aproape de graniţa cu India.
Bir'Atrun. Oază şi localitate în NV Sudanu-lui.
Bir-Bir. Localitate în SE Sudanului.
Birca. Localitate în Câmpia Băileştilor, pe cursul Desnăţuiului, la SE de oraşul Băileşti.
Birchiş. Comună în jud. Arad, cu circa 2 200 loc. Aici se află un castel din secolul al XIX-lea. Satele componente: Birchiş, Căpălnaş, Ostrov, Virişmort.
Bircza. (birţa). Localitate situată în SE Poloniei, la SE de oraşul Rzeszów.
Bird. Insulă coraligenă situată între Australia şi Noua Caledonie, în Marea Coralilor (Oceanul Pacific) din arhipelagul Insulele Mării Coralilor. Aparţine de Australia.
Birdsville. (birdsvil). Oraş în E Australiei, pe uedul Diamantina, la NE de lacul Eyre.
Birdum. (birdam). Localitate în N Aus-traliei, în S peninsulei Arnhem, pe râul Roper.
Birdjand (Birjand). (birdgiand, birgiand). Oraş situat în E Iranului, la NE de oraşul Nudeh, aproape de graniţa cu Afganistan.
Birecik. Localitate în SSE Turciei, pe fluviul Eufrat, situată la SE de oraşul Gaziantep.
Bir el-Abd. Localitate în NE Egiptului, în N peninsulei Sinai, pe ţărmul Mării Mediterane, la NE de oraşul El-Isma'iliya.
Bir el-Duweidar. (bir el dueidar). Localitate şi oază în NE Egiptului, la SE de oraşul Port Said.
Bir el-Giddi. (bir el ghidii). Oază în NV peninsulei Sinai (Egipt), la NE de oraşul Suez.
Bir el-Gof. Oază şi localitate în NE Egiptu-lui, în E peninsulei Sinai, aproape de Israel, la SV de localitatea El-Kuntilla.
Bir el-Hadhira. (bir el hadira). Oază şi lo-calitate în N peninsulei Sinai (Egipt), la SV de localitatea Mazar.
Bir el-Hadjaj. (bir el hadgiagi). Oază şi lo-calitate în SV Algeriei, în deşert, la SV de localitatea Taourirt.
Bir el-Hassana. Oază în NE peninsulei Sinai (Egipt).
Bir el-Qaraya. (bir el caraia). Oază în N Egiptului, la V de delta fluviului Nil.
Bir el-Ruafa. Localitate în NE peninsulei Sinai (Egipt), la graniţa cu statul Israel.
Bir Enzaran. Localitate poziţionată în partea central-sudică a Saharei Occidentale.
Bireuen. Localitate situată în N insulei Su-matra (Indonezia), pe ţărmul Mării Andaman (Oceanul Indian).
Bir Fajr. (bir fagir). Oază în NV Arabiei Saudite, în regiunea Al-Huj, pe uedul Fajr.
Bir Fatmah. Oază în partea central-nord-vestică a Irakului, la NV de oraşul Tikrit.
Bir Gandús. Oază aflată în SV Saharei Occidentale, aproape de graniţa cu Maurita-nia.
Birganj. (birgangi). Localitate găsită în SE Nepalului, la graniţa cu India, la SSV de capitala statului.
Bir Gara. Localitate în SV Ciadului, la NE de oraşul N'Djamena, la E de lacul Ciad, pe uedul Bahr el-Ghazal.
Bir Gindali. (bir ghindalii). Oază în NE Egiptului, la SE de capitala Cairo.
Birgsau. (birgzau). Localitate în S Germa-niei, la graniţa cu Austria, la SE de oraşul Ravensburg.
Bir Hakeim (Bi'r Hukayyim). (bir hu-caiim). Oază în Deşertul Libiei, la distanţa de 64 km SV de Tobruk. Aici s-a desfăşurat o bătălie între francezi şi germani-italieni (în iunie 1942).
Bir Hibeita. Oază în NE Egiptului, la SE de oraşul El-Isma'iliya.
Bir Hirmas. Localitate situată în NV Arabiei Saudite, la NNV de localitatea Tabuk.
Bir Hooker. (bir hucher). Oază în N Egiptu-lui, la V de delta Nilului şi la NV de Cairo.
Biri. (birii). Localitate situată în NE Un-gariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), la SE de oraşul Nyíregyháza şi la NE de oraşul Debre-cen.
Birimbal. Localitate în delta fluviului Nil (Egipt), la SE de oraşul Rashid.
Birján. (bir ian). Localitate în SV Ungariei (Baranya), la SE de oraşul Pécs.
Birjand. (birgiand). v. Birdjand.
Birjusa. (biriusa). Râu (752 km) situat în S Siberiei (Rusia), afluent al fluviului Enisei.
Birk. Localitate în SV Arabiei Saudite, pe ţărmul Mării Roşii, la S de oraşul Nahud.
Birkenfeld. (birchenfăld). Localitate în Germania, pe râul Nahe, afluent al fluviului Rin, în V statului.
Birkenhead. (băcănhed). Oraş în V Marii Britanii (Anglia), în conurbaţia Merseyside, port la estuarul Mersey. Populaţia este în jur de 125 000 loc. Constituie un centru indus-trial.
Birkenwerder. (birchenverder). Localitate situată la N de Berlin (Germania).
Birkesdorf. Localitate în V Germaniei, la SV de oraşul Köln.
Birket Qarun. (birchet carun). Lac în N Egiptului, la SV de Cairo şi la NV de oraşele El-Faiyum şi Simuris.
Birkfeld. (bircfăld). Localitate în ESE Aus-triei, pe râul Feistritz, la NE de oraşul Graz.
Birkholz. (bircholţ). Localitate situată lângă Berlin (Germania), la NE de capitală.
Birkirkara. Oraş situat în insula Malta (Marea Mediterană).
Birkkarspitze. (bircarspiţe). Vârf (2 756 m) în NV Austriei, la NE de râul Isar, în Munţii Karwendel.
Bir Madkur. Oază în NV peninsulei Sinai (Egipt), la NE de oraşul El-Isma'iliya.
Birmania. v. Myanmar, Uniunea.
Birmingham. (bărminghăm). 1. Oraş situat în centrul Marii Britanii (Anglia), cu circa 2,7 milioane loc. Împreună cu suburbiile formează conurbaţia West Midlands. Este un mare centru industrial. 2. Oraş situat în S.U.A. (Alabama), în Munţii Appalachi, cu aproape 1 milion loc. Constituie un centru metalurgic.
Bir Misaha. Oază în SV Egiptului, la graniţa cu statul Sudan.
Bir Moghrein. (bir mogrein). Localitate situată în NV Mauritaniei, aproape de Sahara Occidentală.
Bir Mussallam. Oază în NV Arabiei Saudite, la SE de localitatea de pe ţărmul golfului Aqaba, Abu Kasha.
Bir Naifa. Oază situată în SSE Arabiei Saudite, în deşertul Rub al-Khali.
Bir Nasif. Localitate situată în V Arabiei Saudite, pe uedul Wadi Hamdh.
Birnhorn. Vârf (2 634 m) în Austria, în Munţii Steinberge.
Birnie. (birnii). Insulă (2,6 kmp) situată în arhipelagul Phoenix (din Republica Kiribati) din Oceanul Pacific.
Birnin Kebbi. (birnin chebii). Centrul ad-ministrativ al statului federal nigerian Kebbi.
Birni-N'Konni. (birnii nconii). Localitate situată în S Nigerului, la graniţa cu Nigeria.
Birobidjan. (birobid ian). Oraş în E Rusiei, la V de oraşul Habarovsk, centrul administra-tiv al Republicii Autonome Evreieşti, cu peste 80 000 loc.
Birqash. (bircaş). Localitate în delta fluviu-lui Nil (Egipt), la NV de Cairo.
Birr. Localitate în centrul Irlandei, la SV de Dublin şi la NE de oraşul Nenagh.
Birranga. Munţi în Peninsula Taimîr (N Si-beriei-Rusia).
Birs. Râu (71 km) în NV Elveţiei, afluent al Rinului, în care se varsă la Basel.
Birsfelden. (birsfeldăn). Localitate în NV Elveţiei, la SE de oraşul Basel, pe râul Birs.
Bir Shalatein. (bir şalatein). Oază în SE Arabiei Saudite, pe ţărmul Mării Roşii, la graniţa cu Sudanul.
Birsk. Localitate în E Rusiei, pe râul Belaia (afluent al râului Kama-Volga), la NV de oraşul Ufa.
Birštonas. (birştonas). Localitate în Litua-nia, pe râul Nemunas, la S de oraşul Kaunas.
Birtle. (birtl). Localitate situată în S Canadei (Manitoba), la NV de oraşul Winnipeg.
Bir-Tlacsin. (bir tlacin). Localitate în NV Libiei, centru de extracţie a ţiţeiului.
Bir-Torafawi. (bir torafauii). Oază în V Ira-kului, la SV de oraşul Mosul.
Bir Trefawi. (bir trefauii). Oază în NE Siriei, la NE de localitatea Raqqa.
Bir um Hibal. Centru minier (aur) în SE Egiptului, pe ţărmul Mării Roşii.
Bir Umm Gheta. Oază în E Egiptului, la NE de oraşul de pe Nil El-Minya.
Biržai. (birjai). Localitate în Lituania, în N ţării, la graniţa cu Letonia.
Birzebugga. Localitate în Malta, situată în SE insulei Malta, pe ţărmul Mării Mediter-ane.
Bir-Zelten. Localitate în N Libiei (centru al exploatării de petrol).
Bisag. Localitate în Croaţia, pe râul Zelina, la SV de oraşul Križevci.
Bisamberg. (bizambărg). Localitate în NE Austriei, la N de Viena, pe Dunăre.
Bisbee. (bizbii). 1. Localitate în S S.U.A. (statul Arizona), la SE de Tucson, la graniţa cu Mexic. 2. Localitate situată în S.U.A. (Dakota de Nord), la NE de oraşul Bismarck.
Biscarosse. (biscaros). 1. Localitate în Franţa, pe ţărmul golfului Biscaya (Oceanul Atlantic), la SV de oraşul Bordeaux. 2. La-gună maritimă situată în SV Franţei, la SV de localitatea omonimă.
Biscaya (Vizcaya sau Gascogne (gasconi). Golf al Oceanului Atlantic, între coasta de N a Spaniei şi cea de V a Franţei. Suprafaţa este de 194 000 kmp, adâncimea maximă 5 120 m, lungimea de 400 km. Aici au loc fur-tuni violente. Aici se varsă Garonne, Char-ente, Loara, Adour. Salinitatea medie este 38‰. Porturile principale sunt Brest, Bor-deaux, La Rochelle (Franţa) şi Bilbao, San Sebastian, Santander (Spania).
Biscayne. (bischein). Golf al Oceanului At-lantic, în SE S.U.A., la E de oraşul Miami.
Bisceglie. (biselie). Oraş în SE Italiei, pe ţărmul Mării Tireniene, la NV de oraşul Bari.
Bischeim. (bişaim). Localitate situată în ENE Franţei, pe râul Ill (afluent al Rinului), la N de oraşul Strasbourg.
Bischofsheim. (bişofşaim). Localitate în cen-trul Germaniei, la SE de oraşul Fulda.
Bischofshofen. (bişofsofăn). Localitate aflată în centrul Austriei, la SV de Salzburg.
Bischofswerda. (bişofs verda). Localitate situată în E Germaniei, la graniţa cu Cehia, la NE de oraşul Dresden.
Bischofszell. (bişofsel). Localitate situată în NE Elveţiei, la NV de oraşul St. Gallen.
Bischwiller. (bişviler). Localitate în NE Franţei, la NV de Strasbourg. Este centru al construcţiilor de maşini.
Biscoe. (biscoo). Insule aflate în V Penin-sulei Antarctida.
Biscotas. (biscotes). Lac în S Canadei, la N de lacul Huron şi la NV de oraşul Sudbury.
Biscotasing. (biscotesing). Localitate în S Canadei, pe ţărmul lacului Biscotas, la NV de oraşul Sudbury.
Biscucuy. Localitate situată în NV Vene-zuelei, la NE de oraşul Merida.
Biševo. (bişevo). Insulă (Croaţia) situată în Marea Tireniană, la SV de insula Vis.
Bisha. (bişa). Localitate situată în SV Arabiei Saudite, pe uedul Wadi ash Sahran, la NE de oraşul Abha.
Bisho. (bişo). Localitate în S Republicii Af-rica de Sud, centrul administrativ al bantu-stanului Ciskei, din anul 1981. Populaţia nu-mără circa 3 milioane loc.
Bishop. (bişop). 1. Insulă stâncoasă situată în SV Marii Britanii, în continuarea peninsulei Cornwall, din grupul de insule Scilly. 2. Lo-calitate situată în California-S.U.A., centru minier de extracţie a wolframului, la NE de Los Angeles.
Bishop Aukland. (bişop oclănd). Localitate în NE Angliei (Marea Britanie), la SV de oraşul Newcastle.
Bishops Castle. (bişops chestl). Localitate în Anglia (Marea Britanie), la V de oraşul Bir-mingham.
Bishqemi. (bişchemii). Localitate situată în centrul Albaniei, la S de Tirana şi la V de Elbasan.
Bishri. (bişrii). Munte în partea central-estică a Siriei, la V de fluviul Eufrat.
Bishti i Pallës. (biştii i pales). Cap în V Al-baniei, în Marea Adriatică, la S de locul de vărsare a râului Erzeni în mare.
Bisisthal. (bisistal). Localitate în E Elveţiei, la E de lacul Vierwaldstätt (Lacul celor Patru Cantoane), la NE de oraşul Altdorf.
Biskek (Bishkek). (bişchec). Capitala Kir-ghiziei (fost Frunze).
Biskia. Localitate în V statului Eritrea, la V de Asmara, la graniţa cu Sudanul.
Biskra (Beskra). Oraş în NE Algeriei, situat într-o oază la SV de oraşul Constantine, cu circa 130 000 loc. Constituie un nod de transport şi o staţiune climaterică.
Biškupec. (bişcupeţ). Localitate în NE Croaţiei, la S de oraşul Varaždin.
Biskupice. (biscupiţe). Localitate în S Slova-ciei, la SE de oraşul Lucenec.
Biskupice Olawskie. (biscupiţe ovavschie). Localitate în SV Poloniei, la SE de oraşul Wroclaw.
Biskupiec. (biscupieţ). 1. Localitate în N Poloniei, pe râul Osa (afluent al Vistulei), la E de oraşul Grudziadz. 2. Localitate în NE Poloniei, la NE de oraşul Olsztyn.
Biskupin. Localitate în Polonia, la SV de oraşul Bydgoszcz.
Bislich. (bisliş). Localitate în VNV Germa-niei, pe fluviul Rin, la NV de oraşul Wesel.
Bislig. Localitate situată în E Insulei Min-danao (Filipine).
Bismarck. 1. Arhipelag în componenţa statu-lui Papua-Noua Guinee, situat în Oceanul Pacific (Malaysia), în NE Insulei Noua Guinee, format din circa 200 de insule (New Britain, New Ireland, Amiralităţii, Lavongai etc.). Suprafaţa este de 50 500 kmp şi are peste 350 000 loc. Oraşul principal este Ra-baul. Relieful este muntos vulcanic, altitudi-nea maximă atingând 2 300 m în vf. Sinewit. A fost descoperit în anul 1616 de către navi-gatorii olandezi V. Schoutein şi J. Le Maire. 2. Mare situată în Oceanul Pacific, la E de Noua Guinee şi la V de Insulele Bismarck. 3. (bismerc). Oraş în N S.U.A., port pe Mis-souri, centrul administrativ al statului Dakota de Nord. Populaţia este în jur de 90 000 loc. Este un centru industrial. 4. Localitate aflată în S.U.A. (Missouri), la SV de St. Louis. 5. Munte în E statului Papua-Noua Guinee, cu altitudinea de 4 358 m.
Bismark. Localitate în N Germaniei, la NV de oraşul Brandenburg.
Bisoca. Comună în jud. Buzău, cu circa 3 300 loc. Satele componente sunt: Bisoca, Băltăgari, Lacurile, Lopătăreasa, Pleşi, Re-cea, Sările, Şindrila.
Bison. Localitate în S.U.A. (Dakota de Nord), la SV de oraşul Bismarck.
Bissamcuttack. Localitate în E Indiei, la V de oraşul Berhampur.
Bissau (Bissao). (bisau). Capitala Republicii Guineea-Bissau, port la Oceanul Atlantic, cu peste 120 000 loc. A fost fundat în sec. al XVII-lea. Este capitală din anul 1974.
Bisse. (bişe). Localitate în SV Ungariei (Baranya), la S de oraşul Pécs.
Bissen. (bizen). Localitate situată în centrul Luxemburgului, la NV de capitala Luxem-bourg.
Bisset. (bize). Localitate minieră (aur) în provincia Manitoba (Canada), situată pe ţăr-mul Lacului Winnipeg.
Bissorle. (bizorl). Hidrocentrală situată în SE Franţei, în Alpi, la E de Grenoble, la graniţa cu Italia.
Bistra. 1. Râu, afluent de dreapta al Timişu-lui, în aval de oraşul Caransebeş; lungimea ajunge la 57 km. Izvorăşte din Munţii Ţarcu-lui şi trece prin oraşul Oţelu Roşu (Bistra). Râul străbate culoarul depresionar tectonic omonim, situat între Munţii Poiana Ruscăi (la N) şi Ţarcu (la S). Culoarul depresionar Bistra (27 km lungime, 2 km lăţime şi 58 kmp suprafaţa) comunică spre E, prin Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei, cu Depresi-unea Haţeg. 2. Oraş în jud. Caraş-Severin, în culoarul depresionar omonim, pe stânga râu-lui Bistra. Este centru metalurgic (1804). A fost declarat oraş în 1960. Vechiul nume, până în 1948 a fost Ferdinand, iar până în 1992 Oţelu Roşu. Satele componente: Cireşa, Mal. 3. Comună în jud. Alba, pe Arieş, cu circa 5 600 loc. Satele componente sunt: Bis-tra, Aroneşti, Băleşti, Băleşti-Cătun, Bârleşti, Cheleteni, Ciuldeşti, Creţeşti, Dealu Munte-lui, Dâmbureni, Durăşti, Găneşti, Gârde, Hodişeşti, Hudriceşti, Lipaia, Lunca Largă, Lunca Merilor, Mihăeşti, Nămaş, Novăceşti, Perşeşti, Poiana, Poiu, Rătitiş, Runcuri, Săl-ăgeşti, Ştefanca, Tolăceşti, Tomnatec, Tri-şoreşti, Ţărăneşti, Vârşi-Rontu, Vârşii Mari, Vârşii Mici. 4. Comună în jud. Maramureş, pe Vişeu, cu peste 5 200 loc. Aici se ex-ploatează calcare compacte. Satele compo-nente sunt: Bistra, Crasna Vişeului, Valea Vişeului.
Bistreţ. 1. Comună în jud. Dolj, pe malul lacului cu acelaşi nume, cu peste 5 200 loc. Aici se află două aşezări getice (sec. VI î.e.n.) şi un mare castru roman de pământ, situat pe malul Dunării (sec. II-III e.n.). Satele componente: Bistreţ, Bistreţu Nou, Brânduşa, Plosca. 2. Lac în Lunca Dunării, la gura Desnăţuiului, pe teritoriul comunei cu acelaşi nume.
Bistrica. (bistriţa). 1. Localitate cu hidrocen-trală în SV Serbiei, pe râul Lim (afluent al Drinei). 2. Localitate în Bosnia-Herţegovina, pe râul Vrbas (afluent al Savei), la SSE de oraşul Banja Luka.
Bistricioara. Râu, afluent de dreapta al Bis-triţei moldoveneşti (cu vărsare în lacul de acumulare Izvorul Muntelui). Lungimea este de 55 km. Izvorăşte din SE Munţilor Căli-mani iar în bazinul său superior se găsesc staţiunile balneoclimaterice Bilbor şi Borsec.
Bistricki Laz. (bistrici chii laz). Localitate în Croaţia, aproape de oraşul Dugo Selo.
Bistriţa. 1. Râu, afluent de dreapta al Siretu-lui la sud de Bacău, având lungimea de 288 km. Izvorăşte din Munţii Rodnei, străbate Depresiunea Dornelor şi trece prin oraşele Vatra Dornei, Bicaz, Piatra Neamţ, Buhuşi şi Bacău. Pe cursul său se află hidrocentrale în cascadă (Stejaru, Piatra Neamţ, Roznov, Pângăraţi, Gârleni, Bacău I şi II etc.). Cursul său a fost barat, creându-se lacul de acumu-lare Izvorul Muntelui. Afluenţii principali: Dorna, Neagra, Bistricioara, Bicaz, Tarcău. De la izvor şi până la confluenţa cu Dorna poartă numele de Bistriţa Aurie. Pentru acest râu se mai utilizează denumirea generală de Bistriţa moldovenească spre a se deosebi de Bistriţa ardeleană şi Bistriţa olteană. 2. Râu, afluent drept al Şieului (afluent al Someşului Mare), cu lungimea de 65 km. Îşi are izvorul din N masivului Călimani şi trece prin mu-nicipiul Bistriţa. Este numit şi Bistriţa ardeleană. 3. Râu, afluent de dreapta al Oltu-lui, cu lungimea de 50 km. Izvorăşte din Munţii Căpăţânii. Se mai numeşte şi Bistriţa olteană sau vâlceană. 4. Munţii Bistriţei. Sistem de masive muntoase în Carpaţii Ori-entali, drenat de Bistriţa, situat între defileul Bistriţei de la Zugreni în N şi valea Bistri-cioarei la S. Creasta principală este fragmen-tată în masive (Pietrosu, Bârnaru, Grinţieşu Mic şi Grinţieşu Mare, Budacu etc.), alcătu-ite din roci cristaline. Altitudinea maximă este de 1 859 m (vf. Budacu). Domină pă-durea de răşinoase. 5. Dealurile Bistriţei. Dealuri pe marginea de E a Podişului Tran-silvaniei, între poalele Munţilor Călimani şi Valea Dipşa, drenate de Bistriţa ardeleană, Şieu şi Budac. Sunt constituite dintr-o succe-siune de culmi deluroase. Aici se află şi De-presiunea Bistriţei în care se află situată mu-nicipiul Bistriţa. 6. Municipiu în depresiunea cu acelaşi nume, reşedinţa jud. Bistriţa-Năsăud, cu circa 90 000 loc. A fost men-ţionat documentar în 1264, a devenit oraş în 1349 iar ca municipiu a fost declarat în anul 1979. Satele componente sunt: Chinda, Sărata, Sigmir, Slătiniţa, Unirea, Viişoara. 7. Mănăstirea Bistriţa. Situată în comuna Viişoara, jud. Neamţ, ctitorită în 1407 de Alexandru cel Bun, reconstruită în 1554 de Alexandru Lăpuşneanu. 8. Mănăstirea Bis-triţa. Situată în comuna Costeşti, jud. Vâl-cea, construită în 1491, refăcută în 1519.
Bistriţa-Aurie. v. Bistriţa 1.
Bistriţa Bârgăului. Comună în jud. Bistriţa-Năsăud, cu peste 4 500 loc. Aici se prelu-crează cheresteaua. Satele componente: Bis-triţa Bârgăului, Colibiţa.
Bistriţa-Năsăud. Judeţ în N României, în jumătatea N a Transilvaniei, în bazinul supe-rior al Someşului Mare, cu suprafaţa de 5 305 kmp (2,23% din suprafaţa ţării), şi cu circa 350 000 loc. Reşedinţa este municipiul Bistriţa.
Bisztynek. (bistinec). Localitate în NE Polo-niei, la NE de oraşul Olsztyn.
Bita. Localitate în centrul Bulgariei, la NV de Plovdiv şi la SE de Sofia.
Bitam. Localitate în NV Gabonului, la graniţa cu Guineea Ecuatorială şi cu Came-run.
Bitburg. Localitate în V Germaniei, aproape de graniţa cu Luxemburg.
Bitche. (bitşe). Localitate în Franţa, în NNE ţării, aproape de graniţa cu Germania, la NV de oraşul Strasbourg.
Bitinia (Bithynia). Regiune în NV Asiei Mici (Turciei).
Bitlis. Localitate în E Turciei, la V de Lacul Van, pe Tigrul superior.
Bitolia (Bitola, Bitolj (bitoli)). Oraş în Ma-cedonia cu circa 150 000 loc. A fost fundat în 1014. S-a mai numit Monastir.
Bitonto. Localitate în SE Italiei, la V de Bari, pe ţărmul Mării Adriatice.
Bitra Par. Insulă din arhipelagul Laccadive (India) din Oceanul Indian.
Bitschwiller. (bitşvile). Localitate aflată în E Franţei, pe râul Thur (afluent al râului Ill), la NV de oraşul Mulhouse.
Bitter Creek. (bittăr cric). Localitate în S.U.A. (Wyoming), pe Green River, la NE de oraşul Salt Lake City.
Bitterfeld. (biterfăld). Oraş situat în E Ger-maniei centrale (Saxonia-Anhalt), pe râul Mulde, cu circa 110 000 loc. A fost fundat în anul 1143, fiind centru industrial.
Bitterfontein. (bitărfontăin). Localitate aflată în V Republicii Africa de Sud, pe ţăr-mul Oceanului Atlantic.
Bitterroot (Bitter Root). (bităr rut). Munţi în NV S.U.A. (la graniţa statelor Idaho şi Montana), ce ajung la 2 359 m altitudine ab-solută.
Bitti. (bitii). Localitate în Italia, în NE in-sulei Sardinia, la N de oraşul Nuoro.
Bittva. (bitvo). Râu în V Ungariei, afluent al râului Marcal (iar acesta al râului Rába). Iz-vorăşte din Munţii Bakony.
Biu. Localitate în Nigeria, în NE statului, la SV de oraşul Maiduguri.
Bivio. Localitate în SE Elveţiei, la SV de staţiunea St. Moritz.
Biviraka. Localitate în statul Papua-Noua Guinee (insula Noua Guinee), la baza NE a Muntelui Müller.
Bivolari. 1. Castru roman, construit în 137-138, pe malul stâng al Oltului, în poiana Bivolari de pe teritoriul actual al satului Păuşa (jud. Vâlcea). 2. Comună în jud. Iaşi, pe Prut, cu circa 4 300 loc. Satele compo-nente sunt: Bivolari, Buruieneşti, Soloneţ, Tabăra, Traian.
Bivolu. Vârf (1 529 m) în Munţii Bistriţei (Carpaţii Orientali).
Bivona. Localitate în V insulei Sicilia (Italia), pe râul Platani, la NV de oraşul Agrigento.
Biwa (Omi). (biua, omii). Lac tectonic navi-gabil în Japonia (Honshu), cel mai mare din ţară, cu suprafaţa de 716 kmp. Adâncimea maximă este de 86 m. Aici s-a creat un parc naţional.
Bixad. (bicsad). 1. Comună în jud. Satu Mare, cu aproape 8 000 loc. Se execută ex-ploatarea minereurilor complexe, se prelu-crează cherestea şi se găsesc ape minerale. Satele componente: Bixad, Boineşti, Trip. 2. Localitate în Carpaţii Orientali, pe Olt, între Munţii Baraolt şi Bodoc, la S de Băile Tuş-nad.
Biyala. (bii iala). Localitate în delta fluviului Nil, la NV de oraşul El-Mansura.
Bizau. Localitate în V Austriei, pe râul Bre-genzer-Ach, la SE de oraşul Bregenz.
Bizcocho. (biscocio). 1. Râu în V Uruguay-ului, afluent al fluviului Uruguay împreună cu râul San Salvador. 2. Localitate în V statu-lui Uruguay, la SE de oraşul Mercedes, pe râul cu acelaşi nume.
Bize. Localitate în V Ungariei (Somogy), la S de oraşul Marcali.
Bizerta (Bizerte bizert). Oraş în N Tunisiei, port la Marea Mediterană, cu aproape 100 000 loc. Este cel mai nordic oraş al Africii. Aici americanii i-au învins pe germani şi italieni (mai 1943).
Bizovac. (bizovaţ). Localitate în NE Croaţiei, la SE de oraşul Valpovo.
Bjala. (biala). Localitate în Bulgaria, pe râul Iantra, la SV de oraşul Ruse.
Bjargtangar. (biargtangar). Cap geografic în NV Islandei (Oceanul Atlantic).
Bjarnanes. (biarnanes). Localitate în SE Islandei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la SV de oraşul Stafafell.
Bjärred. (biered). Localitate în SV Suediei, pe ţărmul strâmtorii Øresund, la N de oraşul Malmö.
Bjästa. (biesta). Localitate în E Suediei, pe ţărmul golfului Botnic, la SV de oraşul Örnsköldsvik.
Bjelasica. (bielasiţa). Munte în E Muntene-grului, între râurile Lim (la E) şi Tara (la V).
Bjelašnica. (bielaşniţa). Munte situat în Bosnia-Herţegovina, la SV de oraşul Sara-jevo şi la SE de lacul de acumulare Jablanica de pe râul Neretva.
Bjelovar (Belovár). (bielovar). Localitate în NE Croaţiei, la NE de Zagreb.
Bjerkvik. (biercvic). Localitate în N Norvegiei, pe ţărmul fiordului Ofot (Ofot-fjord), la NE de oraşul Narvik.
Bjordal. (biordal). Localitate în Norvegia, la S de fiordul Sogne.
Bjørkåsen. (biorcosen). Centru de extracţie a piritei situat în N Norvegiei.
Björkby. (bieorcbii). Localitate finlandeză situată în NV insulei Vallgrund din Golful Botnic.
Björkfjället. (bieorcfielet). Munte în NV Suediei, la V de lacul Hornavan.
Björknäs. (bieorcnes). Cartier al capitalei Suediei, Stockholm.
Björkö. (bieorcheo). Insulă în Golful Botnic, în strâmtoarea Kvarken de Sud, la E de ora-şul Uppsala.
Björna. (bieorna). Localitate situată în ENE Suediei, pe râul Gide älv, la SV de oraşul Umea.
Bjørna. (biorna). Fiord situat în SV Norvegiei, la S de Bergen.
Björneborg (sau Pori). (bieorneborg). Oraş în SV Finlandei, la Golful Botnic, la V de Tampere.
Bjurholm. (biurholm). Localitate situată în E Suediei, pe râul Öreälv, la V de oraşul Umea.
Bjuv. (biuv). Localitate în SV Suediei, la E de oraşul Hälsingborg.
Blaby. (blebii). Localitate în Anglia (Marea Britanie), la SE de oraşul Leicester.
Blace. (blaţe). Localitate în S Serbiei, la V de oraşul Niš.
Blachownia. (blacovnia). Hidrocentrală în S Poloniei, pe râul Dunajec, aproape de graniţa cu Slovacia.
Bláchu. (blacu). Localitate situată la NV de Atena (Grecia), pe ţărmul golfului Elefsziszi.
Black. (blec). 1. Munţi în NV S.U.A., la graniţa statelor Wyoming şi Dakota de Sud, ce urcă la 2 207 m altitudine absolută (Black Hills). 2. Râu (161 km) în V Canadei, care leagă lacurile Athabasca şi Wollaston din statul Saskatchewan.
Blackall. (blechel). Localitate în E Australiei (Queensland), la NV de oraşul Tambo.
Black Bay. (blec bei). Peninsulă în cadrul Lacului Superior (America de Nord).
Blackburn. (blecbăn). 1. Oraş în centrul Marii Britanii (Anglia), cu circa 230 000 loc. (împreună cu suburbiile). Este centru indus-trial şi se exploatează huilă. 2. Cartier al ora-şului Melbourne (Australia).
Blackduck. (blecdac). Localitate aflată în S.U.A. (Minnesota), la NV de oraşul Duluth şi la SE de lacul Red (Red Lake).
Blackfoot. (blecfut). Localitate situată în S.U.A. (Idaho), la NE de oraşul Pocatelfo.
Blackheath. (blechit). Cartier al Londrei (Anglia-Marea Britanie).
Black Hills. (blec hils). 1. Munţi în NV S.U.A. (statele Wyoming şi Dakota de Sud), cu 2 207 m altitudine. 2. Mină în munţii cu acelaşi nume (beriliu, mică, aur).
Black Lake. (blec lec). 1. Localitate situată în Canada, la S de oraşul Québec. 2. Lac în S.U.A. (New York), la NE de oraşul Water-town.
Black Mountain. (blec munten). Vârf (814 m) situat la V de capitala Australiei, Can-berra.
Black Mountains. (blec muntens). 1. Munte în SE Ţării Galilor (Wales-Marea Britanie), cu altitudinea de 816 m. 2. Munţi în SV S.U.A. (Nevada), pe stânga (la est) fluviului Colorado.
Blackpool. (blecpul). Oraş în Marea Britanie (Anglia), port la Marea Irlandei, cu aproape 300 000 loc. Este staţiune balneoclimaterică.
Black River. (blec rivăr). 1. Râu în S.U.A., afluent stâng al fluviului Mississippi în care se varsă la localitatea La Crosse. Lungimea este de 320 km. Îşi are izvorul din regiunea Marilor Lacuri. 2. Râu în S.U.A., cu 480 km lungime. Împreună cu White River se varsă în fluviul Mississippi. Este navigabil pe 160 km. 3. Râu (201 km) în NE S.U.A. (New York), cu vărsare în Lacul Ontario la oraşul Watertown. 4. Localitate în SV insulei Ja-maica, pe ţărmul Mării Caraibilor.
Black River Falls. (blec rivăr fols). Locali-tate în S.U.A. (Wisconsin), pe râul Black River (afluent al fluviului Mississippi), la NE de oraşul Winnona.
Blackrock. (blec roc). v. Charraigh Dhubh.
Blacksburg. (blecsburg). Localitate situată în S.U.A. (Virginia), la VSV de oraşul Roa-noke.
Blacks Harbour. (blecs harbur). Localitate în E Canadei, la Golful Fundy (situat între continent şi Peninsula Nova Scotia = Noua Scoţie).
Blacksod. (bleczod). Golf în NV Irlandei, la N de insula Achill, în Oceanul Atlantic.
Blackstone. (blecston). Localitate în S.U.A. (Virginia), la SE de oraşele Petersburg şi Richmond şi la NV de oraşul Norfolk.
Black Sugarloaf. (blec sagărlof). Vârf (1 493 m) situat în Munţii Alpii Australieni.
Blacktown. (blectaun). Localitate situată lângă oraşul Sydney (Australia).
Blackwater. (blec oater). 1. Râu (64,4 km) în SSE Irlandei, ce se varsă în Canalul St. George. 2. Golf în SE Angliei (Marea Brita-nie), la Marea Nordului, la NE de estuarul fluviului Tamisa. Portul său principal este Colchester. 3. Localitate minieră (cărbuni) în NE Australiei (statul Queensland).
Blackwell. (blecuel). Localitate aşezată în S.U.A. (Oklahoma), la N de oraşul Oklahoma City şi la SE de oraşul Wichita.
Blackwood. (blecud). Râu în SV Australiei, cu vărsare în Oceanul Indian la localitatea Augusta, la S de oraşul Perth.
Bláfjall. (blaf ial). Vârf (1 222 m) în NE in-sulei Islanda, la S de lacul Mývatn.
Blåfjellhatten. (blof ielhaten). Vârf (1 337 m) în E Norvegiei, la graniţa cu Suedia, la SE de oraşul Grong.
Blagaj. (blagai). 1. Localitate în Bosnia-Herţegovina, la NV de oraşul Prijedor. 2. Localitate situată în V statului Bosnia-Herţegovina, la V de oraşul Bugojno. 3. Lo-calitate în SSE ţării Bosnia-Herţegovina, la SE de oraşul Mostar.
Blagnac. Localitate în SSV Franţei, la NV de Toulouse, pe râul Garonne.
Blagodarnoie. Localitate în S Rusiei euro-pene, la E de oraşul Stavropol.
Blagodat. Vârf (364 m) în Munţii Ural, aproape de oraşul Nijni Taghil.
Blagodatnoje. (blago datnoie). Localitate în Ucraina, în regiunea Doneţ, la SV de oraşul Doneţk.
Blagoevgrad. Oraş în SV Bulgariei, pe râul Struma. Populaţia ajunge la circa 80 000 loc. Are izvoare minerale fiind staţiune balneo-climaterică.
Blagoveşcensk. 1. Oraş în Federaţia Rusă (Siberia), port pe fluviul Amur (la confluenţa cu râul Zeja), cu peste 200 000 loc. Centru industrial. 2. Oraş în E Rusiei, pe râul Belaia (afluent al Kamei), la N de oraşul Ufa.
Blahniţa. 1. Râu, afluent stâng al Dunării, având 55 km lungime. Izvorăşte din Plat-forma Strehaia. Se mai numeşte Rogova. 2. Câmpia Blahniţei. Câmpie în SV Olteniei, între marele cot al Dunării (la V) şi râul Drincea (la E), drenată de râul cu acelaşi nume şi limitată la N de Platforma Strehaiei. Altitudinea sa maximă este de 123 m. Aici se cultivă cereale şi se află păşuni.
Blahová. Localitate în Slovacia, la SE de oraşul Bratislava.
Blain. (blen). Localitate în Franţa, în NV ţării, pe râul Vilaine, la NV de oraşul Nantes.
Blainvilles-sur-l'Eau. (blenvil siur lo). Lo-calitate în NE Franţei, la SE de oraşul Nancy.
Blair Athol. (bler etol). Localitate situată în NE Australiei, la SE de oraşul Torrens Creek.
Blair Atholl. (bler etol). Localitate în centrul Scoţiei (Marea Britanie), pe râul Tay, la NV de oraşul Dundee.
Blairgowrie. (blergaurii). Localitate în E Scoţiei (Marea Britanie), la NV de oraşul Dundee.
Blaj. Oraş în jud. Alba, la confluenţa râurilor Târnava Mare şi Mică, cu circa 25 000 loc. Localitate istorică. Satele componente sunt: Deleni-Obârşie, Fliteşti, Izvoarele, Mănă-rade, Petrisat, Tiur, Spătac, Veza.
Blakang Mati. (blacang matii). Insulă (Sin-gapore) în strâmtoarea Singapore, la SSV de oraşul Singapore.
Blakang Padang. Insulă (Indonezia), situată la NV de insula Batam şi la E de insula Su-matra.
Blakely. (blechelii). Localitate situată în SE S.U.A. (Georgia), la SV de oraşul Albany.
Blakeney. (blechenii). Localitate în E An-gliei (Marea Britanie), pe ţărmul Mării Nor-dului, la NV de oraşul Norwich.
Blakownia. (blacovnia). Localitate minieră (fier) în S Poloniei, la SV de Czestochowa.
Blambangan. Peninsulă în SE insulei Java (Indonezia).
Blamont. (blamon). Localitate în E Franţei, la graniţa cu Elveţia, la NE de oraşul Be-sançon.
Blanc (Ras el-Abiad). (blonc). Cel mai nor-dic cap al Africii, aflat la N de oraşul Bizerta (Tunisia), situat la 37o20' lat. N şi 9o51' long. E.
Blanc-Sablon. (blonc sablo). Localitate în SE Canadei, la Strâmtoarea Belle.
Blanca Peak. (blencă pic). Vârf în Munţii Stâncoşi în masivul Sangre de Cristo. Urcă la 4 363 m altitudine.
Blanchisseuse. (blanşizeos). Localitate în N insulei Trinidad, pe ţărmul Mării Caraibilor.
Blanc-Misserron. (blonc misero). Localitate situată în NE Franţei, la graniţa cu Belgia, la SE de oraşul Lille.
Blanco. 1. (Blanc). Cap pe coasta de V a Africii (Mauritania), la S de Nouadhibu (20o46' lat. N şi 17o03' long. V). 2. Cap în V S.U.A. (Oregon), la N de vărsarea râului Rogue în Oceanul Pacific.
Blanda. Râu (125 km, 2 370 kmp) în NV Islandei, cu vărsare în Golful Huna (Oceanul Arctic).
Blandford. (blendford). Localitate în S An-gliei (Marea Britanie), pe râul Stoul, la V de oraşul Southampton.
Blanes. (blanez). Localitate în Spania, în NE ţării, pe ţărmul Mării Mediterane, la NE de oraşul Barcelona.
Blandiana. Comună în jud. Alba, cu circa 1 400 loc. Se găsesc vestigii arheologice din neolitic. În satul Acmariu se află o biserică de lemn (sec. XVIII). Satele componente: Blandiana, Acmariu, Ibru, Poieni, Răcătău.
Blanding. (blending). Localitate minieră (petrol) în SE statului Utah din S.U.A.
Blangy-sur-Bresle. (blenji siur bresl). Lo-calitate în NE Franţei, la V de oraşul Amiens.
Blanice. (blaniţe). Râu în Cehia, afluent al Moldvei (iar acesta afluent al fluviului Elba).
Blankenberg. Localitate situată în N Ger-maniei, la SE de oraşul Wismar.
Blankenberge. (blanchenberghe). Localitate în NV Belgiei, pe ţărmul Mării Nordului, la NV de oraşul Brugge.
Blankenburg. Localitate în centrul Germa-niei, la SV de oraşul Magdeburg.
Blankenese. Cartier al oraşului german Hamburg.
Blankenfelde. Localitate situată la S de Ber-lin (Germania).
Blankenhain. Localitate în centrul Germa-niei, la SSE de oraşul Weimar.
Blankenheim. (blanchenhaim). Oraş în V Germaniei, la SV de oraşul Bonn.
Blankenstein. (blanchenştain). Oraş german situat în zona Ruhr, pe râul Ruhr, la S de ora-şul Bochum.
Blanquefort. (blanchefor). Localitate în Franţa, la NV de oraşul Bordeaux.
Blanquillo. (blanchilio). Localitate situată în centrul Uruguay-ului, pe ţărmul SE al lacului Negro.
Blansko. Localitate în E Cehiei, pe râul Svi-tava, la N de oraşul Brno.
Blantyre (Blantyre-Limbe). (blentair). Oraş în S statului Malawi, cu peste 400 000 loc., împreună cu Limbe. A fost construit în anul 1876.
Blanzy. (blenzii). Localitate minieră (căr-buni) în Franţa, pe Loara (Loire) la SV de Le Creusot.
Blaskavlen. Vârf (1 809 m) situat la S de fiordul Sogne (Norvegia).
Blaszki. (bvaschii). Localitate situată aproximativ în partea centrală a Poloniei, la E de oraşul Ostrów şi la V de oraşul Lodz.
Blatec. (blateţ). Localitate în E Macedoniei, la SE de oraşul Vinica.
Blatná. Localitate situată în Podişul Boemiei (Cehia), la baza sudică a Munţilor Brdy, pe un afluent al Vltavei.
Blatna na Ostrove. Localitate în S Slova-ciei, la SE de Bratislava.
Blatné. Localitate în Slovacia, la NE de Bra-tislava şi la SV de oraşul Trnava.
Blatniţa. Localitate în NE Bulgariei, aproape de graniţa cu România, pe ţărmul Mării Ne-gre.
Blatno. Localitate în VNV Cehiei, la V de oraşul Praga.
Blato. 1. Râu în Macedonia afluent al râului Crna iar acesta din urmă al Vardarului. 2. Localitate situată în insula Korçula (Croaţia) din Marea Adriatică. 3. Localitate situată la SV de oraşul Zagreb (Croaţia).
Blatten. Localitate în SSV Elveţiei, la NV de oraşul Brig şi la S de lacul Thuni.
Blau. Vârf (324 m) situat la N de oraşul spaniol Barcelona.
Blaubeuren. (blauboirăn). Localitate situată în SV Germaniei, la SV de oraşul Ulm.
Blaufelden. (blaufeldăn). Localitate situată în SV Germaniei, în apropiere de oraşul Stuttgart.
Blavands. Cap geografic în V Iutlandei (Danemarca), la Marea Nordului.
Blavet. Râu (145 km) în NV Franţei, în S peninsulei Bretagne, cu vărsare în Oceanul Atlantic la Lorient.
Blaydon. (bleidăn). Oraş în NE Angliei (Marea Britanie), la S de oraşul Newcastle.
Blaye-et-Sainte-Luce. (blei e sent lus). Lo-calitate în VSV Franţei, la intrarea în estua-rul Gironde, la N de oraşul Bordeaux.
Blazowa. (bvazova). Localitate în SE Polo-niei, la SE de oraşul Rzeszów.
Blăgeşti. 1. Comună în jud. Bacău, cu 7 700 loc. Satele componente sunt: Blăgeşti, Buda, Poiana Negustorului, Ţârdenii Mari, Valea lui Ion. 2. Comună în jud. Vaslui, cu peste 2 000 loc. Satele componente sunt: Blăgeşti, Igeşti, Sipeni.
Blăjani. Comună în jud. Buzău, cu peste 1 500 loc. Satele componente: Blăjani, Soreşti.
Blăjel. Comună în jud. Sibiu, cu peste 2 700 loc. Satele componente: Blăjel, Păucea, Ro-maneşti.
Blăjeni. Comună în jud. Hunedoara, cu circa 2 000 loc. Satele componente sunt: Blăjeni, Blăjeni-Vulcan, Criş, Dragu-Brad, Groşuri, Plai, Reţ, Sălătruc.
Bled. Localitate în NV Sloveniei, pe râul Sava, aproape de graniţa cu Austria.
Bledow. (bvedof). Localitate în Silezia (Polonia), la NE de oraşul Sosnowiec.
Bledsoe. (blădzo). Localitate aflată în S.U.A. (Texas), la VNV de oraşul Lubbock.
Bledzew. (bledzef). Localitate în V Poloniei, pe râul Obra (afluent al Wartei), la VNV de oraşul Poznán.
Bleia. Vârf (1 718 m) la SE de fiordul Sogne (Norvegia).
Bleialf. Localitate în VSV Germaniei, la graniţa cu Belgia, la SV de Bonn.
Bleiberg. (blaiberg). Localitate situată în S Austriei (minereuri complexe), pe râul Gail.
Bleiburg. (blaiburg). Localitate în SSE Aus-triei, având o hidrocentrală.
Bleicherode. (blaicherode). Localitate situată în centrul Germaniei, pe râul Wipper, la SE de oraşul Göttingen.
Blejeşti. Comună în jud. Teleorman, pe râul Glavacioc, cu circa 4 400 loc. Satele compo-nente: Blejeşti, Baciu, Sericu.
Blejoi. Comună în jud. Prahova, pe Teleajen, cu peste 7 500 loc. Este comună suburbană a oraşului Ploieşti. Satele componente: Blejoi, Ploieştior, Ţânţăreni.
Blekinge. (blechinghe). Regiune în SE Suediei, la Marea Baltică. Oraşul mai impor-tant este Karlskrona.
Blenheim. (blănhaim). 1. Localitate în S Ca-nadei, pe ţărmul lacului Erie, la ENE de ora-şul Windsor. 2. Localitate în Noua Zeelandă, în NE Insulei de Sud, la strâmtoarea Cook, pe ţărmul Oceanului Pacific.
Blénod. (bleno). Localitate franceză situată în NE ţării, la N de Nancy. Are o termocen-trală.
Bléone. (bleon). Râu în SE Franţei, afluent al râului Durance. Izvorăşte din Alpii Maritimi şi trece prin oraşul Digne.
Bletchley. (blătci lii). Localitate în SE An-gliei, între oraşele Oxford (la SV) şi Bedford (la NE).
Blhovce. (blâhovţe). Localitate în S Slova-ciei, la SV de oraşul Rimavska Sobota.
Blida (El-Bouláída). (el bulaida). Oraş situat în N Algeriei, la SV de Alger, cu aproximativ 200 000 loc. Centru industrial şi comercial.
Blidariu. Vârf (899 m) situat în Munţii Al-măjului (Munţii Banatului).
Blidaru. Deal (703 m altitudine) la SV de comună Orăştioara de Sus, jud. Hunedoara. Aici a fost descoperită o cetate dacică, aparţinând ansamblului de fortificaţii din Munţii Orăştiei (sec. I î.e.n.-106 e.n.).
Blidö. (blideo). Insulă în Marea Baltică, la NE de capitala Stockholm (Suedia).
Bliesen. (blizăn). Localitate în V Germaniei, la SE de oraşul Trier.
Blind River. (blind rivăr). Localitate situată în SSE Canadei, pe ţărmul lacului Huron.
Blinisht (Blinishti). (blinişt, bliniştii). Lo-calitate situată în N Albaniei, pe râul Fanul Mare.
Blinnenhorn. (blinănhorn). Vârf (3 384 m) în Alpii Elveţiei (Alpii Lepontini), la graniţa cu Italia.
Blitar. Localitate în Indonezia, în SE insulei Java, la SV de oraşul Malang.
Blitta. Localitate în centrul statului Togo (Africa).
Block. Insulă în Oceanul Atlantic, pe coasta de NE a S.U.A., la NE de insula Long Island şi la ENE de oraşul New London.
Bloemendaal. (bleomendal). Localitate aflată în NV Olandei, la NV de oraşul Har-lem şi la V de Amsterdam.
Bloemfontein. (bleomfăntain). Oraş în cen-trul Republicii Africa de Sud, centrul admin-istrativ al provinciei Orange Free State. Aici se află sediul Curţii Supreme a acestui stat. Populaţia depăşeşte 240 000 loc.
Bloemhof. (bleomhof). Oraş în N Republicii Africa de Sud, pe râul Vaal, la SV de Johan-nesburg.
Blois. (bloa). Oraş în N Franţei centrale (Or-léanais), la SV de Orléans, pe fluviul Loara, cu peste 60 000 loc. A fost reşedinţă a regilor Franţei.
Blokker. Localitate în Olanda, în V ţării, la NE de oraşul Hoorn, aproape de lacul Ijssel-meer.
Blokzijl. (blocziil). Localitate în Olanda, în N ţării, la N de oraşul Zwolle.
Blomberg. (blombărg). Localitate situată în NV Germaniei, la NE de oraşul Detmold şi la SV de Hannover.
Blönduós. (bleonduos). Localitate în Islanda, în NNV insulei, pe ţărmul golfului Húnaflói (Oceanul Arctic).
Blonhofen. (blonhofăn). Localitate situată în S Germaniei, la NE de oraşul Kempten.
Bloody. (bludii). Cap geografic în NV Ir-landei, la Oceanul Atlantic.
Bloomer. (blumăr). Localitate în S.U.A. (Wisconsin), la NE de oraşul St. Paul şi la NV de oraşul Eau Claire.
Bloomfield. (blumfild). 1. Localitate în S.U.A. (Indiana), situată la SV de oraşul In-dianapolis. 2. Localitate în S.U.A. (Iowa), situată la SE de oraşul Ottumwa.
Blooming Prairie. (bluming prerii). Locali-tate în S.U.A. (Minnesota), la S de oraşul St. Paul.
Bloomington. (blumingtăn). 1. Oraş în S.U.A. (Illinois), la SE de oraşul Peoria şi la NV de oraşul Minneapolis. 2. Localitate în S.U.A. (Indiana), la SV de oraşul Indianapo-lis.
Blora. Localitate situată în ENE insulei Java (Indonezia), la NV de oraşul Surabaja şi la E de oraşul Semarang.
Bloška. (bloşca). Localitate situată în V Sloveniei, la SV de Ljubljana.
Blossburg. Localitate situată în S.U.A. (Pennsylvania), situată la N de oraşul Wil-liamsport.
Blovice. (bloviţe). Localitate în V Cehiei, la SE de Praga, pe râul Úslava.
Bludenz. (bludenţ). Localitate în SV Aus-triei, pe râul Ill, la SV de oraşul Sonntag.
Blueberry. (blubării). Localitate în Canada, în V ţării (Columbia Britanică), la SV de ora-şul Beatton River.
Blue Diamond. (bliu daimond). Localitate în S.U.A. (Kentucky), pe râul Kentucky, la SE de oraşul Lexington.
Blue Earth. (bliu eart). 1. Râu (64 km) în S.U.A., afluent al fluviului Mississippi la St. Paul. 2. Localitate în S.U.A. (Minnesota), pe râul cu acelaşi nume, la S de oraşul St. Paul.
Bluefield. (bliufild). Localitate în S.U.A. (Virginia), la SE de oraşul Charleston.
Bluefields. (bliufilds). 1. Localitate în SE statului Nicaragua, aflată pe ţărmul Mării Caraibilor, la golful omonim. 2. Golf al Mării Caraibilor în SE ţării Nicaragua, unde se află localitatea cu acelaşi nume.
Blue Hill. (bliu hil). Localitate în NE S.U.A. (Maine), pe ţărmul Oceanului Atlantic, la SE de oraşul Bangor.
Blue Islands. (bliu aislands). Localitate în S.U.A. (Illinois), la SV de Chicago.
Blue Montain City. (bliu mountain sitii). Oraş în SE Australiei, la NV de oraşul Syd-ney.
Blue Mountains. (bliumauntinz). 1. Lanţ muntos calcaros în E Insulei Jamaica, la N de Kingston. Altitudinea maximă urcă la 2 256 m (vf. Blue Mountain). Clima este tropicală cu precipitaţii bogate. Se găsesc păduri tropi-cale. Se exploatează bauxită. 2. Munţi în NV S.U.A. (statul Oregon), cu altitudinea maximă de 2 756 m. 3. Munţi situaţi în SE Australiei, la V de Sydney. Altitudinea-1 493 m.
Bluemull. (bliumal). Strâmtoare în arhi-pelagul Shetland (Marea Britanie), situată între insulele Unst (la N) şi Yell (la S).
Blue Ridge. (bliu ridgi). Munte ce face parte din Appalachi (S.U.A.).
Bluewater. (bliuoater). Centru al exploatării uraniului situat în NV statului New Mexico (S.U.A.).
Blustack. (blustec). Vârf (676 m) în NV Ir-landei.
Bluff. (blaf). 1. Localitate în SE Insulei de Sud (Noua Zeelandă), pe ţărmul Oceanului Pacific. 2. Localitate în statul Utah (S.U.A.).
Bluff Knoll. (blaf cnol). Vârf (1 109 m) în SV Australiei, la SE de oraşul Perth şi la NE de oraşul Albany.
Bluffton. (blaftăn). 1. Localitate situată în S.U.A. (Indiana), pe râul Wabash (afluent al râului Ohio), la S de oraşul Fort Wayne. 2. Localitate în S.U.A. (Ohio), la NE de oraşul Lima.
Blumberg. 1. Localitate situată lângă Berlin (Germania). 2. Localitate situată în SV Ger-maniei, la NV de lacul Boden şi la SE de oraşul Freiburg.
Blumenau. Oraş în S Braziliei (Santa Ca-tarina), port pe râul Itajaí, cu circa 200 000 loc. A fost fundat în 1852 de către colonişti germani.
Blumenstein. (blumenştain). Localitate în V Elveţiei, la V de lacul Thuni, la SE de oraşul Bern (Berna).
Blümlisalp. (bliumlisalp). Vârf (3 644 m) în Alpii Bernezi (Elveţia), la S de lacul Thuni.
Blyth. (blait). Orăşel în NE Marii Britanii, pe ţărmul Mării Nordice, la N de Sunderland.
Blythe. (blaite). Localitate situată în S.U.A. (California), pe fluviul Colorado.
Blytheville. (blaitvil). Localitate aflată în S.U.A. (Arkansas), pe Mississippi, la N de oraşul Memphis.
Blyton. (blaităn). Localitate în E Angliei (Marea Britanie), la NE de oraşul Sheffield.
Blyvooruitsing. (blaivuraizing). Localitate situată în Republica Africa de Sud, la SV de oraşul Johannesburg.
Bo. 1. Cartier al oraşului Stockhom. 2. Oraş în Sierra Leone, în partea centrală a ţării.
Bo. (beo). Localitate în Ungaria (Vas), în VNV ţării, pe râul Répce, la NE de oraşul Szombathely.
Bø. (bo). 1. Localitate în Norvegia, la fiordul Sogne. 2. Localitate în SV insulei Langøy (Norvegia) din arhipelagul Vesterålen (Oceanul Atlantic).
Boac. Localitate în insula Marinduque (Filipine).
Boa Esperança. (boa esperansa). Localitate în Brazilia, pe râul Jiparaná sau Machado, afluent al râului Madeira.
Boa Fé. Localitate în VNV Braziliei, pe râul Juruá, afluent al fluviului Amazon.
Boa Vista. (boua viştă). 1. Oraş în N Bra-ziliei, port pe Rio Branco, centru administra-tiv al teritoriului federal Roraima, având aproximativ 80 000 loc. În jur, se execută exploatarea pădurilor. 2. Localitate în NV Braziliei, pe râul Rio Negro (afluent al flu-viului Amazon).
Boaz. Insulă din cadrul arhipelagului Ber-mude (Oceanul Atlantic), între insulele Ire-land (la NE) şi Somerset (la SV).
Boba. (bobo). Localitate în V Ungariei (Vas), la E de oraşul Szombathelj, la V de Munţii Bakony, pe râul Marcal (afluent al Dunării).
Bobadilla. (bobadilia). Localitate în SSV Spaniei, la NV de oraşul Malaga.
Bobâlna. Comună în jud. Cluj, la baza dealu-lui omonim (693 m altitudine) pe râul Olpret (afluent al Someşului), cu peste 2 000 loc. Până în anul 1957 s-a numit Olpret. Aici a avut loc răscoala ţăranilor din 1437-1438. Există o biserică de lemn din sec. al XVII-lea. Satele componente: Bobâlna, Antăş, Băbdiu, Blidăreşti, Cremenea, Maia, Oşor-hei, Pruni, Răzbuneni, Suarăş, Vâlcelele.
Bobbili. (bobilii). Oraş în E Indiei, la N de oraşul Vishakhapatnam (Vizagapatam).
Bobbio. Localitate în NV Italiei, la SV de oraşul Piacenza.
Bobcaygeon. (bobcheigon). Localitate în Canada, pe ţărmul NV al lacului Buckhorn, la NE de Toronto.
Bobiceşti. Comună în jud. Olt, cu circa 3 500 loc. Satele componente: Bobiceşti, Bechet, Belgun, Chinteşti, Comăneşti, Govora, Leo-teşti, Mirila.
Bobigny. (bobinii). Cartier al Parisului (Franţa).
Böblingen. (beoblinghen). Oraş în SV Ger-maniei, la SV de oraşul Stuttgart.
Bobo-Dioulasso. (bobo-diuleso). Oraş în V statului Burkina Faso, cu peste 230 000 loc. Este centru industrial şi comercial.
Bobolice. (boboliţe). Localitate în Polonia, în NV statului, la SE de oraşul Koszalin.
Bobosevo. Localitate în SV Bulgariei, pe râul Struma, la NV de oraşul Blagoevgrad.
Bobota. Localitate în NV jud. Sălaj, centru de extracţie a lignitului.
Bobovdol. Centru al mineritului (cărbuni) în V Bulgariei, la S de oraşul Pernik.
Bobovisce. (bobovisţe). Localitate situată în SV Ucrainei, la NV de oraşul Mukacevo.
Bóbr. Râu în V Poloniei, afluent al Odrei la Krosno, care are 255 km lungime şi 5 935 kmp suprafaţa bazinului hidrografic. Iz-vorăşte din Munţii Sudeţi şi trece prin Jelenia Góra.
Bobrek. Localitate situată în Silezia Supe-rioară (Polonia), la SV de oraşul Bytom.
Bobritzsch. (bobriţş). Râu situat în regiunea Saxonia, afluent al râului Freiberger Mulde. Curge la E de oraşul Freiberg.
Bobrov. Localitate în Ucraina, în NE ţării, la SE de oraşul Voronej.
Bobrovica. (bobroviţa). Localitate situată în Ucraina, la NE de oraşul-capitală Kiev.
Bobrowiec. (bobrovieţ). Vârf (1 663 m) în Munţii Tatra Mare (Polonia), la graniţa cu Slovacia, la SV de oraşul-staţiune Zakopane.
Bobrowniki. (bobrovnichii). 1. Localitate în partea central-nordică a Poloniei, pe Vistula, la SE de oraşul Torun. 2. Localitate situată în NE Poloniei, la graniţa cu Belarus, la E de oraşul Bialistok. 3. Localitate situată în Silezia Superioară (Polonia), la NE de oraşul Bytom, pe râul Brynica.
Bobruisk. Oraş în Belarus (Belarus), pe râul Brezina, cu circa 240 000 loc.
Bobures. Localitate în NV Venezuelei, pe ţărmul SE al lagunei Maracaibo, la NNE de oraşul Mérida.
Boby. (bobii). Râu în Polonia, în SV ţării, afluent al fluviului Oder. Izvorăşte din Mun-ţii Sudeţi.
Bocac. (bociac). Mină (bauxită) în Bosnia-Herţegovina, la SV de oraşul Banja Luka.
Bôca do Acre. (boca du acre). Localitate situată în V Braziliei, pe râul Purús, afluent al Amazonului.
Boca do Capanã. (boca du capana). Locali-tate în NV Braziliei, pe Madeira, la E de ora-şul Itatuba.
Bôca do Jari. (boca du harii). Localitate în NE statului Brazilia, la confluenţa Amazon-Jari.
Boca do Moaco. (boca du moacu). Locali-tate în VNV Braziliei, la NE de oraşul Xingu.
Boca do Tapauá. (boca du tapaua). Locali-tate situată în Brazilia, pe râul Purús (afluent al Amazonului), la SV de oraşul Campina.
Boca Grande. Golf la SE de delta fluviului Orinoco, în Oceanul Atlantic.
Boca Grita. Localitate situată în NE Columbiei, pe râul Zulia, la graniţa cu Vene-zuela, la NE de oraşul Cúcuta.
Bocaiúva. Localitate în Brazilia, la SE de Brasilia şi la NNE de oraşul Belo Horizonte.
Bocanjevci. (bocanievţi). Localitate în NE Croaţiei, pe râul Vucica (afluent al Dravei), la SV de oraşul Valpovo.
Bocaranga. Localitate în Republica Cen-trafricană, în NV republicii, pe râul Ouham, aproape de graniţa cu ţara Camerun.
Bocas del Dragon. Strâmtoare situată între Insula Trinidad (Trinidad-Tobago) şi conti-nentul America de Sud (Venezuela).
Bocas del Toro. Localitate în NV statului Panama, la Marea Antilelor.
Bocaue. Localitate în SV insulei Luzon (Filipine), la N de oraşul Manila.
Bocay. Localitate situată în NV statului Nicaragua, la NE de oraşul Jinotega.
Boca Trabaria. Pas (1 041 m) în NE Italiei peninsulare, la NE de oraşul Arezzo.
Boccia al Mauro. (bocia al mauro). Locali-tate în Italia, la SE de Napoli şi de Vezuviu.
Bocfölde. (boţ feolde). Localitate în SV Un-gariei (Zala), la S de oraşul Zalaegerszeg.
Bochalema. (bocialema). Localitate situată în NE Columbiei, la SV de oraşul Cúcuta.
Bochnia. (bocnia). Localitate în S Poloniei, pe râul Raba, la baza Subcarpaţilor Poloniei, la SE de Cracovia.
Bocholt. (bocolt). 1. Localitate în V Germa-niei, la NV de Duisburg, aproape de graniţa cu Olanda. 2. Localitate în NE Belgiei, pe Canalul Kempisch, aproape de graniţa cu Olanda.
Bochum. (bocum). Oraş situat în V Germa-niei (Renania de Nord-Westfalia), în conur-baţia Ruhr. Populaţia este în jur de 400 000 loc. A fost atestat în 1041.
Bocicoiu Mare. Comună în jud. Maramureş, pe Tisa, la graniţa cu Ucraina, cu aproape 5 000 loc. Satele componente: Bocicoiu Mare, Crăciuneşti, Lunca la Tisa, Tisa.
Bocimanovka. Localitate în Ucraina, la S de oraşul Balta.
Bockenem. (bochenem). Localitate situată în centrul Germaniei, la SV de oraşul Salzgit-ter.
Bockenheim. (bochenhaim). Cartier al ora-şului german Frankfurt am Main.
Bockfliess. (bocflis). Localitate în NE Aus-triei, la NE de Viena.
Bocki. (boci ki). Localitate în ENE Poloniei, pe râul Nurzec, la SV de oraşul Bialistok.
Bocklemünd. Cartier al oraşului german Hamburg.
Bockovec. (boci koveţ). Localitate în Croa-ţia, în apropierea oraşului Varaždin.
Bockum-Hövel. Localitate în regiunea ger-mană Ruhr, la NE de oraşul Dortmund.
Bocognano. (boconiano). Localitate în cen-trul insulei Corsica (Franţa), pe râul Gra-vone.
Boconád. (boţonad). Localitate situată în Ungaria (Heves), la NV de oraşul Heves.
Boconó. Localitate în NV Venezuelei, la ESE de laguna Maracaibo, pe Rio Bocono, la SE de oraşul Trujillo.
Böcs. (beoci). Localitate situată în NE Un-gariei, la SE de oraşul Miskolc.
Bócsa. (bocia). Localitate în Ungaria (Bács-Kiskun), situată la N de oraşul Kiskunhalas.
Bocsig. Comună în jud. Arad, pe Crişul Alb, cu aproape 4 000 loc. Satele componente: Bocsig, Mânerău, Răpsig.
Bocşa. 1. Oraş în jud. Caraş-Severin, la po-alele Munţilor Dognecea, pe râul Bârzava, cu circa 25 000 loc. S-a format ca oraş (1960) prin unirea localităţilor Bocşa Română şi Bocşa Vasiovei (sau Montana). Prima menţi-une documentară a comunei Bocşa Montană datează din 1349, iar a doua din 1534 când apare sub forma castrum Bokcha. Aici se află ruinele cetăţii Cuieşti (sec. XIV, distrusă în 1658). Constituie centru industrial metalur-gic. Are administrativ comuna suburbană Ocna de Fier. 2. Comună în jud. Sălaj, cu circa 3 800 loc. Aici se află casa memorială "Simion Bărnuţiu". Satele componente: Bocşa, Borla, Câmpia, Sălăjeni.
Bocska. (boci ka). Localitate în V Ungariei (Zala), la NV de oraşul Nagykanizsa.
Bod. 1. Comună în jud. Braşov, cu circa 4 000 loc. Are o fabrică de zahăr. Aici s-a în-registrat în data de 25 ianuarie 1942 minima absolută de temperatură din ţară, -38,5oC. Satele componente: Bod, Colonia Bod. 2. v. Tibet.
Boda. Localitate situată în SV Ungariei (Baranya), la V de oraşul Pécs.
Böda. (beoda). Localitate situată în NE in-sulei Öland (Suedia) din Marea Baltică.
Bodaibo. Localitate în Siberia (Rusia), pe râul Vityim, la NE de Lacul Baikal. Bodajk. (bodaik). Localitate în V Ungariei (Fejér), la NV de oraşul Székesfehérvár.
Boddam. Localitate în ENE Scoţiei, la S de oraşul Peterhead, pe ţărmul Mării Nordului.
Bode. Râu (160 km) situat în centrul Germa-niei, afluent al râului Saale (afluent, la rându-i, al fluviului Elba).
Böde. (beode). Localitate situată în V Un-gariei (Zala), la V de oraşul Zalaegerszeg.
Bodegraven. Localitate în V Olandei, la VNV de oraşul Utrecht.
Bödeháza. Localitate în V Ungariei (Zala), la graniţa cu Slovenia, la NV de localitatea Lenti.
Bodélé (Bodélé Djourab djurab). Zonă de-presionară în Sahara Orientală, în Ciad, la S de masivul Tibesti. Relieful este cu dune, ueduri şi oaze. Vegetaţia cuprinde tufişuri xerofile şi se cultivă tutun şi bumbac.
Bodelschwingh. (bodel şving). Oraş în regi-unea germană Ruhr, la NV de oraşul Dort-mund.
Boden. 1. Localitate în NE Suediei, pe râul Luleälven, aproape de Golful Botnic. 2. v. Konstanz (Constanţa).
Bodengo. Localitate în N Italiei, la graniţa cu Elveţia, la N de lacul Como.
Bodenmais. Mină (zinc, plumb, pirită) în SSE Germaniei.
Bodensee. v. Constanţa 1.
Bodenteich. (bodentaic). Localitate în N Germaniei, pe râul Limenau (afluent al flu-viului Elba), la SE de oraşul Lüneburg.
Bodenwerder. (boden verder). Localitate în NV Germaniei, pe râul Weser, la SV de ora-şul Hannover.
Bodeşti. Comună în jud. Neamţ, cu circa 5 400 loc. Satele componente sunt: Bodeşti, Bodeştii de Jos, Corni, Oşlobeni.
Bodinayakanur. Oraş în S Indiei, la NV de oraşul Madurai.
Bodio. Localitate în SSE Elveţiei, pe râul Ticino, la NV de oraşul Belinzona.
Bodjnurd. (bodgi nurd). Localitate în NE Iranului, aproape de graniţa cu Turkmenia.
Bodjonegoro. (bodgionegoro). Oraş în ENE Indoneziei, pe râul Solo, la V de oraşul Sura-baja.
Bodleh. Localitate în SE Etiopiei, nu departe de graniţa cu Somalia.
Bodmér. (bodmier). Localitate în Ungaria (Fejér), la NE de oraşul Székesfehérvár.
Bodmin. Localitate în SV peninsulei Corn-wall (Anglia-Marea Britanie), la V de oraşul Plymouth.
Bodø. (bodeo). Localitate situată în NV Norvegiei, la fiordul Salt.
Bodoc. 1. Munţii Bodoc. Masiv muntos situat în S Carpaţilor Orientali (Carpaţii de Curbură), între Olt şi Râul Negru, limitat de Munţii Ciucului (la N), Nemira (la NE) şi Depresiunea Bârsei (la S). Este alcătuit din fliş cu intruziuni vulcanice. Altitudinea maximă este de 1 241 m (vf. Cărpiniş). Se execută exploatări ale andezitului (la Bixad şi Micfalău). Sunt apariţii de izvoare miner-ale (Băile Tuşnad, Malnaş, Turia şi Bodoc). 2. Comună în jud. Covasna, pe Olt, cu circa 2 600 loc. Aici se exploatează argilă şi se află ape minerale. Satele componente: Bodoc, Olteni, Zălan.
Bodocó. (bodoco). Localitate în E Braziliei, la SV de oraşul Crato.
Bodoglár. (bodoglar). Localitate în Ungaria (Bács-Kiskun), pe râul Dong, la NE de oraşul Kiskunhalas.
Bodolov. Localitate în Ucraina, în SV ţării, la graniţa cu Ungaria, la SV de oraşul Bere-govo.
Bodolyabér. (bodoiobier). Localitate în SV Ungariei (Baranya), la NV de oraşul Pécs.
Bodonhely. (bodonhei). Localitate în NV Ungariei (Gyor-Moson-Sopron), aflată pe râul Rába, la SV de oraşul Gyor.
Bodony. (bodoni). Localitate situată în Un-garia (Heves), la SE de oraşul Salgótarján.
Bodorfa. (bodorfo). Localitate în V Ungariei (Veszprém), la VSV de oraşul Ajka.
Bodrog. 1. Râu în E Slovaciei şi Ungariei, afluent drept al Tisei la Tokaj (Ungaria). Lungimea este de circa 300 km, izvorând din Munţii Vihorlat. 2. Localitate în SE Slova-ciei, la SE de oraşul Trebišov. 3. Localitate în V Ungariei (Somogy), la NV de oraşul Kaposvár.
Bodroghalom. (bodrogholom). Localitate în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la E de oraşul Sárospatak.
Bodrogkeresztúr. (bodrog cherestur). Lo-calitate în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), pe râul Bodrog, la NV de oraşul Nyíregyháza.
Bodrogköváralja. (bodrogcheovar ol io). Localitate în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NE de oraşul Miskolc.
Bodrogköújfalu. (bodrog cheo ui folu). Lo-calitate în NE Ungariei, la NE de oraşul Mi-skolc şi la SE de localitatea Encs.
Bodrogköz. (bodrogcheoz). Regiune natu-rală în NE Ungariei, la graniţa cu Slovacia.
Bodrogolaszi. (bodrog olosii). Localitate în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), pe râul Bodrog, la SV de oraşul Sárospatak.
Bodrogszegi. (bodrog seghii). Localitate în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), pe râul Bodrog, la NE de oraşul Szerencs şi de Miskolc.
Bodrum. Localitate în SV Turciei, la Marea Egee.
Bódva. (bodvo). Râu (107 km) la graniţa Ungaria-Slovacia, afluent al râului Sajó (afluent al Dunării).
Bódvaj. (bodvoii). Râu în NE Ungariei, aflu-ent al râului Crasna la localitatea Nagyecsed.
Bódvalenke. (bodvolenche). Localitate aflată în NNE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la graniţa cu Slovacia.
Bódvarákó. (bodvoraco). Localitate situată în NNE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la N de oraşul Edelény şi de Miskolc.
Bódvaszilas. (bodvosiloş). Localitate în NNE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), pe râul Bódva, în regiunea carstică Aggtelek.
Bodza. Localitate în S Slovaciei, la SV de oraşul Kolarovo.
Bodzechów. (bodzecof). Localitate în SE Poloniei, pe râul Kamienna (afluent al Vis-tulei), situată la SE de oraşul Swietokrzyski.
Boëge. (beoeg). Localitate în E Franţei, la S de lacul Geneva şi la E de oraşul elveţian Geneva.
Boeckel. (boechel). Localitate în SE Olandei, la N de oraşul Helmond.
Boemia. 1. Denumirea teritoriului istoric pe care s-a creat statul feudal ceh. 2. Denumirea Cehiei, în cadrul Imperiului Habsburgic, în-tre anii 1526-1918. 3. Podişul Boemiei. Po-diş cu aspect deluros şi cu un climat conti-nental, în V Cehiei, încadrat de Munţii Sudeţi, Munţii Metaliferi, Pădurea Boemiei şi respectiv Colinele Ceho-Morave. Este al-cătuit din roci cristaline şi metamorfice pa-leozoice. Altitudinea medie este de 200-500 m şi este adânc fragmentat şi drenat de cursul superior al fluviului Elba (Labe) şi afluenţii săi Vitava şi Ohre. Conţine în subsol diferite minereuri. Mai poartă şi numele de Patrul-aterul Boem. 4. Pădurea Boemiei (Cesky Les sau Böhmer Wald). (ceschii les, beoh-mer vald). Masiv muntos situat la graniţa Cehiei cu Germania. Lungimea sa atinge 80 km, având altitudinea maximă de 1 039 m (vf. Cerchov). Este alcătuit din granite, gnaise şi şisturi cristaline. Se fac exploatări de lemn.
Boën. (boe). Localitate în SE Franţei, la V de oraşul Lyon.
Boende. Localitate în partea de N a R.D. Congo, pe râul Busira, afluent al fluviului Congo.
Boeo (Lilibeo). Cap în V Siciliei (Italia), situat la NV de oraşul Marsala.
Boerne. (beorn). Localitate situată în S S.U.A. (Texas), pe râul Guadalupe, la NV de oraşul San Antonio.
Boertanger-Moor. (boertangher mor). Regiune situată în NV Germaniei, la graniţa cu Olanda.
Boffa. Localitate în V Guineei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la NV de oraşul Cona-kry.
Bofors. Localitate în partea central-sudică a Suediei, la NE de lacul Vänern şi la NE de oraşul Karlskoga.
Bogács. (bogaci). Localitate în NNE Un-gariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), pe râul Kánya, la E de oraşul Eger.
Bogád. (bogad). Localitate în SV Ungariei (Baranya), aproape de oraşul Pécs.
Bogádmindszent. (bogad mindsent). Locali-tate în SV Ungariei (Baranya), la SV de ora-şul Pécs.
Bogalusa. (baghelasă). Localitate situată în SSE S.U.A. (Louisiana), pe râul Pearl, la NE de oraşul Baton Rouge.
Bogardo. Localitate situată în NNE Argenti-nei, la SSE de oraşul Rosario.
Bogárzó. (bogarzo). Localitate în SE Un-gariei (Csongrád), la NE de oraşul Szeged.
Bogata. Comună în jud. Mureş, pe râul Mureş, cu circa 2 000 loc. Se execută ex-ploatarea de gaze naturale. Satele compo-nente: Bogata, Ranta.
Bogaţi. Comună în jud. Argeş, cu circa 6 000 loc. Aici se extrage ţiţei. Satele componente: Bogaţi, Bârloi, Bujoi, Chiţeşti, Dumbrava, Glâmbocel, Glâmbocelu, Suseni.
Bogatic. (bogatici). Localitate în VNV Ser-biei, la NV de Beograd (Belgrad).
Bogatynia. Localitate în extremitatea SV a Poloniei aproape de graniţa cu statele Cehia şi Germania.
Bogazköy. (bogazcheoi). Localitate în SE Turciei europene, pe râul Alibey Suyu, la NV de Istanbul.
Bogazliyan. (bogazlii ian). Localitate în cen-trul Turciei asiatice, la SE de Ankara.
Bogbonga. Localitate situată în NV R.D. Congo, pe fluviul Congo, la NE de oraşul Mbandaka.
Bogd. Localitate situată în Mongolia, pe ţărmul N al lacului Orog nur, la SV de oraşul Arbajhér.
Bogda. Comună în jud. Timiş, pe Bega Ve-che, cu circa 600 loc. Satele componente: Bogda, Altringen, Buzad, Charlotenburg, Comeat, Sintar.
Bogdan. Vârf (1 604 m), din Munţii Bal-canici (Bulgaria), aproximativ în partea cen-trală a ţării.
Bogdana. 1. Comună situată în jud. Teleor-man, cu peste 3 500 loc. Satele componente: Bogdana, Broşteanca, Ulmeni, Urluiu. 2. Comună în jud. Vaslui, cu peste 1 700 loc. Satele componente: Bogdana, Arşiţa, Fântâna Blănarului, Găvanu, Lacu Babei, Plopeni, Similişoara, Suceveni, Verdeş.
Bogdand. Comună în jud. Satu Mare, cu aproape 4 000 loc. Aici se află o biserică de lemn (sec. XVIII). Satele componente: Bog-dand, Babţa, Corund, Ser.
Bogdania (Kara Bugdan). Denumirea dată de turci Moldovei.
Bogdăneşti. 1. Comună în jud. Bacău, pe râul Oituz, cu circa 2 600 loc. Satele compo-nente: Bogdăneşti, Filipeşti. 2. Comună în jud. Suceava, pe Râşca, cu circa 4 000 loc. Satele componente: Bogdăneşti. 3. Comună în jud. Vaslui, cu peste 3 100 loc. Satele componente: Bogdăneşti, Buda, Horoiata, Hupca, Orgoieşti, Ulea, Unţeşti, Vişinari, Vlădeşti.
Bogdăniţa. Comună în jud. Vaslui, cu circa 1 700 loc. Satele componente sunt: Bog-dăniţa, Cepeşti, Cârţibaşi, Coroieşti, Rădăeşti, Schitu, Tunseşti.
Bogdan Vodă. Comună în jud. Maramureş, pe râul Iza, cu peste 4 200 loc. Aici se află ruinele bisericii Bogdăneştilor (sec. XIV) şi o biserică de lemn (sec. XVIII). Până în 1968 se numea Cuhea. Satele componente sunt: Bogdan Vodă, Bocicoiel.
Bogdaproste. Lac situat în Delta Dunării (Romînia).
Bogdása. (bogdaşo). Localitate în SV Un-gariei (Baranya), la SV de Pécs.
Bogdo, Munţi. Munţi în V Chinei (5 445 m), la V de oraşul Ürümqi.
Bogd úla. Vârf (1 752 m) în SE Mongoliei, la graniţa cu China.
Bogen. (boghăn). Localitate în SE Germa-niei, pe Dunăre, la SE de oraşul Regensburg.
Bogenfels. (boghenfăls). Localitate în SV Namibiei, pe ţărmul Oceanului Atlantic.
Bogenhausen. (boghenhauzăn). Cartier din München (Germania).
Bogense. (boghense). Localitate în N insulei Fyn (Danemarca).
Boghé. Localitate în SV Mauritaniei, pe flu-viul Senegal, la graniţa cu statul Senegal.
Bogia. Localitate în NE Insulei Noua Guinee, în statul Papua-Noua Guinee, la Marea Bismarck.
Bognanco. (bonianco). Localitate situată în N Italiei, la NV de Lacul Maggiore.
Bogno. (bonio). Localitate în SE Elveţiei, la graniţa cu Italia, la N de Lacul Lugano.
Bognor Regis. (bognor regis). Oraş în SSE Angliei (Marea Britanie), pe ţărmul Mării Mânecii, între oraşele Portsmouth (la V) şi Worthing (la E).
Bogny-sur-Meuse. (bonii siur meuz). Locali-tate în NE Franţei, la graniţa cu Belgia, la NV de oraşul Charleville-Méziéres.
Bogoduhov. Localitate în Ucraina, în NE ţării, la NV de oraşul Harkov.
Bogomila. Localitate în Macedonia, la NV de oraşul Prilep.
Bogor. Oraş în Indonezia (în Java), la S de Jakarta, cu aproape 600 000 loc., cu subur-biile. Datează din 1745 (sub numele de Buitenzorg).
Bogorodsk. Oraş în N Rusiei europene, pe Volga, la V de oraşul Nijni Novgorod.
Bogorodskoie. Localitate în SE Siberiei (Rusia), pe fluviul Amur, la S de oraşul Ni-kolaievsk.
Bogorogyik. (bogorogic). Localitate situată în Rusia europeană, la S de oraşul Tula.
Bogoryia. (bogorii ia). Localitate în Polonia, în SE ţării, la SE de oraşul Kielce.
Bögöt. (beogheot). Localitate în NV Un-gariei (Vas), la SV de oraşul Sárvár.
Bogotá (Santa Fé De Bogotá). Capitala Columbiei, situată în partea centrală a statu-lui, la altitudinea de 2 660 m. Populaţia sa numără aproape 6 milioane loc. Datează din 1538, din anul 1819 a devenit capitala Re-publicii Federative Marea Columbia iar din 1830 capitala Noii Grenade (care în 1866 şi-a luat numele de Columbia).
Bögöte. (beogheote). Localitate în VNV Un-gariei (Vas), la NE de oraşul Zalaegerszeg.
Bogotol. Localitate în SSV Siberiei (Rusia), pe râul Ciulim (afluent al fluviului Obi), între oraşele Tomsk (la V) şi Krasnoiarsk (la E).
Bogovina. Localitate în E Serbiei, pe râul Crna Reka (afluent al Timokului), la SV de oraşul Bor.
Bogra. Oraş în N statului Bangladesh, între oraşele Rangpur (la N) şi Pabna (la S).
Bogstad. Lac în SE Norvegiei, la NV de Oslo (capitala ţării). Prin lac şi Oslo curge râul Langlielva.
Boguchwala. (bogucivava). Localitate situată în SE Poloniei, la SV de oraşul Rzeszów.
Boguciani. Localitate în Siberia (Rusia), pe râul Angara (afluent al Eniseiului).
Boguciar. Localitate situată în Rusia euro-peană, pe Don, la SE de oraşul Voronej.
Boguszów. (bogusof). Localitate în SV Polo-niei, la SV de oraşul Walbrzych.
Bogyiszló. (bogislo). Localitate în Ungaria (Tolna), la NE de oraşul Szekszárd.
Bogyoszló. (bogioslo). Localitate în NV Un-gariei (Gyor-Moson-Sopron), la SE de oraşul Kapuvár.
Bogza. Localitate în jud. Vrancea, la SV de Focşani şi NE de Râmnicu Sărat.
Bohai. 1. Golf în NV Mării Galbene, cuprins între peninsulele Shandong şi respectiv Liaodong (China). Lungimea ajunge la 280 km, adâncimea maximă 40 m. În acest golf se varsă fluviul Huanghe. Golful îngheaţă în perioada noiembrie-martie. Portul principal este oraşul Tanggu. Denumirea sa chineză este Bohai-Wan. 2. Strâmtoare situată între Peninsulele Liaodong şi Shandong. Lăţimea minimă este de 105 km iar adâncimea maximă 36 m.
Bohata. Localitate în S Slovaciei, la SE de oraşul Nove Zámky.
Bohdalec. (bohdaleţ). Munte situat lângă Praga (Cehia).
Boheimkirchen. (bohaim chirchen). Locali-tate în Austria, în NE statului, la V de Viena şi la SE de oraşul St. Pölten.
Bohinjska Bela. (bohinisca bela). Localitate situată în NV Sloveniei, pe râul Sava, la SE de oraşul Jesenice.
Böhlen. (beohlen). Localitate în Germania, la SE de Leipzig, pe râul Pleisse.
Böhlitz-Ehrenberg. (beohliţ erenberg). Car-tier al oraşului german Leipzig.
Böhmer Wald. (beohmer vald). Denumirea germană a masivului Pădurea Boemiei.
Bohnice. (bohniţe). Cartier al capitalei Ce-hiei, Praga.
Bohnsdorf. (bonsdorf). Cartier al Berlinului (Germania).
Bohol. 1. Insulă în arhipelagul Visayan (Filipine), la N de insula Mindanao, separată de insula Cebu prin strâmtoarea cu acelaşi nume. Suprafaţa sa este de 3 900 kmp iar numărul populaţiei depăşeşte 800 000 loc. Oraşul principal este Tagbilaran. Relieful este de platou şi se găsesc păduri tropicale şi savane. Se cultivă cafea, trestie de zahăr, orez, porumb şi tutun. 2. Localitate în insula cu acelaşi nume.
Böhönye. (beoheonie). Localitate în SV Un-gariei (Somogy), la E de oraşul Nagykanizsa.
Bohor. Vârf (1 023 m) în Croaţia, la E de oraşul Ljubljana şi la E de râul Sava.
Bohoroho, Munţi. Munţi în NV Chinei, la V de oraşul Ürümqi, ce urcă la 5 500 m altitu-dine.
Böhringen. (beohringhăn). Localitate aflată în Germania, pe râul Grosse Striegis, la NE de oraşul Chemnitz.
Bohumin. Localitate situată în NE Cehiei, la NE de oraşul Ostrava, la graniţa cu Polonia.
Bohunice. (bohuniţe). Localitate (cu atomo-centrală) în Slovacia, lângă Banská-Bistrica.
Boiaçu. (boiasu). Localitate în NV Braziliei, pe Rio Branco (afluent al lui Rio Negro), la NV de oraşul Manaus.
Boian. 1. Câmpia. Porţiune înaltă a Câmpiei Române, în S acesteia, între Olt şi Vedea, drenată de Călmăţuiul teleorman, limitată la N de Platforma Cotmeana şi la S de Dunăre. Altitudinea maximă ajunge la 171 m. Se cul-tivă cereale şi plante industriale. 2. Cultură materială din neoliticul mijlociu, răspândită în Muntenia şi în SE Transilvaniei (în mile-niul V-IV î.e.n.), caracterizată prin mai multe faze de dezvoltare şi printr-o ceramică variat decorată. Este denumită după aşezarea de pe Grădiştea Ulmilor din mijlocul fostului lac Boian, jud. Călăraşi.
Boiano. Localitate în Italia peninsulară, la NE de Napoli şi la SV de oraşul Campo-basso.
Boianu Mare. Comună în jud. Bihor, cu aproximativ 1 700 loc. Aici există o biserică de lemn din sec. al XVIII-lea. Satele compo-nente: Boianu Mare, Corboaia, Huta, Păgaia, Rugea.
Boigu. Insulă (Papua-Noua Guinee) situată la S de insula Noua Guinee.
Boileau. (boilo). Cap în NV Australiei, la NV de oraşul Broome.
Boim. Localitate în NNE Braziliei, pe râul Tapajós, la SV de oraşul Santarém.
Bois. (bois). Râu în Brazilia (afluent al lui Rio Verde iar acesta al Paranei). Curge pe lângă oraşul Goiânia.
Bois Blanc. Insulă (S.U.A.) situată în lacul Huron, la intrarea în strâmtoarea Machinac ce face legătura cu lacul Michigan.
Bois d'Amour. (boa damur). Localitate în E Franţei, la graniţa cu Elveţia, la NE de oraşul Villard.
Boise. (băis). Oraş în NV S.U.A., în regiunea Munţilor Stâncoşi, fiind centrul administrativ al statului Idaho, cu aproximativ 200 000 loc. În zonă sunt mine de aur şi este centru meta-lurgic şi agricol.
Boise City. (băis sitii). Localitate situată în S.U.A. (Oklahoma), pe râul Canadian de Nord, afluent al fluviului Arkansas, la NV de oraşul Amarillo.
Bois-le-Roi. (boa leo roa). Localitate la SE de Paris (Franţa).
Boisset. (boase). Localitate în Franţa, în S ţării, la SV de localitatea Aurillac.
Boissevain. (boaseven). Localitate în S Ca-nadei (Manitoba), la SV de oraşul Winnipeg.
Boissy-le-Sec. (boasii leo sec). Localitate la S de Paris (Franţa).
Boissy-St.-Lèger. (boasii sent leje). Locali-tate în Franţa, la SE de Paris.
Boişoara. Comună în jud. Vâlcea, cu circa 2 500 loc. Satele componente: Boişoara, Bum-buieşti, Găujani.
Boiţa. Localitate minieră (minereuri com-plexe, aur) în Munţii Poiana Ruscă.
Boitsfort. (boatsfor). Localitate în Belgia, în SE oraşului Bruxelles.
Boitzenburg. (boiţenburg). Localitate în NE Germaniei, la SE de oraşul Neubranderbur.
Boiu Mare. Comună situată în jud. Mara-mureş, cu circa 1 500 loc. Aici se ex-ploatează bentonita. Satele sale componente sunt: Boiu Mare, Frâncenii Boiului, Prislop, Româneşti.
Boizenburg. (boiţenburg). Localitate aşezată în N Germaniei, la SE de Hamburg, pe flu-viul Elba.
Bojadjik. (boiadiic). Localitate în SE Bul-gariei, pe râul Tunca, la SV de oraşul Jam-bol.
Bojakul. (boiacul). Mină (cupru) situată în Kazahstan, la NE de Karaganda.
Bojana. (boiana). Localitate situată în Bul-garia, la SV de Sofia.
Bojani. (boianii). Localitate în Ucraina, pe Prut, la graniţa cu România.
Bojanovo. (boianovo). Localitate în Bul-garia, în SE statului, la SV de Burgas şi la SE de oraşul Jambol.
Bojanowo. (boianovo). Localitate în SV Poloniei, situată la NV de oraşul Wroclaw.
Bojarka. (boiarca). Localitate în N Siberiei (Rusia), pe râul Ajakli, la SV de oraşul Hatanga.
Bojcinovici. (boicinovici). Localitate în Bul-garia, în NV ţării, pe râul Ogosta (afluent al Dunării), la NV de oraşul Vraca.
Bojków. (boicof). Localitate în S Poloniei, în Silezia Superioară, la SV de oraşul Gliwice.
Bojnica. (boiniţa). Localitate în NV Bul-gariei, pe râul Topolovica (afluent al Du-nării), la SV de oraşul Vidin, aproape de graniţa cu Serbia.
Bojnik. (boinic). Localitate situată în S Ser-biei, la VNV de oraşul Leskovac.
Bojt. (boit). Localitate în E Ungariei (Hajdú-Bihar), situată la SE de oraşul Berettyóújfalu.
Bojurú. (bohuru). Localitate în Brazilia, în SE ţării, la SE de oraşul Pôrto Alegre, pe ţărmul Oceanului Atlantic.
Boka. Localitate minieră (petrol) în NE Ser-biei, aproape de graniţa cu România.
Bókaháza. (bocohazo). Localitate în V Un-gariei (Zala), la SE de oraşul Zalaegerszeg.
Bokaro. Oraş în NE Indiei (Bihar), la NV de Asansol, cu aproximativ 270 000 loc. Consti-tuie cel mai mare centru siderurgic al ţării, în zona minieră Chotanagpur. Se mai numeşte Bokaro Steel City.
Bokata. Localitate în R. Congo, pe râul Sangha (afluent al fluviului Congo), în ENE ţării.
Boké. Localitate situată în NV statului Guineea, aproape de Oceanul Atlantic.
Bokelob. Centru minier (săruri) în N Germa-niei.
Bokna Fjord (Boknfjord). (bocn fiord). Fiord al Mării Nordului, pe coasta de SV a Norvegiei. Lungimea este de circa 56 km, lăţimea de 15-16 km, iar adâncimea maximă 917 m. Pe malul sudic se găseşte portul Sta-vanger.
Bokod. Localitate în N Ungariei (Komárom-Esztergom), situată la SV de oraşul Ta-tabánya.
Bököny. (beocheoni). Localitate aflată în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), la SE de oraşul Nyíregyháza şi la NE de Debrecen.
Bokor. Localitate situată în N Ungariei (Nógrád), situată la SE de oraşul Balassag-yarmat.
Bokoro. Localitate în Ciad, la E de oraşul N'Djamena.
Bokote. Localitate în NV R.D. Congo, pe râul Tshuapa, la SE de oraşul Mbandaka.
Bokovskaia. Localitate în S Rusiei europene, la NV de oraşul Volgograd.
Bokros. (bocroş). Localitate situată în Un-garia (Csongrád), la NV de oraşul Csongrád.
Boksa. (bocşa). Localitate în Republica Moldova, aproape de Prut, la SV de oraşul Bălţi.
Boksburg. (bocsbarg). Oraş în NE Repub-licii Africa de Sud, la E de Johannesburg (Transvaal), cu circa 115 000 loc. Este un centru economic în districtul Witwatersrand.
Bokšic Lug. (bocşici lug). Localitate în NE Croaţiei, la SV de oraşul Valpovo.
Boksitogorsk. Localitate industrială (baux-ită, aluminiu) la SE de Sankt Petersburg (Ru-sia).
Bokungu. Localitate în R.D. Congo, pe râul Tshuapa, la SV de Kisangani.
Bokwankusu. (bocvancusu). Localitate aflată în R.D. Congo, la SV de oraşul Kisan-gani.
Bol. 1. Localitate în Ciad, pe ţărmul nordic al Lacului Ciad. 2. Localitate în SE insulei Brac (Croaţia) din Marea Tireniană.
Bol'. Localitate în SE Slovaciei, la SE de oraşul Trebišov.
Bolama. Localitate în Guineea-Bissau, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la S de capitala Bissau.
Bolan. Trecătoare în Munţii Belucistan din Pakistan, aproape de oraşul Quetta.
Bolandoz. (bolandos). Localitate în Franţa, în E statului, la SE de oraşul Besançon.
Bolangir. (bolanghir). Localitate în ENE Indiei, pe râul Tel (afluent al lui Mahanadi), la V de oraşul Cuttack.
Bolayir. (bolaiir). Localitate în SSE Turciei europene, în peninsula Galibolu.
Bolbec. (bolb). Localitate în N Franţei, la NE de oraşul Le Havre şi la NV de oraşul Rouen.
Bolboşi. Comună în jud. Gorj, cu circa 3 300 loc. Aici se află o biserică de lemn din sec. al XVIII-lea. Satele componente sunt: Bolboşi, Bălăceşti, Bolboasa, Igirosu, Miclosu, Ohaba-Jiu, Valea.
Bolc. (bolci). Localitate în Croaţia, la V de oraşul Bjelovar.
Bölcske. (beolci che). Localitate în Ungaria (Tolna), pe Dunăre, la NE de oraşul atomic Paks.
Bölcso-hegy. (beolceo hegi). Munte (588 m) situat lângă Budapesta (Ungaria).
Boldeşti-Grădiştea. Comună în jud. Pra-hova, cu circa 2 300 loc. Aici se execută ex-ploatări de petrol. Satele componente sunt: Boldeşti (centrul de comună), Grădiştea.
Boldeşti-Scăeni. Oraş în jud. Prahova, la 14 km de Ploieşti, cu circa 12 000 loc. S-a for-mat în 1968 prin contopirea localităţilor Boldeşti (atestat în 1778) cu Scăeni (1581). Centru al petrolului şi al sticlăriei. Satele componente: Seciu.
Boldog. Localitate în Ungaria (Heves), la SE de oraşul Hatvan.
Boldogaszonyfa. (boldog osoni fo). Locali-tate în SV Ungariei (Baranya), la NV de ora-şul Pécs.
Boldogkoújfalu. (boldog cheo uifolu). Lo-calitate situată în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NE de oraşul Miskolc.
Boldogkováralja. (boldog cheo var ol io). Localitate în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NE de oraşul Miskolc.
Boldu. Comună în jud. Buzău, cu circa 2 700 loc. Satele componente: Boldu.
Boldur. Comună în jud. Timiş, cu circa 2 700 loc. La Sinersig se exploatează lignit. Satele componente: Boldur, Jabăr, Ohaba-Forgaci, Sinersig.
Boldureşti. Localitate în Republica Moldova, la NV de Chişinău şi la SE de ora-şul românesc Iaşi.
Boldva. (boldvo). Localitate în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), pe râul cu acelaşi nume, la N de oraşul Miskolc şi la E de ora-şul Kazincbarcika.
Bolearovo. Localitate în SE Bulgariei, aproape de graniţa cu Turcia, la baza Munţi-lor Istranca.
Bolecin. (boleţin). Localitate situată în Polo-nia, în Silezia Superioară, la SE de oraşul Katowice.
Bolen. Localitate situată în SE Siberiei (Ru-sia), la N de fluviul Amur.
Boleslav. (bolesvav). Centru minier (fier) în S Poloniei, la NV de Cracovia.
Boleslawiec. (boles vavieţ). 1. Localitate în SV Poloniei, pe râul Bobr, la VNV de oraşul Legnica. 2. Localitate în S Poloniei, pe râul Prosna, la NE de oraşul Wroclaw.
Boleszkowice. (bolescoviţe). Localitate aflată în V Poloniei, la V de oraşul Gorzów, aproape de graniţa cu Germania.
Bolhás. (bolhaş). Localitate în SV Ungariei (Somogy), la SE de oraşul Nagykanizsa.
Bolhó. Localitate în SV Ungariei (Somogy), la NV de oraşul Barcs, aproape de frontiera cu Croaţia.
Bolhov. Localitate în Rusia, partea euro-peană, la NE de oraşul Briansk.
Bolhrad (Bolgrad). Localitate în SV Ucrainei, aproape de graniţa cu Moldova, la N de Ismail şi de Lacul Jalpug.
Boli. (bolii). Localitate în Ciad, în S, la SE de oraşul N'Djamena.
Boliden. Localitate în NE Suediei, la Golful Botnic.
Boling. Centru al extracţiei ţiţeiului (Texas în S.U.A.), la NE de oraşul San Antonio.
Bolintin-Deal. Comună situată în jud. Giur-giu, cu peste 6 100 loc. Satele componente: Bolintin-Deal, Mihai Vodă.
Bolintin-Vale. Oraş situat în jud. Giurgiu, pe stânga Argeşului, la 25 km distanţă de capi-tală, Bucureşti, cu aproximativ 12 000 loc. Prima atestare documentară datează din 1426-1450. A fost declarat oraş în anul 1989. Satele componente sunt: Crivina, Malu Spart, Suseni.
Bolívar. 1. Stat în SE Venezuelei, cu 238 000 kmp şi aproape 1 milion loc. Centrul administrativ este Ciudad Bolivar. 2. Locali-tate situată în S.U.A. (Missouri), la SE de oraşul Kansas City. 3. Localitate situată în S.U.A. (Tennessee), la NE de oraşul Mem-phis. 4. Oraş în E Argentinei, la SV de oraşul Buenos Aires şi la NE de oraşul Bahia Blanca. 5. Departament aflat în NV Columbiei. 6. Localitate situată în SV Columbiei, la NE de oraşul Pasto. 7. Locali-tate în SE Uruguay-ului, pe râul Santa Lucia, la NE de Montevideo.
Bolívar, Pico. Vârf (5 007 m) în V Vene-zuelei, în Cordiliera Mérida (Munţii Sierra Nevada de Mérida), cel mai înalt vârf al ţării şi al Anzilor Nord-Estici.
Bolivia, Republica. Stat în America de Sud, în partea centrală a Anzilor (fără ieşire la mare). Suprafaţa atinge 1,1 milioane kmp cu peste 7,2 milioane loc. Capitala este Sucré iar reşedinţa guvernului este La Paz.
Boliviei, Podiş. Podiş înalt (circa 4 000 m) pe teritoriul Boliviei.
Boljanici. (bol ianici). Localitate în N statu-lui Crna Gora (Muntenegru), la graniţa cu Serbia.
Boljarovo. (bol iarovo). Localitate în SE Bulgariei, la SV de oraşul Burgas.
Boljetin. (bol ietin). Localitate în NE Ser-biei, pe Dunăre.
Boljevac. (bol ievaţ). Localitate în E Serbiei, pe râul Crna Reka, la SV de oraşul Bor.
Boljevci. (bol ievţi). Localitate în Serbia, la V de Belgrad, pe râul Bosut (afluent al Du-nării).
Boljun. (bol iun). Localitate în V Croaţiei, în peninsula Istria, la V de oraşul Rijeka.
Bolków. (bolkof). Localitate în SV Poloniei, la SV de oraşul Wroclaw.
Boll. Localitate în SV Germaniei, la NV de lacul Boden, la SE de oraşul Freiburg.
Bollendorf. Localitate în V Germaniei, la graniţa cu Ducatul Luxemburg, pe râul Sauer, la NV de oraşul Trier.
Bollingen. (bolinghen). Localitate situată în V Elveţiei, la NE de oraşul Bern (Berna).
Bollington. (bălingtăn). Localitate în Anglia (Marea Britanie), la SE de oraşul Manches-ter.
Bollnäs. (bolnes). Localitate în partea cen-tral-estică a Suediei, pe râul Ljusnan.
Bollwiller. (bolvile). Localitate în E Franţei, la NV de oraşul Mulhouse.
Bolman. Localitate în NE Croaţiei, la NE de oraşul Valpovo.
Bolmen. Lac (184 kmp) în SV Suediei, la SE de Göteborg.
Bolnoka. Vârf (329 m) situat lângă Buda-pesta (Ungaria).
Bolobo. Localitate situată în VSV R.D. Congo, pe fluviul Congo, la NE de Kinshasa.
Bologna. (bolonia). Oraş în N Italiei (Emilia-Romagna), în Câmpia Padului, cu aproape 550 000 loc. La origine a fost aşezare etruscă (Felsina) şi apoi colonie romană (din anul 190 î.e.n.-Bononia).
Bolognesi. (bolonesii). Localitate în Peru, pe râul Ucayali.
Bologoe. Localitate în V Rusiei, la E de La-cul Ilmen, la baza Podişului Valdai.
Bologoje. (bologoie). Oraş situat în NV Ru-siei, la SE de lacul Illmen.
Bolonia. 1. Localitate în SV Spaniei, pe ţăr-mul Oceanului Atlantic, la V de oraşul Al-geciras. 2. Golf în SV Spaniei (Oceanul At-lantic), unde se află localitatea cu acelaşi nume.
Bolony. (bolonii). Lac (1 140 kmp) în SE Rusiei siberiene, pe fluviul Amur, la NE de oraşul Habarovsk.
Bolotana. Localitate în Italia, în partea cen-trală a insulei Sardinia, la V de oraşul Nuoro.
Boloteşti. Comună în jud. Vrancea, pe râul Putna, cu peste 4 500 loc. Satele compo-nente: Boloteşti, Găgeşti, Ivănceşti, Pietroasa, Putna, Vităneştii de sub Măgura.
Bolotnoje. (bolotnoie). Oraş situat în Siberia (Rusia), între oraşele Tomsk (la NE) şi No-vosibirsk (la SV).
Bolotyino. (bolotiino). Localitate în V Re-publicii Moldova, la V de oraşul Bălţi.
Boloven. Podiş în SV Laosului, pe stânga fluviului Mekong.
Bolpreba. Localitate în extremitatea NV a Boliviei, la graniţa cu statele Brazilia şi Peru.
Bolpur. Localitate în NE Indiei, la NV de oraşul Calcutta.
Bolsaja Belozerka. (bolşaia belozerca). Lo-calitate în SE Ucrainei, la SE de lacul de acumulare Kahovka de pe Nipru, la SV de Zaporojie.
Bolsaja Berestovica. (bolşaia berestoviţa). Localitate în V Belarusiei, aproape de graniţa cu Polonia, la SE de oraşul Grodno.
Bolsaja Cernyigovka. (bolşaia cerniigovca). Localitate în SE Rusiei europene, la SE de oraşul Kuibîşev.
Bolsaja Kamenka. (bolşaia camenca). Râu în Ucraina, în regiunea Doneţk, afluent al râului Doneţ.
Bolsaja Martinovka. (bolşaia martinovca). Localitate în Rusia, pe râul Sal (afluent al Donului), la E de oraşul Rostov pe Don.
Bolsaja Murta. (bolşaia murta). Localitate în S Siberiei, pe fluviul Enisei, la N de oraşul Krasnoiarsk.
Bolsaja Ucia. (bolşaia ucia). Localitate în ENE Rusiei europene, la SE de oraşul Kirov.
Bolsaja Vlagyimirovka. (bolşaia vlagii mi-rovca). Localitate în Kazahstan, în NV ţării.
Bolsakovo. Localitate în exclava Kaliningrad (Rusia), la NE de oraşul Kaliningrad.
Blosekeprinskaia. Localitate în S Rusiei, la confluenţa râurilor Tuzlov-Krepkaia, la NV de oraşul Rostov-na-Don (Rostov pe Don).
Bolsena. 1. Bolsena (Vulsinio). Lac vul-canic în Italia (Lazio), situat în zona premon-tană a Apeninilor centrali, la altitudinea de 305 m. Suprafaţa este de 114,5 kmp iar adân-cimea maximă este de 146 m. Este drenată de către râul Marta spre Marea Tireniană. 2. Localitate situată pe ţărmul NE al lacului omonim din Italia.
Bolşevik (?). Insulă (11 400 kmp) din arhi-pelagul Severnaia Zemlea (Rusia) din Oceanul Arctic. Altitudinea sa maximă ajunge la 935 m. Centrul insulei este ocupat de un gheţar (30% din suprafaţa insulei). Vegetaţia este de tundră arctică. Nu ştim dacă denumirea insulei s-a schimbat sau nu, după 1990!
Bolsije Kopeni. (bolşi ie copeni). Localitate în Rusia europeană, la SV de oraşul Saratov.
Bolsije Motikali. (bolşi ie moticalii). Locali-tate în V Belarusiei, la graniţa cu Polonia, la NV de oraşul Brest.
Bolsije Salii. (bolşi ie salii). Localitate în S Rusiei, la NV de oraşul Rostov pe Don.
Bolsoi Djeskazgan. (bolşoi diescazgan). Oraş în Kazahstan, la SV de oraşul Kara-ganda.
Bolsoi Irgiz. (bolşoi irghiz). Râu în E Rusiei europene, afluent al Volgăi, avale de oraşul Balakovo.
Bolsoi Kinyel. (bolşoi chiniel). Râu în E Ru-siei europene, afluent al râului Samara (iar acesta al Volgăi) la Kuibîşev.
Bolsoi Uzeny. (bolşoi uzeni). Râu în Ka-zahstan, cu dispariţie în subteranul deşertic.
Bolsón de Mapimi. (bolson de mapimii). Podiş în N Mexicului, la SE de oraşul Chi-huáhua.
Bolsereck. (bolsereţc). Localitate situată în SV Peninsulei Kamceatka (Siberia-Rusia), la Marea Ohotsk.
Bolşoi Lahovski. (bolşoi lahovschii). Insulă în arhipelagul Novosibirsk (Rusia) din cadrul Oceanului Arctic.
Bolsward. (bolsvard). Localitate în Olanda, în N regatului, la SV de oraşul Leeuwarden.
Boltaña. (boltania). Localitate aflată în NE Spaniei, pe râul Cinca (afluent al râului Segre iar acesta al fluviului Ebro), situată în regiunea pirineană.
Boltigen. (boltighen). Localitate situată în SV Elveţiei, pe râul Simme, la SV de lacul Thuni şi la SE de oraşul Friboug.
Bolton (Bolton-Le Moors). (baultăn le murs). Oraş în V Marii Britanii (Anglia) în aglomeraţia Manchester, cu circa 150 000 loc. Centru industrial.
Bolu. 1. Munţi situaţi în NV Turciei asiatice. 2. Localitate în NV Turciei asiatice, la E de oraşul Adapazam şi la baza Munţilor Bolu.
Bolvadin. Localitate în Turcia, în V ţării, la NV de lacul Akşehiri şi la SE de oraşul Esk-işehir.
Bóly. (bolii). Localitate situată în SV Un-gariei (Baranya), la SE de oraşul Pécs şi la V de oraşul Mohács.
Bolzano. (bolţano). Oraş în N Italiei (Tren-tino-Alto Adige), pe râul Isarco (afluent al fluviului Pad), cu peste 100 000 loc. Staţiune balneoclimaterică.
Boma. Oraş în SV R.D. Congo, pe fluviul Congo, la V de oraşul Matadi.
Bomai. Localitate situată în SSE statului Papua-Noua Guinee (insula Noua Guinee), la golful Papua.
Bomal. Localitate în Belgia, în E statului, pe râul Ourthe (afluent al lui Meuse), la SE de oraşul Seraing.
Bombala. Localitate în SE Australiei, la NE de Melbourne şi la SV de Sydney.
Bombarai. Peninsulă în V Irianului de Vest (Indonezia).
Bombay (Mumbay). (bombei, mumbai). 1. Oraş în V Indiei (al doilea oraş al ţării), cen-trul administrativ al statului Maharashtra, situat pe continent şi pe o insulă în aprop-ierea coastei, cu un număr de peste 10 milio-ane loc. Este cel mai mare port al ţării. 2. Golf situat în V Indiei, la ESE de oraşul cu acelaşi nume. 3. Insulă (62,2 kmp) situată la V de oraşul cu acelaşi nume (India), pe care se află o parte a oraşului fost Bombay, astăzi Mumbai.
Bomboma. Localitate în NV R.D. Congo, la NV de oraşul Mbandaka.
Bomdila. Localitate în NE Indiei, la NE de oraşul Gauhati.
Bom-Futuro. (bom futuru). Localitate în VNV Braziliei, pe râul Roosevelt (afluent al lui Madeira), la S de oraşul Santa Cruz.
Bomhus. Localitate în ESE Suediei, pe ţăr-mul golfului Botnic, la E de oraşul Gävle.
Bomi-Hills (Bomi Hills). (bomii hils). Lo-calitate în Liberia (Africa), în NV ţării.
Bom Jardim. (bom hardim). Localitate în Brazilia, în NV ţării, pe râul Juruá (afluent al Amazonului).
Bom Jesus. (bom hesus). 1. Localitate aflată în ENE Braziliei, pe râul Gurgueia (afluent al râului Parnaiba), la SV de oraşul Teresina. 2. Localitate în SE Braziliei, la NE de oraşul Pôrto Alegre.
Bom Jesus da Lapa. (bom hesus da lapa). Localitate în Brazilia (statul Bahia), pe flu-viul São Francisco.
Bømlo. Insulă norvegiană situată la SV de oraşul Bergen în Oceanul Atlantic.
Bom Retiro. (bom retiru). Localitate situată în jurul oraşului São Paulo (Brazilia).
Bomu (Mbomou). (mbomu). 1. Râu (804,7 km) în Africa, la graniţa R.D. Congo-Republica Centrafricană, afluent al lui Ou-bangui (care la rându-i este afluent al fluviu-lui Congo). 2. Localitate în Nigeria, centru de extracţie a petrolului, situată în SE ţării.
Bon (Ras at-Tib). Cap în N Africii, pe coasta de NE a Tunisiei, situat la 37o05' lat. N şi 11o03' long. E.
Bonaduz. Localitate în ESE Elveţiei, pe râul Rin, la SV de oraşul Chur.
Bonaire. (boner). Insulă în Marea Caraibilor (Antilele Olandeze), la N de coasta Vene-zuelei. Suprafaţa ajunge la 288 kmp iar nu-mărul locuitorilor la 10 000. Localitatea principală este oraşul Kralendijk. Se cultivă trestie de zahăr, bumbac, sisal, batate etc.
Bonames. (bonamez). Localitate germană situată la N de oraşul Frankfurt am Main.
Bonampak. Oraş precolumbian, aparţinând civilizaţiei maya, în actualul stat Chiapas din Mexic. Aici au fost descoperite vestigii ar-heologice, ca picturi murale însoţite de hieroglife.
Bonanza. (bonansa). Pârâu în bazinul supe-rior al fluviului Yukon (Canada).
Bonasse. (bonas). Localitate în SV insulei Trinidad (Trinidad-Tobago), pe ţărmul golfu-lui Paria, la SV de oraşul Point Fortin.
Bonaventure. (bonaventur). Localitate aflată în SE Canadei, pe ţărmul NV al golfului Baie des Chaleurs.
Bonavista. Golf al Oceanului Atlantic, situat la E insulei Newfoundland (Canada).
Bon cagan núr. (beon cagan nur). Lac în SV Mongoliei, în care se varsă râul Baidrag, situat la SV de oraşul Baiangor.
Boncodfölde. (bonţod feolde). Localitate în SV Ungariei (Zala), la SV de oraşul Zalae-gerszeg.
Boncourt. (boncur). Localitate găsită în NV Elveţiei, la graniţa cu Franţa, la NV de oraşul Solothurn.
Bondo. Localitate în partea de N a R.D. Congo, pe râul Uele, afluent al râului Ou-bangui.
Bondoukou. (bonducu). Localitate în E statului Côte d'Ivoire, la graniţa cu Ghana.
Bondowoso. (bondouoso). Oraş situat în NE insulei Java (Indonezia), la E de oraşul Ma-lang.
Bondy. (bondii). Cartier al Parisului (Franţa).
Bone. (bon). Golf între cele două peninsule sudice ale insulei Sulawesi (Indonezia).
Bône. (bon). v. Annaba.
Bönen. (beonen). Localitate în regiunea Ruhr (Germania), la NE de oraşul Dortmund.
Boness. (bons). Localitate în ESE Scoţiei, în golful Firth of Forth, la NV de oraşul Edin-burgh.
Bonete, Cerro. (bonete, sero). Vârf în NV Anzilor argentinieni, situat în E Argentinei. Altitudinea maximă 6 872 m, fiind al treilea vârf al Munţilor Anzi.
Bonfield. (bonfild). Localitate în Canada, la NV de oraşul Ottawa.
Bonfim. Localitate în NV Braziliei, pe râul Juruá, la S de oraşul Monte Douro.
Bonfol. Localitate în NV Elveţiei, la graniţa cu Franţa.
Bongka. Localitate în E insulei Sulawesi (Indonezia), pe ţărmul golfului Tomini.
Bongo. Munţi situaţi în NE Republicii Cen-trafricane (1 400 m).
Bongor. Localitate în SV statului Ciad, la graniţa cu Camerun, pe râul Logone.
Bonifacio. (bonifasio). 1. Strâmtoare situată în Marea Mediterană, între insulele Corsica şi Sardinia. Lungimea ajunge la circa 19 km, lăţimea la 16-21 km, adâncimea maximă 69 m. Aici se află multe insule şi stânci. 2. Lo-calitate în S insulei Corsica (Franţa).
Bonifay. (bonifei). Localitate în SE S.U.A. (Florida), la NE de oraşul Pensacola şi la NV de oraşul Tallahassee.
Bonin. 1. Denumirea arhipelagului japonez Ogasawara între 1945 şi 1968. 2. Mare fosă oceanică situată în N Arhipelagului Ogasa-wara. Adâncimea maximă este de 9 984 m. Se mai numeşte Ramapo, fiind descoperită în anul 1933.
Bonn. Oraş în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia), port pe stânga Rinului, cu circa 600 000 loc. A fost capitala federală a Germaniei între 1949-1991.
Bonndorf. Localitate în SV Germaniei, la SE de oraşul Freiburg.
Bonne. 1. (bon). Localitate în E Franţei, la SE de oraşul şi lacul Geneva. 2. (bone). Fiord lângă oraşul Oslo (Norvegia).
Bonners Ferry. (boners ferii). Localitate în NV S.U.A. (Montana), pe râul Kootenay, la NE de oraşul Spokane.
Bonnétable. (bonetabl). Localitate în Franţa, la NE de oraşul Le Mans.
Bonne Terre. (bon ter). Localitate în S.U.A. (Missouri), la SV de oraşul St. Louis.
Bonneuil. (boneoui). Localitate situată în Franţa, lângă capitala Paris.
Bonneuil-en-France. (boneoui ăn frans). Localitate în Franţa, lângă Paris, la NE de capitală.
Bonneval. (bonval). Localitate în Franţa, pe râul Loir (afluent al fluviului Loire), la SV de oraşul Chartres.
Bonneville. (bonvil). Hidrocentrală situată în NV S.U.A., pe fluviul Columbia.
Bonnie Rock. (bonii roc). Localitate situată în SV Australiei, la NE de oraşul Perth.
Bonnieux. (bonieo). Localitate în Franţa, în SE ţării, la N de oraşul Marseille.
Bonny. (bonii). 1. Localitate în SE Nigeriei, pe ţărmul Golfului Guineea, la E de Port Harcourt. 2. Golf situat în SE Golfului Guineea (Oceanul Atlantic).
Bonnya. (bonia). Localitate în SV Ungariei (Somogy), la SE de lacul Balaton.
Bonorva. Localitate în NV insulei Sardinia (Italia), la SE de oraşul Sassari.
Bons. (bon). Localitate în Franţa, situată la SE de lacul Geneva şi la NE de oraşul Ge-neva.
Bonsucesso. (bonsusessu). Cartier al oraşului Rio de Janeiro (Brazilia).
Bontang. Localitate situată în E Insulei Ka-limantan (Indonezia), la Strâmtoarea Maka-sari.
Bonthain. Localitate în Indonezia, în SV insulei Sulawesi, pe ţărmul Mării Flores.
Bonthe. (bontii). Localitate în Sierra Leone, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la SE de capi-tala Freetown.
Bontoc. Localitate în Filipine, în NV insulei Luzon, pe ţărmul Mării Chinei de Sud.
Bonţida. Comună în jud. Cluj, pe Someşu Mic, cu aproximativ 4 500 loc. Satele com-ponente: Bonţida, Coasta, Răscruci, Tăuşeni.
Bonyhád. (bonihad). Localitate în SV Un-gariei (Tolna), la NE de Pécs şi la SV de Szekszárd.
Bonyhádvarasd. (boni had voroşd). Locali-tate în Ungaria (Tolna), la NV de oraşul Szekszárd.
Bonyrétalap. (beoni ret olop). Localitate în NV Ungariei (Gyor-Moson-Sopron), la SE de oraşul Gyor, pe râul Cuhai-Bakony.
Boom. Localitate în NNV Belgiei, pe râul Nete, la S de oraşul Antwerpen (Anvers).
Boone. (bun). 1. Localitate în S.U.A. (Iowa), la NV de oraşul Des Moines. 2. Localitate în S.U.A. (Carolina de Nord), în Munţii Appa-lachi, la SE de oraşul Johnson City.
Boones Mill. (buns mil). Localitate în S.U.A. (Virginia), la SE de oraşul Roanoke.
Booneville. (bunvil). Localitate situată în S.U.A. (Mississippi), aflată la SE de oraşul Memphis.
Boonville. (bunvil). 1. Localitate în S.U.A. (Indiana), la SV de oraşul Louisville şi la NE de oraşul Evansville. 2. Localitate în S.U.A. (Missouri), pe râul Missouri, la VNV de ora-şul St. Louis şi la V de oraşul Columbia. 3. Localitate în S.U.A. (New York), la N de oraşul Rome şi la E de lacul Ontario.
Boorabin. (bureben). Localitate în Australia, în SV continentului, la ENE de oraşul Perth, pe calea ferată transaustraliană.
Boosaaso. Localitate în Somalia, situată în N peninsulei omonime, la Golful Aden.
Booterstown. (butărstaun). Cartier al Dubli-nului (Irlanda).
Boothbay Harbor. (busbei harbor). Locali-tate în NE S.U.A. (Maine), pe ţărmul golfului Maine (Oceanul Atlantic), la NE de oraşul Portland.
Boothia. (busiă). 1. Peninsulă (30 000 kmp) în N Canadei, separată prin golful cu acelaşi nume, de insula Ţara lui Baffin. Altitudinea sa maximă urcă la 573 m. Este acoperită de vegetaţie de tundră. Până în anul 1970, aici se afla localizat Polul Magnetic Nordic al Terrei (la 70o40' lat. N şi 69o50' long. V), care s-a deplasat spre Oceanul Arctic. Ve-chiul nume a fost Boothia Felix. 2. Golf în NE Canadei, între peninsulele Boothia şi Melville şi, respectiv, Insula Baffin.
Bootle. (butl). Oraş în V Angliei (Marea Bri-tanie), pe ţărmul Mării Irlandei, la N de ora-şul Liverpool.
Booué. (bue). Localitate în Gabon (Africa) pe râul Ogooué, în centrul ţării.
Bopfingen. (bopfingăn). Localitate în S Germaniei, la NE de oraşul Aalen.
Bophutatswana. (bofutatsuana). Bantustan situat în N Republicii Africa de Sud, cu cen-trul administrativ Mmabatho. Suprafaţa sa este de 40 300 kmp şi populaţia peste 2 milioane loc.
Boppard. Localitate în V Germaniei, pe Rin, la SE de oraşul Koblenz.
Boquierão. (bocuierou). 1. Localitate aflată în Brazilia, la SV de oraşul Santos. 2. Insulă lângă oraşul Rio de Janeiro (Brazilia).
Boquerón. (bocheron). 1. Râu în Panama, cu vărsare în lacul Madden (lac situat la NE de Canalul Panama). 2. Localitate în Cuba, în SE insulei, la SE de Guantanamo.
Boquillas del Carmen. (bochilias del car-men). Localitate în NE Mexicului, pe Rio Bravo, la graniţa cu S.U.A.
Bor. 1. Localitate în Serbia, în E statului, aproape de râul Timok şi de graniţa cu Bul-garia. 2. Localitate în V Cehiei, la V de ora-şul Plzen. 3. Localitate în Rusia, pe Volga, lângă oraşul Nijni Novgorod. 4. Localitate în Sudan, în SSE ţării, pe Nil. 5. Localitate în Turcia, la SE de lacul Tuz, la E de oraşul Konya.
Bora Bora (Bora-Bora). Insulă coraligenă în Arhipelagul Societăţii (Franţa) din Oceanul Pacific.
Borah Peak. (bora pic). Vârf (3 859 m) în NV S.U.A., în Munţii Bitter Root, în statul Idaho.
Borås. (buros). Oraş în SV Suediei, la E de Göteborg, cu peste 100 000 loc. A apărut în anul 1632.
Borăscu. 1. Comună în jud. Gorj, cu circa 4 000 loc. Satele componente: Borăscu, Baniu, Calapăru, Gura-Menţi, Menţii din Dos, Miluta, Scoruşu. 2. Astfel se numeşte su-prafaţa superioară de nivelare din Carpaţii Meridionali, situată la peste 2 000 m.
Borazjan. (borazgian). Localitate în SV Iranului, la SV de oraşul Shiraz.
Borba. Localitate în NV Braziliei, pe râul Madeira (afluent al Amazonului), la SSE de oraşul Manaus.
Borborema. 1. Podiş în extremitatea estică a Braziliei, la V de oraşul Recife. 2. Mină (ber-iliu) în E Braziliei, la V de oraşul Recife.
Borca. Comună în jud. Neamţ, pe râul Bis-triţa, cu 7 000 loc. Este staţiune climaterică. Satele componente: Borca, Lunca, Mădei, Pârâul Cârjei, Pârâul Pintei, Sabasa, Soci.
Borca. (borcia). Localitate situată la N de Beograd (Serbia).
Borcane. (borciane). Localitate în SV Ser-biei, la SV de oraşul Blace.
Borcea. 1. Braţ al Dunării, între oraşele Că-lăraşi şi Hârşova, navigabil pentru nave flu-viale, care limitează la V Balta Ialomiţei. Lungimea ajunge la 100 km. Pe malul său stâng se găsesc oraşele Călăraşi şi Feteşti. 2. Comună în jud. Călăraşi, pe braţul Borcea, cu circa 10 000 loc. Până în anul 1965 s-a numit Cocargeaua. Satele componente: Borcea.
Borck. Localitate minieră (minereuri de fier) în S Poloniei, la SE de Czestachowa.
Borçka. (borci ca). Mină (plumb) în NE Turciei, pe râul Çoruh.
Börcs. (beorci). Localitate în NV Ungariei (Gyor-Moson-Sopron), pe râul Rábca (aflu-ent al râului Rába), la V de oraşul Gyor.
Borculo. Localitate în Olanda, în E regatului, pe râul Berkel, la SV de oraşul Enschede.
Bordány. (bordani). Localitate în SSE Un-gariei (Csongrád), la VNV de oraşul Szeged.
Börde. (beorde). Dealuri colinare situate în N Germaniei, la V de oraşul Magdeburg.
Bordeaux. (bordo). Oraş în SV Franţei, port fluvio-maritim pe Garonne, cu circa 650 000 loc. A fost la origine aşezare celtică cu nu-mele de Burdigalla (sec. III-I î.e.n.), centru al provinciei Aquitania. În anul 1453 a revenit Franţei.
Bordeaux-Mérignac. (bordo merii niac). Localitate în Franţa, lângă oraşul Bordeaux.
Bordei Verde. Comună în jud. Brăila, cu circa 3 800 loc. Aici se exploatează petrol. Satele componente: Bordei Verde, Constan-tin Gabrielescu, Filiu, Lişcoteanca.
Borden. (bordăn). 1. Peninsulă în NE insulei Baffin (Canada). 2. Insulă (Canada) situată în Oceanul Arctic.
Bordertown. (bordărtaun). Localitate situată în SE Australiei (Victoria), la SE de oraşul Adelaide.
Bordesholm. (borderşolm). Localitate situată în N Germaniei, la SV de oraşul Kiel.
Bordeşti. Comună în jud. Vrancea, cu peste 2 000 loc. Aici sunt ruinele bisericii unei foste mănăstiri (sec. XVII). Satele compo-nente: Bordeşti (reşedinţa), Bordeştii de Jos.
Bordheyri. (bordheirii). Localitate aflată în NV Islandei, la fiordul Hunaflói.
Bordighera. Localitate în Italia, în NV ţării, la graniţa cu Franţa, pe ţărmul Mării Lig-urice, la V de oraşul San Remo.
Bordj Flye Sainte Marie. (bordii flai sent marii). Localitate în V Algeriei, în regiunea deşertică.
Bordj Omar Driss. (bordii omar dris). Lo-calitate în E Algeriei, la N de Munţii Tassili.
Bordolano. Centru de extracţie a petrolului situat în N Italiei, pe fluviul Pad, lângă oraşul Cremona.
Borduşani. Comună în jud. Ialomiţa, pe braţul Borcea, cu circa 5 500 loc. Satele componente: Borduşani, Cegani.
Borduşelu. Localitate situată pe Valea Ia-lomiţei, aproape de Lacul Fundata, la V de Slobozia.
Boré. (bore). Localitate în centrul statului Mali, pe fluviul Niger.
Boreimi. (boreimii). Localitate în Niger, în SV ţării, aproape de graniţa cu Nigeria, la NE de oraşul Niamey.
Borek. Localitate în V Poloniei, la SE de oraşul Poznan.
Borgå. (borgo). v. Porvoo.
Borgampad. Localitate în ESE Indiei, pe Godavari, la SE de oraşul Warangal.
Borgarnes. Localitate în V insulei Islanda, la estuarul Hvita.
Borgáta. (borgato). Localitate în NV Un-gariei (Vas), la SE de oraşul Sárvár.
Borgata Gordiani. (borgata gordianii). Lo-calitate în Italia, la SE de Roma.
Borgata Santa Maria del Soccorso. Locali-tate lângă Roma (Italia).
Borgata Villini. (borgata vilinii). Localitate lângă Roma (Italia), la SV de oraş.
Borgei. (borghei). Vârf (1 703 m) în Norvegia, în partea centrală a ţării, aproape de graniţa cu Suedia, la N de paralela de 65oN.
Borger. (borgăr). 1. Localitate cu rafinărie de ţiţei în NV statului Texas din S.U.A. 2. Localitate în Olanda, în NE ţării, la NV de oraşul Emmen.
Borgerhout. (borgherut). Oraş în NV Bel-giei, la SE de oraşul Antwerpen (Anvers).
Borgharnes. (borgarnes). Localitate în V Islandei, la N de Reykjavik.
Borghat. Localitate în India, în V ţării, la SV de oraşul Indore.
Borgholm. Localitate situată în V Insulei Öland (Suedia), la Strâmtoarea Kalmarsund.
Borghorst. (borghozt). Localitate situată în NV Germaniei, pe râul Vechte, la NV de ora-şul Münster.
Borgia. Localitate în Italia, în SV peninsulei, în Calabria, la SV de oraşul Catanzaro.
Borgo. Localitate în Italia, în N ţării, la ESE de oraşul Trento.
Borgofranco. Centru de tip industrial (alu-miniu, construcţii de maşini) situat în NV Italiei, la NE de Torino.
Borgomanero. Localitate în NV Italiei, la NV de Milano şi la SV de Lacul Maggiore.
Börgönd. (beorgheond). Localitate în Un-garia (Fejér), la SE de oraşul Székesfehérvár şi la SV de lacul Velence.
Borgorose. Localitate situată în centrul Italiei peninsulare, la ENE de Roma şi la SV de oraşul L'Aquila.
Borgo San Lorenzo. Localitate situată în Italia, la NE de oraşul Firenze (Florenţa).
Borgo val di Taro. (borgo val dii taro). Lo-calitate în NV Italiei, pe râul Taro, la SV de oraşul Parma şi la NE de oraşul Genova.
Borgsjö. (borgsieo). Localitate în centrul Suediei, la NV de oraşul Sundsvall.
Borgund. Localitate în Norvegia, la fiordul Sogne.
Borinage. (borinaj). Bazin carbonifer (huilă) în SV Belgiei (Hainaut), la V de Mons.
Borislav. Localitate în SV Ucrainei, la SV de oraşul Lvov.
Borisoglebsk. Localitate în Rusia, pe râul Hoper (Câmpia Oka-Don), afluent al fluviu-lui Volga.
Borisov. Oraş în Belarus, pe stânga râului Berezina, la NE de Minsk, cu circa 150 000 loc. A fost fundat în anul 1102. Este centru industrial.
Borisovo-Sudskoie. Localitate în NNV Ru-siei europene, la NV de lacul de acumulare Ribinski şi la E de Sankt Petersburg.
Borispol. Oraş în Ucraina, la SE de capitala Kiev.
Bo River Post. Localitate în SV Sudanului, pe râul Bahr Ghazal.
Borja. (borha). 1. Localitate în N Perului, pe râul Marañon (cursul superior al Amazonu-lui). 2. Localitate în NE Spaniei, la NV de oraşul Zaragoza.
Borjád. 1. (bor iad). Localitate în Ungaria (Tolna), pe râul Sió, la NV de oraşul Szek-szárd. 2. Localitate situată în SSV Ungariei (Baranya), la SE de oraşul Pécs.
Borjava. (boriava). Localitate în SV Ucrainei, la SE de oraşul Beregovo.
Borj le Prieur. (bori leo prieo). Localitate în SV Algeriei, la graniţa cu Mali, pe uedul Tamanrasset.
Borjomi. (bor iomii). Localitate în Gruzia, pe râul Kura, la SV de Tbilisi.
Bork. Localitate în regiunea germană Ruhr, la N de oraşul Dortmund.
Borken. Localitate în NV Germaniei, la NV de Frankfurt am Main.
Borkou. (borcu). Relief deluros în NE Cia-dului.
Borku. Munte situat în NV Ciadului.
Borkum. 1. Insulă (36 kmp) din Arhipelagul Frisice de Est (Germania). 2. Localitate situată în Insula Borkum, în partea sa vestică.
Borlänge. (borlenghe). Oraş în Suedia, pe râul Västerdalälven, la VSV de oraşul Gävle.
Borleşti. Comună în jud. Neamţ, cu circa 10 000 loc. Satele componente: Borleşti, Nechit, Mastacăn, Ruseni, Şovoaia.
Borló. Munţi în SV Ucrainei.
Borlova. Localitate situată la SE de Caran-sebeş, la baza Muntelui Mic (1 804 m) din Munţii Ţarcului.
Borlu. Localitate în V Turciei, pe râul Gediz, la ENE de oraşul Izmir.
Borma. Localitate situată în E Rusiei euro-pene, la N de oraşul Kuibîşev.
Bormes. (borm). 1. Localitate în SE Franţei, la E de oraşul Toulon, pe ţărmul golfului cu acelaşi nume. 2. Golf în SE Franţei (Marea Mediterană).
Bormida. Râu în NV Italiei, afluent al flu-viului Po (Pad).
Bormio. Localitate în N Italiei, în Alpi, la VNV de oraşul Bolzano. Este staţiune turis-tică.
Born. Localitate în NE Germaniei, pe ţărmul Mării Baltice, la NE de oraşul Rostock.
Borna. Localitate minieră (cărbuni) în E Germaniei, la SE de oraşul Halle.
Borne. Localitate în E Olandei, la NV de oraşele Hengelo şi Enschede.
Bornem. Localitate în NV Belgiei, pe râul Schelde, situată la SV de oraşul Antwerpen (Anvers).
Borneo. v. Kalimantan.
Bornheim. (bornhaim). 1. Localitate în V Germaniei, pe Rin, la NV de Bonn. 2. Cartier al oraşului german Frankfurt am Main.
Bornholm. Insulă daneză în SV Mării Bal-tice, având suprafaţa de 588 kmp şi circa 50 000 loc. Oraşul principal este Ronne. Relie-ful este deluros.
Börnichen. (beornichen). Localitate în Ger-mania, la SE de oraşul Chemnitz.
Börnicke. (beorniche). Localitate situată lângă Berlin, la NE de capitală.
Borno. 1. Localitate în NNE Italiei, pe râul Oglio, aproape de oraşul Belluno. 2. Stat în NE Nigeriei, în platoul Biu, cu suprafaţa de 116 400 kmp şi peste 6 milioane loc. Centrul administrativ este oraşul Maiduguri. Se cul-tivă plante meridionale şi se cresc animale.
Bornu. Regiune în NV Nigeriei.
Boroaia. Comună în jud. Suceava, cu circa 5 000 loc. Aici există o biserică de lemn (sec. XVIII). Satele componente: Boroaia, Bărăşti, Giuleşti, Moişa, Săcuţa.
Borobudur (Barabudur). Monument budist din centrul insulei Java (sec. VIII-IX).
Borod. Comună în jud. Bihor, cu peste 5 000 loc. Aici se exploatează lignit şi argile refrac-tare. Satele componente sunt: Borod, Boro-zel, Cetea, Corniţel, Şerani, Valea Mare de Criş.
Borodino. Localitate în Rusia, la 124 km V de oraşul Moscova, unde la 7 septembrie 1812 a avut loc o bătălie între ruşi şi francezi (Napoleon).
Borogi. Pas în Munţii Hindukuş ce face legă-tura dintre statele India şi Pakistan.
Borogonci. Localitate în NE Siberiei, la NE de oraşul Iakutsk.
Borohoro. Munţi în NV Chinei (5 500 m altitudine), aproape de graniţa cu Kazahstan.
Boroma. Localitate în NV Somaliei, la graniţa cu Etiopia, la NV de oraşul Hargeisa.
Borongaj. (borongai). Cartier al Zagrebului (Croaţia).
Boronga. Insule (Myanmar) situate în Golful Bengal (Oceanul Indian).
Borongan. Localitate în SE Insulei Samar (Filipine).
Boronka. (boronco). Localitate în SV Un-gariei (Somogy), la S de lacul Balaton şi la E de oraşul Marcali.
Boronkovo. Localitate situată în NE Repub-licii Moldova, la N de oraşul Dubăsari.
Bororé. Localitate în Brazilia, aproape de oraşul São Paulo.
Boroşneu Mare. Comună în jud. Covasna, cu circa 2 800 loc. Aici sunt vestigiile unui castru roman (110-120 e.n.), care făcea legă-tura între pasurile Oituz şi Bran. În satul Boroşneu Mic se află conacul Tompa (sec. XVIII) şi o biserică de lemn (sec. XVIII). Satele componente sunt: Boroşneu Mare (re-şedinţa), Boroşneu Mic, Dobolii de Sus, Leţ, Tufalău, Valea Mică.
Borota. (boroto). Localitate situată în Un-garia (Bács-Kiskun), între oraşele Kiskunha-las (la NE) şi Baja (la SV).
Borotou. (borotu). Localitate în NV statului Côte d'Ivoire.
Borova. Localitate în SE Albaniei, la SV de oraşul Korça.
Borová. Localitate în Slovacia, aproape de capitala Bratislava.
Borovan. Localitate în Bulgaria, în NV statului, la NE de oraşul Vraca.
Borovany. (borovani). Localitate în S Ce-hiei, la SE de oraşul Ceske Budejovice.
Borovdol. Localitate în V Bulgariei, centru al cărbunelui, situat la SV de oraşul Pernik.
Borovici. Localitate minieră (cărbuni) în NV Rusiei, la SE de oraşul Sankt Petersburg.
Borovnica. (borovniţa). Localitate în NV Sloveniei, lângă Ljubljana.
Borovo. Localitate în NE Croaţiei, la graniţa cu Serbia, pe Dunăre, la N de oraşul Vukovar.
Borovoie. Localitate în Kazahstan, la NV de oraşul Karaganda.
Borovsk. Localitate situată la S de capitala Federaţiei Rusia, Moscova.
Borovskoie. 1. Localitate în Kazahstan, la ENE de oraşul Magnitogorsk. 2. Localitate în Ucraina, pe râul Doneţ, la NE de oraşul Do-neţk.
Borowa Wies. (borova vies). Localitate în Silezia Superioară (Polonia), la SE de oraşul Zabrze.
Borowiczki. (boroviţchii). Localitate în cen-trul Poloniei, la NV de Varşovia.
Borralha. (borala). Centru minier (wolfram) situat în N Portugaliei, la graniţa cu Spania.
Borrby. Localitate în SE Suediei, pe ţărmul Mării Baltice, la SE de oraşul Malmö.
Borroloola. (borolulă). Localitate situată în NNE Australiei, la Golful Carpentaria.
Bors. Ţărm în VNV Africii (Oceanul Atlan-tic), pe care se extind statele Liberia şi Sierra Leone.
Borş. Comună în jud. Bihor, cu peste 3 600 loc. Se exploatează balast şi petrol. Este punct de frontieră. Satele componente sunt: Borş, Santăul Mare, Santăul Mic, Sântion.
Borsa. Râu în SV Ucrainei, afluent al Tisei.
Borşa. 1. Oraş în jud. Maramureş, în golful estic al depresiunii Maramureş, închis de Munţii Maramureş (la N) şi Rodna (la SE), la 700-850 m altitudine. Populaţia trece de 30 000 loc. A fost menţionat în 1356 şi declarat oraş în 1968. La 12 km est de oraş se află complexul turistic Borşa, la 850 m altitudine. Localităţile sale componente: Borşa, Băile Borşa. 2. Comună în jud. Cluj, cu circa 2 000 loc. Satele componente: Borşa (reşedinţa), Borşa-Cătun, Borşa Crestaia, Ciumăfaia, Giula.
Borša. (borşa). Localitate în SE Slovaciei, la graniţa cu Ungaria, pe râul Bodrog.
Borsava. Râu situat în SV Ucrainei, subaflu-ent al Tisei.
Borscev. Localitate în Ucraina, în SV ţării, pe Nistru, la SE de oraşul Lvov.
Borsec. 1. Depresiune intramontană în Car-paţii Orientali, între Munţii Giurgeu (la VSV) şi Bistriţei (la ENE), drenată de Valea Vinului, afluentă a Bistricioarei. Suprafaţa este de 30 kmp. Relieful este colinar şi de terase joase. Clima este răcoroasă (media termică anuală este 4oC). Se găsesc păduri de răşinoase. Se exploatează feldspat şi lignit (la Borsec). Se găsesc izvoare minerale. Este zonă turistică. 2. Oraş în jud. Harghita în de-presiunea cu acelaşi nume, având circa 3 300 loc. Se exploatează lignit, feldspat şi tra-vertin. Este staţiune balneoclimaterică din anul 1804. A devenit oraş din anul 1956. Nu are sate componente.
Borsfa. (borşfo). Localitate în SV Ungariei (Zala), la NV de oraşul Nagykanizsa.
Borsod. (borşod). Depresiune în N Ungariei, la NE de Munţii Bükk şi SV de Munţii Cserhát; oraşul principal este Kazincbarcika.
Borsod-Abaúj-Zemplén. (borşod oboui zemplien). Judeţ în NE Ungariei, cu reşedinţa Miskolc.
Borsodbóta. (borşod boto). Localitate situată în N Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NE de oraşul Ózd.
Borsodgeszt. (borşodghest). Localitate în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la SSV de oraşul Miskolc.
Borsodi-medence. (borşodii medenţe). De-presiune în NE Ungariei, între Munţii Bükk (la SV) şi Cserhát (la NE) străbătută de râul Sajó.
Borsodivánka. (borşod ivanco). Localitate în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la SE de oraşul Mezokövesd.
Borsodnádasd. (borşod nadoşd). Localitate situată în N Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), aproape de graniţa cu Slovacia, la NV de Miskolc.
Borsodszentgyörgy. (borşod sent georgi). Localitate situată în Ungaria (Borsod-Abaúj-Zemplén), la SV de oraşul Ózd.
Borsodszirák. (borşod sirac). Localitate aflată în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), situată la N de oraşul Miskolc.
Borsosberény. (borşoş berieni). Localitate în N Ungariei (Nógrád), la NV de oraşul Vác.
Borsosgyor. (borşoş geor). Localitate în NV Ungariei (Veszprém), aproape de oraşul Pápa.
Borssele. Localitate în SV Olandei, la SE de oraşul Vlissingen, la estuarul Schelde de Vest.
Börssum. (beorsum). Localitate situată în centrul Germaniei, pe râul Bode, la SE de oraşul Salzgitter.
Borstahusen. Localitate în SV Suediei, pe ţărmul strâmtorii Øresund, la N de oraşul Landskrona.
Borstendorf. Localitate în Germania, la SE de oraşul Chemnitz.
Borszörcsök. (borseorceoc). Localitate în NV Ungariei (Veszprém), la V de oraşul Ajka.
Borsuki. (borsuchii). Localitate în Ucraina, în SV statului, la NV de oraşul Balta.
Bort. Localitate în Franţa, în S, pe râul Dor-dogne, la SV de oraşul Clermont-Ferrand.
Borth. Localitate situată în regiunea Ruhr (Germania), pe Rin, la NV de oraşul Duis-burg.
Bortnyici. (bortnicii). Localitate în Ucraina, la SE de Kiev.
Boru. Localitate în NE Siberiei (Rusia), la jumătatea distanţei dintre râurile Indighirka (la E) şi Iana (la V).
Borujerd (Borujird). (borugerd, borugird). Oraş în partea de V a Iranului central, la SV de Teheran, la baza munţilor Zagros, la circa 1 700 m altitudine, cu aproximativ 200 000 loc.
Borumlaca. Localitate minieră (lignit) în NE jud. Bihor.
Borup. Localitate situată în E insulei Sjael-land (Danemarca), la SV de capitala Copen-haga.
Borzavár. (borzovar). Localitate în NV Un-gariei (Veszprém), situată la NNV de oraşul Veszprém.
Borzia. Localitate în SE Siberiei (Rusia), la SE de Lacul Baikal, aproape de graniţa cu China.
Borzó. Râu în V Ungariei, subafluent al râu-lui Rába.
Börönce. (beoreonţe). Localitate în V Un-gariei (Zala), aflată la NV de Nagykanizsa.
Börzsöny. (beorjeoni). Munţi situaţi în N Ungariei, la graniţa cu Slovacia, la N de Du-năre (cu altitudinea maximă de 938 m în vâr-ful Csóványos).
Bosa. Localitate în V Insulei Sardinia (Italia), pe ţărmul mării.
Bosanci. Comună în jud. Suceava, cu circa 6 700 loc. Are o biserică de lemn din secolul al XVIII-lea. Aici se găsesc Fânaţele seculare Ponoare, declarate monument al naturii. Satele componente: Bosanci, Cumpărătura.
Bosanska Dubica. (bosansca dubiţa). Lo-calitate în NE Bosniei-Herţegovinei, pe râul Una (afluent al Savei), la NV de oraşul Banja Luka.
Bosanska Gradiška. (bosansca gradişca). Localitate în N Bosniei, la graniţa cu Croaţia, pe râul Sava.
Bosanska Krupa. Localitate minieră (baux-ită) situată în NV Bosniei-Herţegovinei.
Bosanska Raca. (bosansca racia). Localitate în NE Bosniei-Herţegovinei, pe râul Sava, la graniţa cu Serbia.
Bosanski Brod. (bosanschii brod). Locali-tate în N Bosniei, la graniţa cu Croaţia, pe râul Sava.
Bosanski Novi. (bosanschii novii). Locali-tate situată în NV Bosniei-Herţegovinei, pe râul Una, la graniţa cu Croaţia.
Bosanski Petrovac. (bosanschii petrovaţ). Localitate în NV Bosniei-Herţegovinei, la SV de oraşul Banja Luka.
Bosanski Šamac. (bosanschii şamaţ). Lo-calitate în N Bosniei-Herţegovinei, la conflu-enţa Sava-Bosna, la graniţa cu Croaţia.
Bosansko Grahovo. (bosansco grahovo). Localitate în V Bosniei-Herţegovinei, situată aproape de graniţa cu Croaţia.
Bosárkány. (beoşarcani). Localitate în NV Ungariei (Gyor-Sopron), la V de oraşul Gyor.
Bosaso. Localitate în N Somaliei, pe ţărmul golfului Aden, la E de oraşul Bender Zada.
Boschplast. (boşplast). Insulă din arhi-pelagul Frisice de Vest (Olanda) din Marea Nordului.
Bosco. Localitate în Italia, la baza E a Vezu-viului şi la E de Napoli.
Boscobel. (boscobăl). Localitate situată în S.U.A. (Wisconsin), pe râul Wisconsin, la NV de oraşul Madison.
Bosco Chiesanouva. (bosco chiesanouva). Localitate situată în Italia, în N ţării, la E de lacul Garda.
Boscoreale. Localitate în Italia, la baza SE a Vezuviului, la N de fostul oraş Pompei.
Boscotrecase. Localitate în Italia, la baza S a Vezuviului.
Bose. Localitate în S Chinei, pe râul Ju, la NV de oraşul Nanning.
Bosfor (Bosporus, Karadeniz Bogazi). Strâmtoare între Europa şi Asia, care uneşte Marea Neagră cu Marea Marmara. Lungimea este de 30 km, lăţimea 660-3 800 m (fiind cea mai îngustă strâmtoare intercontinentală) iar adâncimea minimă pe şenal este de 20 m. Pe ţărmul european se află Istanbul iar pe cea asiatică Üsküdar. Aici se află poduri rutiere.
Bosforul Cimerian. Numele grecesc antic al strâmtorii Kerci.
Boşhan. (boşan). Oraş situat la SE de capi-tala Beijing, centru industrial.
Bosia. Comună în jud. Iaşi, pe Jijia, cu aproape 4 000 loc. Satele componente: Bosia, Coada Stâncii, Mânzăteşti, Ungheni.
Bosilegrad. Localitate în SE Serbiei, la graniţa cu Bulgaria şi aproape de Macedonia.
Bosisio. Localitate în N Italiei, la S de lacul Como.
Boskoop. Localitate în Olanda, în V regatu-lui, la E de oraşul Haga.
Boskovice. (boscoviţe). Localitate în E Ce-hiei, la N de oraşul Brno.
Bosna. 1. Râu situat în Bosnia şi Herţego-vina, afluent de dreapta al Savei, cu lungimea de 308 km (10 457 kmp suprafaţa bazinului). Izvorăşte din Alpii Dinarici şi curge în aprop-ierea oraşului Sarajevo. 2. Munte în SE Bul-gariei, aproape de Marea Neagră.
Bosnia şi Herţegovina (Bosna i Hercego-vina, Bosnia-Herţegovina). Fostă republică a Yugoslaviei, astăzi independentă, situată în Peninsula Balcanică. Suprafaţa este de 51 100 kmp iar numărul populaţiei este de aproape 5 milioane loc. Capitala Sarajevo.
Boso. Peninsulă situată în E Insulei Honshu (Japonia), la E de Golful Sagami şi de To-kyo, în Oceanul Pacific.
Bosoli. (bosolii). Localitate situată în NE statului Botswana, la graniţa cu Zimbabwe.
Boşorod. Comună în jud. Hunedoara, cu circa 2 600 loc. La Alun, se află marmură. Satele componente: Boşorod, Alun, Bobaia, Chitid, Cioclovina, Luncani, Prihodişte, Ur-sici, Târsa.
Bösperde. (beozperde). Localitate în regi-unea Ruhr (Germania), pe râul Hönne (aflu-ent al Ruhr-ului), la SE de oraşul Dortmund.
Bossangoa. Localitate în V Republicii Cen-trafricane, pe Sanaga.
Bossembélé. Localitate aflată în SV Repub-licii Centrafricane, la NV de capitala Bangui.
Bossier City. (bosie sitii). Localitate în S S.U.A. (Louisiana), pe Red River, la NE de oraşul Shreveport.
Bosso. Localitate în SE Nigerului, la graniţa cu Nigeria, la V de lacul Ciad.
Bossuet. (bosue). Localitate în Algeria, în NV ţării.
Bosta. (boşto). Localitate situată în SV Un-gariei (Baranya), la S de oraşul Pécs.
Bostan. Localitate în V Pakistanului, la NE de oraşul Quetta.
Bosten (Bagras). Lac în NV Chinei, la SV de oraşul Ürümqi şi la E de oraşul Koria. v. Bagraskol.
Boston. (bostn). 1. Oraş în NE S.U.A., pe ţărmul Oceanului Atlantic, centru administra-tiv al statului Massachusetts, cu peste 4 milioane loc. (cu suburbiile Lawrence, Sa-lem, Cambridge, Lynn, Somerville, Everett ş.a.). A fost întemeiat în anul 1630. Are re-numitele universităţi Harvard (1636) şi Insti-tutul Tehnologic din Massachusetts. Aici a avut loc începutul luptei pentru independenţa S.U.A. (1773). 2. Orăşel în Marea Britanie (Anglia), în E Angliei, la Golful The Wash (Marea Nordului). 3. Munţi situaţi în NV statului Arkansas (S.U.A.), delimitaţi la S de râul Arkansas.
Bosut. 1. Râu în NV Serbiei, afluent al râului Sava. 2. Localitate pe Sava (Serbia) la con-fluenţa cu râul omonim.
Boszénfa. (beosenfo). Localitate în SV Un-gariei (Somogy), la SSE de oraşul Kaposvár.
Botad. Localitate situată în V Indiei, în pen-insula Kathiawar, la SV de oraşul Ahmeda-bad.
Botafogo. (botafogu). 1. Localitate situată lângă Rio de Janeiro (Brazilia). 2. Golf situat la SE de Rio de Janeiro (Brazilia) în Oceanul Atlantic.
Botany. (botăni). 1. Cartier al oraşului Syd-ney (Australia). 2. Localitate situată în SE Slovaciei, aproape de graniţa cu Ucraina şi Ungaria.
Botany Bay. (botăni bei). Golf al Oceanului Pacific, pe coasta de E a Australiei (New South Wales), aproape de Sydney. Lăţime maximă 10 km. Aici a poposit pentru prima dată un european (James Cook, în aprilie 1770).
Boteni. Comună în jud. Argeş, pe râul Arge-şel, cu peste 3 000 loc. Aici se exploatează lignit şi se găseşte un aerodrom. Satele com-ponente: Boteni, Balabani, Lunca, Muşcel.
Boteşti. Comună în jud. Neamţ, pe râul Moldova, cu aproximativ 6 500 loc. Satele componente sunt: Boteşti, Barcticeşti, David, Moreni, Munteni, Nisiporeşti, Văleni.
Boţeşti. 1. Comună în jud. Argeş, cu peste 1 600 loc. Satele componente sunt: Boţeşti, Moşteni-Greci. 2. Comună în jud. Vaslui, cu circa 2 700 loc. Satele componente: Boţeşti, Găneşti, Gugeşti, Tălpigeni.
Botev. Cel mai înalt vârf din masivul Stara Planina (Balcanii Centrali), cu altitudinea de 2 376 m.
Botevgrad. 1. Localitate situată în partea central-vestică a Bulgariei, în Munţii Bal-canici Centrali, pe un afluent al Iskărului. 2. Pas situat în Munţii Balcanici Centrali, ce permite legătura dintre Valea Iskăr (prin lo-calitatea Botevgad) şi oraşul-capitală a Bul-gariei, Sofia.
Botfa. (botfo). Localitate în SV Ungariei (Zala), la SSE de oraşul Zalaegerszeg.
Botiz. Comună în jud. Satu Mare, cu circa 5 000 loc. Satele componente: Botiz, Agriş, Ciuperceni.
Botiza. 1. Comună în jud. Maramureş, cu circa 4 300 loc. Se exploatează pădurea şi marne. La Poienile Izei se află o biserică de lemn din 1711. Botiza este atestată din 1373. Satele componente: Botiza, Poienile Izei. 2. Râu maramureşean, afluent al Izei. Trece prin localitatea cu acelaşi nume.
Botletle. (botletl). Râu în Botswana (Africa), ce se varsă în Lacul Makarikari. Traversează localitatea Maun.
Botlih. Localitate în SE Rusiei, la SE de ora-şul Groznîi.
Botna. Râu în Republica Moldova, afluent al Nistrului.
Botnfjell. (botnfiel). Vârf muntos (1 572 m) la N de fiordul Sogne (Norvegia).
Botnic, Golful. Golf în N Mării Baltice, între Suedia şi Finlanda. Lungimea este de 688 km, lăţimea maximă 240 km şi suprafaţa de 117 000 kmp. Adâncimea maximă ajunge la 290 m. Datorită climatului continental, salinităţii reduse (maxim 5,5‰), ca şi maree-lor (0,6 m) şi adâncimilor mici, în perioada octombrie-iunie îngheaţă.
Botoroaga. Comună situată în jud. Teleor-man, pe râul Câlniştea, cu circa 7 800 loc. Satele componente: Botoroaga, Stejaru, Târ-nava, Tunari, Valea Cireşului.
Botoşana. Comună în jud. Suceava, cu aproape 5 000 loc. Aici se află vestigii im-portante aparţinând populaţiei trace de la sfârşitul epocii bronzului (cultura Noua) şi respectiv prima epocă a fierului (sec. IX î.e.n.); o aşezare geto-dacică din sec. II î.e.n.-II e.n., ca şi o importantă aşezare a populaţiei daco-romane din sec. V-VII. Satele compo-nente sunt: Botoşana, Comăneşti, Humoreni.
Botoşani. 1. Municipiu în partea de NE a României, în Câmpia Jijiei, reşedinţa jud. Botoşani. Populaţia sa atinge aproape 130 000 loc. A fost menţionat documentar în 1439 şi declarat municipiu în 1968. Comu-nele suburbane: Curteşti (cu satele compo-nente: Curteşti, Agafton, Băiceni, Hudum, Mănăstirea Doamnei, Orăşeni-Deal, Orăşeni-Vale), Răchiţi (satele componente: Răchiţi, Cişmea, Costeşti, Roşiori), Stăuceni (satele componente: Stăuceni, Siliştea, Tocileni, Victoria). 2. Judeţ în extremitatea de NE a ţării, între râurile Siret (la V) şi Prut (la E). Suprafaţa este de 4 965 kmp iar populaţia depăşeşte 470 000 loc. Reşedinţa este Boto-şani.
Botoşeşti-Paia. Comună în jud. Dolj, cu circa 1 200 loc. Aici se află ruinele unei aşezări romane (Admutrium, din secolul al II-lea e.n.). Satele sale componente: Botoşeşti-Paia.
Botou. (botu). Localitate situată în E statului Burkina Faso, la graniţa cu statul Niger.
Botpalád. (botpolad). Localitate în NE Un-gariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), aproape de graniţa cu Ucraina.
Botrange. (botranj). Vârf (694 m) în SE Belgiei (culmea Haute Fagnes).
Botswana, Republica. (botsuana). Stat în S Africii (fără ieşire la mare). Suprafaţa este de 581 700 kmp, cu circa 1 300 000 loc. Capi-tala este Gaborone.
Botte Donato. Vârf (1 929 m) situat în Mun-ţii Apeninii Calabrici (SV Italiei peninsu-lare).
Bottrop. Oraş în partea de V a Germaniei (Renania de Nord-Westfalia), în bazinul Ruhr, lângă Essen, cu circa 120 000 loc. Este centru industrial.
Botucatú. Localitate în SE Braziliei, pe râul Tiete (afluent al Paranei), la NV de São Paulo.
Botuş. Localitate minieră (exploatare de cal-car) în N jud. Suceava, la N de Fundu Mold-ovei.
Botthby. Cap în E Antarcticii, la Oceanul Indian, în Teritoriul Enderby.
Botykapeterd. (boticopeterd). Localitate în SV Ungariei (Baranya), la SV de oraşul Pécs.
Bou. Localitate în E Marocului, la E de Mar-rakech.
Bouaké. (buache). Oraş situat în centrul statului Côte d'Ivoire, cu peste 300 000 loc. Este al doilea oraş ca mărime al ţării.
Bouar. (buar). Localitate în VNV Republicii Centrafricane, pe râul Lobaye.
Bou-Arfa (Bouârfa). Localitate în E Maro-cului, aproape de graniţa cu Algeria, în Mun-ţii Atlas.
Bou-Azzer. (buazer). Localitate minieră (co-balt) în SE Marocului.
Boubin. Vârf (1 362 m) în SV Cehiei, în Munţii Šumava.
Boubout. (bubut). Localitate în V Algeriei, în Podişul Eglab, în regiunea Ergul Iguidi.
Boucau. (buco). Localitate în SV Franţei, pe ţărmul Golfului Biscaya, la vărsarea în mare a Aour-ului.
Bouches-du-Rhône. (buş diu ron). Departa-ment în SE Franţei, cu centrul la Marseille.
Bou Denib. (budenib). Localitate în E Maro-cului, pe uedul Guir.
Bou Djébéha. (budgebeha). Localitate în NE statului Mali, la NV de oraşul Bamba.
Boudry. (budrii). Localitate în SV Elveţiei, la V de lacul Neuchâtel şi la SV de oraşul Neuchâtel.
Boufarik. (bufaric). Localitate în N Algeriei, la SV de capitala Alger (Algir).
Bougainville. (bughevil). 1. Cea mai mare insulă din Arhipelagul Solomon (Oceanul Pacific), în componenţa statului Papua-Noua Guinee. Suprafaţa depăşeşte 10 600 kmp, şi are peste 130 000 loc., cu insula Buka. Relie-ful este vulcanic, altitudinea maximă fiind de 2 743 m. Se exploatează cositor şi aur şi se cultivă plante tropicale: banane, cafea şi ca-cao. 2. Groapă oceanică (Oceanul Pacific) situată lângă insula cu acelaşi nume, cu adâncimea de 9 140 m. 3. Cap în NV Aus-traliei, la Marea Timor, în regiunea Kimber-ley. 4. Recif în NE Australiei ce face parte din Marea Barieră de Corali.
Bougie. (bujii). Localitate algeriană, situată pe ţărmul Mării Mediterane, la E de oraşul Alger.
Bougival. (bujival). Cartier al Parisului (Franţa).
Bougouni. (buguni). Localitate în SV statu-lui african Mali, la SV de capitala Bamako, pe râul Bani.
Bougta. (bugta). Localitate în Ciad, în SV ţării, la SE de N'Djamena.
Bouillon. (buion). Localitate în S Belgiei, în Podişul Ardeni, la graniţa cu Franţa.
Bouira. (buira). Localitate în N Algeriei, la SE de capitala Alger (Algir).
Boujailles. (bujei). Localitate aflată în E Franţei, aproape de lacul Geneva.
Boulaide. (buled). Localitate în V ducatului Luxemburg, pe râul Sure.
Boulay-Moselle. (bulei mozel). Localitate în NE Franţei, la NE de oraşul Metz.
Boulder. (băuldă). 1. Oraş în partea central-vestică a S.U.A. (Colorado), la NV de Den-ver, cu peste 170 000 loc. Este staţiune mon-tană dar are şi industrie spaţială. 2. Localitate în SV Australiei, la ENE de oraşul Perth.
Boulder City. (băuldă sitii). Localitate pe fluviul Colorado (statul Nevada), la SE de Las Vegas.
Boulia. (băuliă). Localitate în ENE Aus-traliei, la ENE de oraşul Alice Springs.
Boulogne-Billancourt. (bulon biacur). Oraş în N Franţei centrale (Ile-de-France), pe Sena, la SV de Paris, cu peste 100 000 loc. Vechiul nume a fost Boulogne-sur-Seine.
Boulogne-sur-Gesse. (bulon siur jes). Lo-calitate în SV Franţei, pe râul Gimone, la SV de oraşul Toulouse.
Boulogne-sur-Mer. (bulon siur mer). Oraş în N Franţei (Artois), port (de pescuit şi de pasageri) la Marea Mânecii, cu circa 100 000 loc. Aici se află un castel (sec. XIII).
Boult. (bul). Localitate în E Franţei, la NNV de oraşul Besançon.
Boultoum. (bultum). Localitate în SSE Ni-geriei, la SV de oraşul Termitt.
Boumalne. (bumaln). Localitate în E Maro-cului, la ESE de oraşul Marrakech.
Boumba. (bumba). Localitate în SV Nigeru-lui, pe fluviul Niger, la graniţa cu Benin.
Bouna. (buna). Localitate situată în NE statului Côte d'Ivoire, la graniţa cu Ghana, pe fluviul Volta Neagră.
Boundary Peak. (băundării pic). Vârf (4 006 m) în Munţii Sierra Nevada (S.U.A.).
Bounty. (bauntii). Mic arhipelag de 13 in-sule în S Oceanului Pacific, la SE de Noua Zeelandă, de care şi aparţine. Suprafaţa este de 11,4 kmp şi este nelocuit. A fost descoperit în 1788 de William Bligh şi de-numit astfel după nava sa.
Bour. Deal în N Podişului Sucevei, limitat de Siret (la V) şi de Şaua Bucecii (la S). Alti-tudinea maximă este de 477 m şi este alcătuit din argile şi gresii. La Dersca se află turbă. Dealul este acoperit de păduri de gorun.
Bourba. (burba). Localitate în Camerun, în N ţării.
Bourbon. (burbon). Cap geografic situat în S Insulelor Kerguelen (S Oceanului Indian) şi anume a Insulei Howe.
Bourbonnais. (burbone). Provincie istorică în Franţa centrală, în N Masivului Central Francez, drenată de râul Allier. Oraşul prin-cipal este Moulins.
Bourbonne. (burbon). Localitate în NE Franţei, la SV de oraşul Épinal.
Bourcy. (bursii). Localitate în SE Belgiei, aproape de graniţa cu Luxemburg, la NE de oraşul Bastogne.
Boured. (bured). Localitate în N Marocului, la SE de oraşul Taberrant.
Bourem. (burem). Localitate în Mali, pe flu-viul Niger, aproximativ în partea centrală a ţării.
Bourg. (bur). Localitate în VSV Franţei, la gura din amonte al estuarului Gironde, la N de oraşul Bordeaux.
Bourganeuf. (burganeof). Localitate în cen-trul Franţei, la NE de oraşul Limoges.
Bourg-de-Péage. (bur deo peaj). Localitate în SE Franţei, la SV de oraşul Grenoble.
Bourg-en-Bresse. (bur en bres). Localitate în SE Franţei, la NE de Lyon.
Bourges. (burj). Oraş situat în centrul Fran-ţei (Berry), cu aproape 100 000 loc. Centru industrial dar şi istoric (catedrală gotică din secolele XIII-XVI şi palatul lui Jacques Coeur din sec. al XV-lea).
Bourget. (burje). Cel mai mare lac din Franţa, situat la altitudinea de 231 m, într-o regiune muntoasă calcaroasă din Alpi, la N de oraşul Chambéry. Suprafaţa sa atinge 44 kmp, adâncimea maximă 145 m. Comunică cu Ronul prin canalul Savieres, lung de 4 km. Pe malul acestui lac se află staţiunea clima-terică Aix-les-Bains (v.).
Bourg-la-Reine. (bur la rein). Localitate lângă Paris (Franţa).
Bourgneuf. (burneof). 1. Localitate în VNV Franţei, pe ţărmul golfului cu acelaşi nume (Oceanul Atlantic), la SV de oraşul Nantes. 2. Golf în V Franţei, la S de estuarul fluviului Loire.
Bourgogne. (burgoni). Provincie istorică situată în E Franţei, la SE de Paris, în zona Munţilor Morvan.
Bourgoin. (burgoa). Localitate în SE Fran-ţei, la NV de Grenoble.
Bourgoin-Jallieu. (burgoan jelieo). Locali-tate în SE Franţei, la SE de oraşul Lyon.
Bourg-St. Maurice. (bur sent moris). Lo-calitate în SE Franţei, pe râul Isère, la NE de oraşul Chambéry.
Bourg-St. Pierre. (bur sent pier). Localitate în Elveţia, în SSV ţării, la SE de oraşul Lid-des.
Bourgueil. (burgheoi). Localitate în NV Franţei, pe Loire, la SV de oraşul Tours.
Bourjeïmat. (burgeimat). Oază în V Mauri-taniei, la NE de oraşul Nouakchott.
Bourke. (băurcă). Localitate în SE Aus-traliei, pe râul Darling (afluent al fluviului Murray).
Bourne. (băurnă). Localitate în ESE Angliei, la SE de oraşul Nottingham.
Bournemouth. (bornmăs). Oraş în S Marii Britanii (Anglia), port la Marea Mânecii. Populaţia sa ajunge la aproximativ 35 000 loc. Este staţiune balneoclimaterică.
Bouru. Deal situat în Podişul Central Mold-ovenesc, cu altitudinea de 466 m, la N de Valea Bârladului şi la E de Valea Siretului.
Bou-Saâda. (busada). Localitate situată în N Algeriei, la NV de oraşul Biskra.
Boussac. (busac). Localitate aflată în centrul Franţei, la V de oraşul Montluçon.
Boussières. (busier). Localitate în E Franţei, la SV de oraşul Besançon.
Boussu. (busu). Localitate în Belgia, în V ţării, la VSV de oraşul Mons.
Boutigny-sur-Essonne. (butin siur eson). Localitate situată la S de Paris (Franţa).
Boutilimit. (butilimit). Localitate situată în SV Mauritaniei, la SE de oraşul Noukchott.
Boutonne. (buton). Râu în V Franţei, afluent al râului Charente, cu care confluează în amonte de oraşul Rochefort.
Bouvet (Bouvetoya). (buve). Insulă în S Oceanului Atlantic, având suprafaţa de 58,5 kmp. Relieful este vulcanic, cu altitudinea maximă de 935 m. Nu este locuită, fiind şi cea mai izolată insulă de pe glob. Depinde de Norvegia din anul 1930.
Bouvines. (buven). Localitate istorică în N Franţei (Flandra). Aici regele Franţei Filip al II-lea August a învins armatele aliate ale îm-păratului german Otto al IV-lea, regelui englez Ioan Fără de Ţară şi contelui Flandrei Ferrand (27 iulie 1214).
Bouzonville. (buzonvil). Localitate în NE Franţei, la NE de oraşul Metz.
Bovec. (boveţ). Localitate situată în NV Sloveniei, pe râul Socia, aproape de graniţa cu Italia.
Bovegno. (bovenio). Localitate în N Italiei, la NNE de oraşul Brescia şi la V de lacul Garda.
Bovenkarspel. Localitate situată în NNV Olandei, pe ţărmul V al lacului Ijsel.
Bovenkerk. 1. Localitate în Olanda, la S de Amsterdam. 2. Polder situat la S de capitala Amsterdam (Olanda).
Bovey. (bovii). Localitate situată în NV S.U.A. (Minnesota), la NV de oraşul Duluth.
Bövinghausen. (beovinghauzăn). Localitate în zona Ruhr (Germania), la SV de oraşul Dortmund.
Bovino. Localitate în Italia, în SE peninsulei, pe râul Cervaro, la SV de oraşul Foggia.
Bow. (bau). Cartier al Londrei (Anglia-Marea Britanie).
Bowen. (bauăn). 1. Localitate în NE Aus-traliei, pe ţărmul Mării Coralilor, pe paralela de 20o lat. S. 2. Insulă în Antarctica, în Oceanul Indian, la E de Antarctida.
Bowen Field. (băuăn fild). Localitate în statul Haiti (Insula Haiti).
Bowie. (bauii). 1. Localitate situată în S.U.A. (Arizona), la NE de oraşul Tucson. 2. Locali-tate în S.U.A. (Texas), la NV de oraşul Dal-las.
Bowling Green. (bauling grin). 1. Localitate în SE S.U.A. (statul Kentucky), la SE de Louisville. 2. Localitate în S.U.A. (Mis-souri), la NV de St. Louis. 3. Localitate în S.U.A. (Ohio), la SV de lacul Erie şi de ora-şul Toledo. 4. Localitate în E S.U.A. (Vir-ginia), la SV de Washington.
Bowman. (bauman). 1. Insulă în Antarctica, în Oceanul Indian, la E de Antarctida. 2. Lo-calitate în N S.U.A. (Dakota de Nord), la SV de oraşul Bismarck.
Bowmanville. (baumanvil). Localitate în Canada, pe ţărmul lacului Ontario, la NE de oraşul Toronto.
Bowmore. (baumor). Localitate în V insulei Islay (Marea Britanie), la golful Indaal (Oceanul Atlantic).
Boxholm. (boşholm). Localitate în S Suediei, la E de lacul Vätern şi la V de oraşul Linköping.
Boxmeer. (boşmir). Localitate în Olanda, în E ţării, pe râul Maas, la SE de oraşul Ni-jmegen.
Boxtel. (boştel). Localitate în S Olandei, la NV de Eindhoven.
Boyabat. Localitate aflată în N Turciei asi-atice, pe râul Gökirmak, la V de oraşul Sam-sun.
Boyacá. (boiasa). Localitate situată în Co-lumbia centrală, cu circa 10 000 loc. Aici Simon Bolivar a obţinut o victorie asupra spaniolilor (august 1819) în urma căreia s-a proclamat Republica Federativă Marea Columbie.
Boyalik. Localitate situată în V Turciei eu-ropene, la NV de Istanbul.
Boyan. Localitate situată în V insulei Batam (Indonezia), la strâmtoarea Bulange.
Boydton. (boidtăn). Localitate în E S.U.A. (Virginia), pe ţărmul N al lacului de acumu-lare Kerr (de pe râul Roanoke), la SV de ora-şul Richmond.
Boykins. (boichins). Localitate situată în E S.U.A. (Virginia), la SV de oraşul Norfolk.
Boyle. (boil). Localitate în Irlanda, în NV, pe râul Shannon, la SE de oraşul Sligo.
Boyne. (boin). Râu (112,5 km lungime) în NE Irlandei, cu vărsare în Marea Irlandei.
Boyne City. (boin sitii). Localitate aflată în S.U.A. (Michigan), la S de oraşul Harbor Springs.
Boyoma (Stanley). (boioma, stenlii). Cas-cadă în R.D. Congo, pe fluviul Congo (Lualaba), la SE de Kisangani.
Bozdogan. Localitate în SV Turciei, la S de oraşul Nazili.
Bozeman. Localitate situată în NV S.U.A. (Montana), pe râul Yellowstone.
Boževac. (bojevaţ). Localitate în E Serbiei, la NV de oraşul Petrovac.
Božica. (bojiţa). Localitate situată în SE Ser-biei, aproape de graniţa cu Bulgaria, la E de oraşul Priboj.
Bozieni. Comună în jud. Neamţ, cu circa 3 000 loc. Aici a fost descoperită o aşezare geto-dacică din secolele II î.e.n.-II e.n. Satele componente sunt: Bozieni, Băneasa, Crăieşti, Cuci, Iucşa.
Bozijeni. Localitate în Republica Moldova, pe râul Kogilnik, la SV de Chişinău.
Bozkir. Localitate în SSV Turciei asiatice, la SV de oraşul Konya.
Bozioru. Comună în jud. Buzău, cu circa 1 500 loc. Satele componente sunt: Bozioru, Buduile, Fişici, Găvanele, Gresia, Izvoarele, Nucu, Scăeni, Ulmet, Văvălucile.
Bozót. 1. Canal situat la SSV de lacul Bala-ton. 2. Pârâu în Ungaria, la SE de lacul Bala-ton, afluent al râului Sió.
Bozoum. (bozum). Localitate în V Republicii Centrafricane, pe râul Sanaga.
Bozovici. Comună în jud. Caraş-Severin, cu aproape 3 700 loc. Este un centru pomicol. După această localitate s-a dat a doua denu-mire a depresiunii Almăjului (Depresiunea Bozovici). Satele componente sunt: Bo-zovici, Poneasca, Prilipeţ, Valea Minişului.
Bozsok. (bojok). Localitate în NV Ungariei (Vas), la NV de oraşul Szombathely, la graniţa cu Austria.
Bozsurica. (bojuriţa). Localitate în N Bul-gariei, pe râul Vit, la NV de oraşul Pleven.
Bozsva. (bojvo). Pârâu (23,4 km) în NE Un-gariei, afluent al râului Bodrog. Izvorăşte din Munţii Zemplény.
Boztepe. Localitate în centrul Turciei asi-atice, în Podişul Anatoliei, la SE de Ankara.
Bozum. Localitate în N Olandei, pe râul Zwette, situată la SV de oraşul Leeuwarden.
Bozüyük. (boziu iiuc). Localitate în NV Turciei asiatice, între oraşele Bursa (la NV) şi Eskişehir (la SE).
Bozzai. (bozoi). Localitate în NV Ungariei (Vas), aproape de oraşul Szombathely.
Bozzolo. (boţolo). Localitate în N Italiei, pe râul Oglio, la E de oraşul Cremona.
Bra. Localitate în NV Italiei, la SE de oraşul Torino.
Braak. Cartier al oraşului german Hamburg.
Brabant. Relief deluros situat în SE Belgiei, între Brüssel şi Charleroi. Aici se află provincia istorică cu acelaşi nume.
Brabova. Comună în jud. Dolj, cu peste 2 200 loc. Satele componente: Brabova, Caraiman, Mosna, Răchiţa de Jos, Urdiniţa, Voita.
Brac. (braci). 1. Insulă aflată în Marea Adri-atică, în largul coastei Dalmaţiei, la SV de Split. Suprafaţa măsoară 396 kmp, cu circa 15 000 loc. Oraşul principal este Supetar. Relieful este de platou carstic cu altitudinea maximă de 778 m. Vegetaţia este meditera-neană cu pin de Alep, măslini şi vii şi se ex-ploatează marmură. 2. Canal maritim natural situat între insula croată Brac şi ţărmul dal-maţian.
Bracadale. Golf situat în V insulei Skye (arhipelagul Hebride), în Marea Hebrida (Oceanul Atlantic).
Bracciano 1. (sau Sabatino). Lac în Italia centrală (Lazio), în Munţii Sabatino, la 164 m altitudine. Suprafaţa este de 57,5 kmp iar adâncimea maximă este de 160 m. 2. Hidro-centrală situată la NV de Roma.
Bracebridge. (bresbridgi). Localitate situată în SE Canadei, la N de Toronto, la E de lacul Huron.
Bracevac. (bracevaţ). Localitate situată în V peninsulei Istria (Croaţia).
Brach. (braci). Localitate în partea central-vestică a Libiei, la E de oraşul Edri, în deşert.
Brachelen. (brachelen). Localitate situată în VNV Germaniei, la SV de Düsseldorf, aproape de graniţa cu Olanda.
Bräcke. (breche). Localitate găsită în centrul Suediei (în regiunea Jämtland).
Brackel. Localitate în regiunea Ruhr, la E de oraşul Dortmund.
Bracknell. (brecnăl). Localitate în SE An-gliei, la V de London.
Brackwede. (bracvede). Localitate situată în NV Germaniei, la SV de oraşul Bielefeld.
Braço de Prata. (brasu de prata). Localitate situată lângă Lisabona (Portugalia).
Braço Forte. (brasu forte). Insulă lângă Rio de Janeiro (Brazilia).
Bracovce. (bracovţe). Localitate situată în SE Slovaciei.
Brad. 1. Depresiune de origine tectonică în Munţii Apuseni, pe valea superioară a Crişu-lui Alb, între Munţii Bihor la N şi Munţii Metaliferi la S. Suprafaţa este de 320 kmp. Relieful este colinar, intens fragmentat şi cu terase. Cuprinde trei compartimente: Vârfu-rile în NV, Hălmagiu-Vaţa în partea centrală şi Brad în SE. Se exploatează cărbune brun şi minereuri auro-argentifere. 2. Oraş în depre-siunea care îi poartă numele, în jud. Hunedo-ara, pe Crişul Alb, cu circa 20 000 loc. Are muzeu al aurului. Aici Horea a învins în noiembrie 1784 iar Avram Iancu i-a învins pe unguri în iunie 1849. În comuna Crişcior este o biserică din secolul al XIV-lea. Satele componente sunt: Mesteacăn, Potingani, Ruda-Brad, Ţărăţel, Valea Bradului. Are comuna suburbană Crişcior (cu satele com-ponente: Crişcior, Barza, Valea Arsului, Zdrapţi).
Brada. Localitate în SV Poloniei, în Silezia Superioară, la SE de oraşul Zabrze.
Bradano. Râu (120 km) în SE Italiei, ce se varsă în Golful Taranto.
Braddon. (bredăn). Cartier al capitalei Uni-unii Australiene, Canberra.
Brădeanu. Comună în jud. Buzău, cu circa 3 200 loc. Satele componente: Brădeanu, Mi-tropolia, Smârdan.
Brădeni. Comună în jud. Sibiu, cu circa 1 800 loc. Are o cetate cu biserică (sec. XV-XVI). Până în 1965 s-a numit Hendorf. Satele componente: Brădeni, Retiş, Ţeline.
Bradenton. (bredentăn). Localitate în V peninsulei Florida (S.U.A.), la SV de oraşul Tampa.
Brădeşti. 1. Comună în jud. Dolj, cu aproape 4 800 loc. Are o biserică (1751). Satele com-ponente: Brădeşti, Brădeştii Bătrâni, Meteu, Piscani, Răcarii de Jos, Tatomireşti. 2. Comună în jud. Harghita, la confluenţa râului Brădeşti cu Târnava Mare, cu circa 3 800 loc. Este comună suburbană a municipiului Odorheiu Secuiesc. Aici se exploatează nisip cuarţos. Satele componente: Brădeşti, Târno-viţa, Satu Mare.
Bradford. (bredfărd). 1. Oraş în centrul Marii Britanii (Anglia), la V de Leeds, cu aproape 500 000 loc. Centru al industriei lânii. 2. Localitate în Canada, la NV de ora-şul Toronto. 3. Localitate în S.U.A. (Ohio), la VNV de oraşul Columbus. 4. Localitate în S.U.A. (Pennsylvania), la SE de lacul Erie şi de oraşul Jamestown.
Brădişoru de Jos. Localitate situată la SV de oraşul Anina (jud. Caraş-Severin), unde se exploatează granitul.
Bradovica. (bradoviţa). Vârf (2 492 m) în Munţii Tatra Mare (Slovacia).
Bradu. Comună în jud. Argeş, cu circa 4 700 loc. Administrativ este comună suburbană a municipiului Piteşti. Satele componente sunt: Bradu, Geamăna.
Brăduleţ. Comună în jud. Argeş, cu peste 2 500 loc. Vechiul nume a fost Brăteni. Are o biserică din secolul al XV-lea. Satele com-ponente: Brăduleţ, Alunişu, Brădetu.
Bradului, Vârf. Culme muntoasă (1 033 m) în N Depresiunii Maramureş, la graniţa cu Ucraina, la V de Sighetu Marmaţiei.
Brăduţ. Comună în jud. Covasna, cu peste 4 200 loc. La Filia se exploatează diatomitele. Satele componente: Brăduţ, Doboşeni, Filia, Tălişoara.
Bradwell. (breduel). Centru minier (huilă) în SE Angliei, la SE de Londra.
Brady. (bredii). Localitate în S.U.A. (Texas), la SE de oraşul San Angelo.
Brăeşti. 1. Comună în jud. Botoşani, cu circa 2 200 loc. Aici este o biserică de lemn (sec. XVI). Satele sale componente sunt: Brăeşti, Poiana, Popeni, Vâlcelele. 2. Comună în jud. Buzău, cu aproape 3 000 loc. Satul Brăeşti este atestat din anul 1655. Satele compo-nente: Brăeşti, Brătileşti, Goldeşti, Ivăneţu, Pinu, Pârscovelu, Ruginoasa. 3. Comună în jud. Iaşi, cu aproape 3 000 loc. Satele com-ponente: Brăeşti, Albeşti, Buda, Cristeşti, Rediu.
Brække. (breche). Localitate în centrul pen-insulei Iutlanda (Danemarca), la NE de ora-şul Esbjerg.
Braga. Oraş în N Portugaliei (Minho), cu circa 125 000 loc.
Bragadiru. 1. Comună în jud. Ilfov, în Câm-pia Română, pe râul Sabar, cu peste 5 000 loc. Aici se exploatează ţiţei şi balast. Satele componente: Bragadiru. 2. Comună în jud. Teleorman, pe râul Vedea, cu peste 5 500 loc. Satele componente: Bragadiru.
Bragado. Oraş în E Argentinei, pe râul Salado, la SV de Buenos Aires.
Bragança. (bragansa). 1. Localitate în NE Portugaliei, aproape de graniţa cu Spania. 2. Localitate în NE Braziliei, pe ţărmul Oceanu-lui Atlantic, la E de oraşul Belem, la SE de estuarul Amazonului. 2. Localitate situată în SE Braziliei, la E de oraşul Campinas.
Bragin. Localitate în Belarus, pe Nipru, la SV de oraşul Gomel.
Brăhăşeşti. Comună în jud. Galaţi, cu aproape 7 000 loc. Aici se află o cetate geto-dacă din secolele IV-III î.e.n. Satele compo-nente sunt: Brăhăşeşti, Corcioveni, Cosiţeni, Toflea.
Brahmanbaria. Oraş în E statului Bangla-desh, la NE de capitala Dacca.
Brahmaputra (Cangpo). Fluviu în China (S Tibetului), NE Indiei şi Bangladesh. Lungi-mea este de 2 900 km şi are o suprafaţă a bazinului de 935 000 kmp. Îşi are izvorul de pe versantul de N al Munţilor Himalaya, de la altitudinea de 4 864 m, sub numele de Matsang şi se varsă în Golful Bengal, după ce se uneşte cu Gange printr-o deltă comună de circa 80 000 kmp. Este navigabil pe 1 290 km, apa sa fiind utilizată la irigaţii.
Braidwood. (breduud). Localitate situată în SE Australiei, pe ţărmul Oceanului Pacific, la SV de oraşul Sydney.
Brăila. 1. Municipiu situat în E Câmpiei Române, port pe stânga Dunării, reşedinţa judeţului omonim, cu peste 250 000 loc. Este centru industrial. A fost menţionat în 1368 şi a fost declarat municipiu în anul 1968. Are în subordine comuna suburbană Chiscani (cu satele componente: Chiscani, Lacu Sărat, Vărsătura). 2. Judeţ în SE României, în NE Câmpiei Române, pe cursul inferior al Du-nării. Are suprafaţa de 4 724 kmp (1,99% din suprafaţa ţării) şi peste 400 000 loc. Reşed-inţa este Brăila.
Braine-l'Alleud. (bren laleod). Localitate în centrul Belgiei, la SV de Bruxelles.
Brainerd. (brenărd). Localitate aflată în NNV S.U.A. (Minnesota), situată la NV de oraşul Minneapolis.
Brain-le-Comte. (bren leo comt). Localitate aşezată în V Belgiei, la SV de Bruxelles.
Braintree. (brentrii). Localitate (industrie textilă) la NE de Londra (Anglia).
Brajina. (braiina). Vârf (1 216 m) situat în SSV Serbiei, în Munţii Kopaoniac.
Brake. Localitate situată în NV Germaniei, pe Wesser, la NV de Bremen.
Brakel. Localitate în Germania, la NV de oraşul Kassel.
Brakpan. Oraş în Republica Africa de Sud, la ESE de Johannesburg.
Braloştiţa. Comună în jud. Dolj, cu peste 4 100 loc. Are o biserică din secolul al XVIII-lea. Satele sale componente: Braloştiţa, Cio-canele, Racoviţa, Schitu, Sfârcea, Valea Fântânilor.
Bram. Localitate în Franţa, în SSV ţării, pe Canal du Midi, la SE de oraşul Toulouse.
Brambauer. Localitate în regiunea Ruhr (Germania), la NV de oraşul Dortmund.
Bramberg. Localitate în V Austriei, pe râul Salzach, la V de oraşul Uttendorf.
Bramfeld. Cartier al oraşului Hamburg (Germania).
Bramham Cross. (bremem cros). Localitate în Anglia (Marea Britanie), la NE de oraşul Leeds.
Brampton. (bremptăn). Oraş situat în SE Canadei (Ontario), în aglomeraţia Toronto, având aproape 200 000 loc. Centru industrial.
Bramsche. (bramşe). Localitate în NV Ger-maniei, pe râul Hase, la NV de oraşul Os-nabrück.
Bramshall. (bremşăl). Localitate în Anglia (Marea Britanie), aproape de oraşul Bir-mingham.
Bramwell. (bremuel). Localitate în S.U.A. (Virginia de Vest), la SE de oraşul Charles-ton.
Bran. 1. Deal în Subcarpaţii Olteniei, între Jiu şi Gilort, care limitează spre S depresi-unea Târgu Jiu-Câmpu Mare. Altitudinea maximă este de 421 m. Se exploatează lignit (Rovinari) şi petrol (Bâlteni, Ţicleni). 2. Pas (1 240 m) în E Carpaţilor Meridionali, între Munţii Piatra Craiului (la NV), Leaota şi Bucegi (la SE), care permite legătura între Depresiunea Câmpulung şi Ţara Bârsei. Mai poartă numele de Pasul Giuvala. 3. Comună în jud. Braşov, în N culoarului depresionar Rucăr-Bran, cu peste 5 700 loc. Este staţiune climaterică. Aici se găseşte castelul Bran (1377), fostă cetate medievală care apăra drumul ce lega oraşul Braşov de Ţara Românească. Astăzi este muzeu. Satele com-ponente: Bran, Predeluş, Sohodol, Şimon.
Branc. (branci). Localitate situată în SE Slovaciei, la SE de oraşul Nitra.
Brancaleone. Localitate situată în SV Italiei peninsulare, în Calabria, pe ţărmul Mării Ionice, la SE de oraşul Reggio di Calabria.
Brânceni. Comună în jud. Teleorman, pe râul Vedea, cu peste 3 300 loc. Satele com-ponente: Brânceni.
Branchino. Localitate situată în Italia, aproape de oraşul Napoli.
Branco. (brancu). Cap geografic în E Bra-ziliei, la Oceanul Atlantic.
Branco (Parima), Rio. (brancu riu). Râu în N Braziliei, afluent stâng al lui Rio Negro, având lungimea de 1 340 km. Se formează din Serra Pacaraima (Podişul Guyanelor) prin unirea râurilor Uraricoera şi Tacutu şi trece prin Boa Vista. Este navigabil.
Brâncoveneşti. Comună în jud. Mureş, pe râul Mureş, cu peste 4 800 loc. Aici se află urmele unui castru roman de piatră (sec. II-III). Satele componente sunt: Brâncoveneşti, Idicel, Idicel-Pădure, Săcalu de Pădure, Vălenii de Mureş.
Brâncoveni. Comună în jud. Olt, cu circa 3 900 loc. Aici se află Biserica şi ruinele curţii Brâncovenilor (sec. XVI). Satele componente sunt: Brâncoveni, Mărgheni, Ociogi, Văleni.
Brand. 1. Localitate în SV Austriei, la SV de oraşul Bludenz. 2. Localitate în NNE Aus-triei, pe râul Reiss, la NV de oraşul Vitis.
Brandberg. Vârf (2 606 m) în V Namibiei, în culmea Kaoko Veld, aproape de ţărmul Oceanului Atlantic.
Brande. 1. Localitate aflată în centrul penin-sulei Iutlanda (Danemarca). 2. Cartier al Hamburgului (Germania).
Brandenburg. 1. Land în E Germaniei, traversat de râul Spree şi cuprinzând şi landul Berlin. Suprafaţa este de 27 600 kmp cu circa 2,7 milioane loc. Centrul administrativ este Potsdam. 2. Oraş în E Germaniei, la V de Berlin, port pe râul Havel, cu aproape 100 000 loc. 3. Veche provincie istorică în Ger-mania, în jurul căruia a luat naştere Prusia. 4. Localitate în S.U.A. (Kentuky), pe râul Ohio, la SV de oraşul Louisville.
Brand-Erbisdorf. (brand erbizdorf). Locali-tate situată în E Germaniei, la SV de oraşul Dresden.
Brandon. (brendăn). 1. Localitate în S Ca-nadei (provincia Manitoba), la SV de Winni-peg. 2. Localitate aflată în NE Angliei, la S de oraşul Newcastle.
Brandov. Localitate în NV Cehiei, la graniţa cu Germania, la N de oraşul Most.
Brandvlei. (brendvlii). Localitate în Repub-lica Africa de Sud, la NV de oraşul Willis-ton.
Brandys nad Labem. Localitate situată la NE de Praga (Cehia), pe fluviul Labe (Elba).
Brăneşti. 1. Comună situată în jud. Dâmbo-viţa, cu peste 9 500 loc. Este comună subur-bană a oraşului Pucioasa. Satele componente: Brăneşti, Gura Vulcanei, Lăculeţ-Gară, Pri-boiu, Toculeşti, Vulcana-Pandele. 2. Comună în jud. Gorj, cu peste 2 700 loc. Satele com-ponente: Brăneşti, Bădeşti, Brebenei, Capu Dealului, Gilortu, Pârâu. 3. Comună în jud. Ilfov, cu peste 8 000 loc. Aici este mănăstirea Pasăre (sec. XVIII). Satele componente: Brăneşti, Pasărea, Vadu Anei.
Braniewo. (branievo). Localitate în NE Poloniei, la Golful Vistula şi Gdansk, la graniţa cu Rusia.
Branik. 1. Localitate în V Sloveniei, pe râul Rasa, la SV de Ljubljana. 2. Localitate situată la S de Praga (Cehia).
Brani kon. (branii con). Localitate în Bul-garia, în E ţării, pe râul Ticsa, la SV de ora-şul Sumen.
Brănişca. Comună în jud. Hunedoara, cu peste 1 700 loc. Aici se exploatează bazalt şi există o biserică de lemn (din sec. XVII) în satul Târnăviţa. Satele componente: Brănişca, Boz, Bărăştii Iliei, Căbeşti, Giala-cuta, Furcşoara, Rovina, Târnava, Târnăviţa.
Braniştea. 1. Comună în jud. Bistriţa-Năsăud, pe Someşul Mare, cu aproape 3 700 loc. Satele componente: Braniştea, Cireşoaia, Măluţ. 2. Comună în jud. Dâmboviţa, cu circa 4 700 loc. Este comună suburbană a oraşului Titu. Satele componente: Braniştea, Dâmbovicioara, Săveşti. 3. Comună în jud. Galaţi, cu circa 3 900 loc. Satele componente sunt: Braniştea, Lozova, Traian, Vasile Alec-sandri.
Branjina. (braniina). Localitate situată în NE Croaţiei, la NE de oraşul Beli Manastir.
Branjin Vrh. (branin vrîh). Localitate situată în NE Croaţiei, la graniţa cu Ungaria, la NV de oraşul Beli Manastir.
Brännkyrka. (brenchirca). Cartier al capi-talei Suediei, Stockholm.
Branovo. Localitate în S Slovaciei, la NE de oraşul Nove Zámky.
Bransfield. (brensfild). Strâmtoare situată între peninsula Antarcticii şi insulele Arturo Pratt (Chile) şi Decepcion (Argentina).
Bransk. (branisc). Localitate în ENE Polo-niei, pe râul Nurzec, la SV de oraşul Bialystok.
Brantford. (brentfărd). Localitate în Can-ada, la V de oraşul Hamilton şi la SV de To-ronto.
Brantôme. (brantom). Localitate în Franţa, pe râul Dronn (afluent al lui Dordogne), la NV de oraşul Périgueux.
Brañuelas. (braniuelas). Localitate în NV Spaniei, pe râul Órbigo, la V de oraşul León.
Branzi. (brandzi). Localitate în N Italiei, la E de lacul Como.
Brasiléia. (brazileia). Localitate în NV Bra-ziliei, pe Rio Acre, la graniţa cu Bolivia.
Brasilia. 1. Capitala Braziliei (din anul 1960), în Districtul Federal (5 800 kmp), pe un platou interior (Goias), la 1 200 m altitu-dine. Numărul populaţiei este de circa 2 milioane loc. A fost construită între anii 1956 şi 1960, până atunci capitala fiind Rio de Ja-neiro. 2. Localitate în E Braziliei, la SE de capitala cu acelaşi nume a Braziliei.
Brasilia Legal. Localitate situată în N Bra-ziliei, pe râul Tapajós, la SV de oraşul San-tarém.
Brastavăţu. Comună în jud. Olt, cu circa 5 700 loc. Aici s-au descoperit urmele unei aşezări rurale romane (sec. III). Satele com-ponente: Brastavăţu, Cruşovu.
Braşov. 1. Depresiunea Braşov. Depresiune intracarpatică, de origine tectono-erozivă, situată pe Olt şi pe afluenţii săi Bârsa şi Râul Negru, limitată de Munţii Bodoc şi Baraolt (la N), de Munţii Vrancei (la E) şi Perşani (la V). Suprafaţa este de circa 1 800 kmp. Relie-ful este de piemonturi, şesuri, terase şi lunci. Are următoarele subdiviziuni: compartimen-tul vestic (Ţara Bârsei), compartimentul cen-tral (Depresiunea Sfântu Gheorghe) şi com-partimentul estic (Depresiunea Târgu Secui-esc). 2. Municipiu în depresiunea cu acelaşi nume, la baza masivelor Tâmpa, Postăvaru şi Piatra Mare, reşedinţa judeţului omonim. Populaţia depăşeşte 355 000 loc. Mare centru industrial. A fost menţionat documentar în 1235. Are numeroase obiective culturale şi turistice. În 1968 a fost declarat municipiu. Între 1950-1968 s-a numit Oraşul Stalin. Are comuna suburbană Ghimbav (cu satul Ghim-bav). 3. Judeţ în partea centrală a României, în interiorul arcului carpatic, situat pe cursul mijlociu al Oltului, având suprafaţa de 5 351 kmp (2,25% din suprafaţa ţării) şi aproape 700 000 loc. Reşedinţa este oraşul Braşov.
Brass. Localitate în SSE Nigeriei, la SV de Port Harcourt, în delta fluviului Niger.
Brassac. Localitate în S Franţei, pe râul Agour, la NE de oraşul Castres.
Brassac-les-Mines. (brasac le min). Locali-tate în Franţa, pe râul Allier, la SE de oraşul Clermont-Ferrand.
Brasschaat. (brasşat). Localitate în N Bel-giei, la NE de oraşul Antwerpen (Anvers).
Braslav. Localitate în NV Belarusiei, la NV de oraşul Polock.
Brataj. (bratai). Localitate în SV Albaniei, pe râul Shushica, la SE de oraşul Vlora.
Bratca. Comună în jud. Bihor, pe Crişu Repede, cu circa 6 500 loc. Aici se ex-ploatează lignit, dacit şi calcare. Aici este şi un punct fosilifer care a fost declarat rezerva-ţie ştiinţifică. Satele componente: Bratca, Damiş, Delureni, Lorău, Ponoară, Valea Crişului.
Brateiu. Comună în jud. Sibiu, pe Târnava Mare, cu circa 2 900 loc. În satul Buzd se află o biserică fortificată (sec. XV). Satele componente: Brateiu, Buzd.
Brateş. 1. Lac hidroamenajat în S Moldovei, la NE de Galaţi; suprafaţa este de 21 kmp (în trecut avea 74,2 kmp) iar adâncimea medie 3 m. 2. Comună în jud. Covasna, cu aproape 1 700 loc. Satele componente: Brateş, Pachia, Telechia.
Bratia. Râu, afluent de dreapta al Râului Târgului în aval de comuna Stâlpeni. Are lungimea de 53 km, izvorând din masivul Iezer-Păpuşa.
Bratislava. Capitala Slovaciei, port pe stânga Dunării, cu circa 450 000 loc. Între 1541 şi 1784 a fost capitala Regatului Ungar, sub numele de Pozsony. Din anul 1919 este capitala Slovaciei.
Bratocea. Pas în Carpaţii de Curbură, în V Munţilor Ciucaş, pe valea superioară a Telea-jenului, la altitudinea de 1 267 m. Este stră-bătut de o şosea modernizată. În trecut pe aici se făcea legătura dintre oraşele Braşov şi Bucureşti.
Bratovoeşti. Comună în jud. Dolj, cu circa 6 500 loc. Satele componente sunt: Brato-voeşti, Bădoşi, Georocu Mare, Prunet, Ro-jişte, Tâmbureşti.
Bratsk. 1. Oraş în Siberia (Rusia) pe Angara, cu circa 270 000 loc. Aici se află o mare hidrocentrală din 1967. 2. (Bratskoe Vodohranilişce). Lac artificial creat între anii 1961-1967 pe râul Angara. Suprafaţa atinge 5 470 kmp, lungimea maximă este de 570 km, lăţimea maximă 20 km iar adânci-mea maximă 115 m. Volumul este de 169,3 miliarde mc (este al doilea lac artificial ca volum de apă de pe glob). Hidrocentrala are puterea instalată de 4 500 MW şi o producţie de 22 miliarde kwh/an.
Brattleboro. (bretliiboro). Localitate în NE S.U.A. (Vermont), pe râul Connecticut, la NE de oraşul Albany.
Bratuşani. Localitate în Republica Moldova, la NV de oraşul Bălţi.
Braunau. Localitate în N Austriei, la graniţa cu Germania, pe râul Inn, la N de Salzburg.
Braunschweig. (braunvşvaic). Oraş în N Germaniei (Saxonia Inferioară), la E de Hanovra, cu circa 350 000 loc. A fost fundat în anul 1031.
Bräunsdorf. (breunsdorf). Localitate aflată în Germania, la SV de oraşul Dresden şi la NE de oraşul Chemnitz.
Braunston. (braunstăn). Localitate în Anglia (Marea Britanie), la SE de Birmingham.
Braunwald. (braunvald). Localitate aflată în E Elveţiei, la SV de oraşul Glarus.
Brava. 1. (Barawe). Localitate în SE Soma-liei, situată la SV de capitala Mogadiscio (Mogadisho), pe ţărmul Oceanului Indian. 2. Cap în S statului Uruguay, la S de capitala Montevideo.
Brave. (brev). Localitate situată în S.U.A. (Pennsylvania), la SV de oraşul Pittsburgh.
Bravicea. Localitate în Republica Moldova, la NV de Chişinău.
Bräviken. (brevichen). Golf în Marea Bal-tică, în SE Suediei, la E de oraşul Norköping.
Brawley. (braulii). Localitate în S.U.A. (California), la SE de lacul Salton şi la E de oraşul San Diego.
Bray. (brei). Localitate în E Irlandei, la SE de Dublin, pe ţărmul Mării Irlandei.
Bray-Dunes. (brei dun). Localitate în Franţa, în extremitatea NE a ţării, pe ţărmul Mării Nordului, la graniţa cu Belgia.
Brazi. Comună situată în jud. Prahova, cu circa 8 300 loc. Are o centrală termoener-getică şi un combinat petrochimic. Este comună suburbană a municipiului Ploieşti. Satele sale componente: Brazii de Sus (cen-trul de comună), Băteşti, Brazii de Jos.
Brazii. 1. Comună în jud. Arad, cu peste 1 500 loc. Satele componente: Brazii, Buceava-Şoimuş, Iacobini, Mădrigeşti, Secaş. 2. Comună în jud. Ialomiţa, pe Prahova, cu circa 3 700 loc. Satele componente: Brazii, Maia, Movileanca, Răsimnicea.
Brazil. (brezil). Localitate găsită în S.U.A. (Indiana), la SV de oraşul Indianapolis.
Brazilia, Republica Federativă a Braziliei. Stat în America de Sud, cu o largă ieşire la Oceanul Atlantic. Suprafaţa este de 8,5 milioane kmp, şi are peste 150 milioane loc. Capitala este Brasilia.
Braziliei, Bazin. Bazin marin situat în Oceanul Atlantic, la E de Brazilia.
Braziliei, Podiş. Podiş în SE Braziliei. Aici se află şi capitala Braziliei. Altitudinile os-cilează între 1 000-2 000 m.
Brazoria. (brezoriă). Localitate în S.U.A. (Texas), situată la NV de Freeport, centru de exploatare a sulfului.
Brazos. (brezos). Fluviu în S.U.A. (Texas), de 1 530 km lungime, fiind navigabil pe 64-500 km în funcţie de sezoane de ploi. Iz-vorăşte din Podişul Llano Estacado şi se varsă în Golful Mexic, la Freeport.
Brazzaville. (brazavil). Capitala Republicii Populare Congo, situată în S ţării, port pe fluviul Congo. Populaţia depăşeşte 600 000 loc. A fost întemeiat în anul 1880.
Brcko. (brâci co). Localitate în NE Bosniei, pe râul Sava, la graniţa cu Croaţia.
Brckovljani. (brâci covâl ianii). Localitate în Croaţia, la NE de localitatea Dugo Selo.
Brda. (brâda). 1. Râu (219 km) în N Polo-niei, afluent al Vistulei, în care se varsă la V de oraşul Bydgoszcz. 2. Localitate în NV Croaţiei, în V peninsulei Istria, aproape de graniţa cu Slovenia.
Brdani. (brâdani). Localitate, centru de ex-ploatare a magneziului situat în centrul Ser-biei.
Brdo. (brâdo). Vârf (587 m) în E Cehiei, la E de oraşul Brno, în Munţii Chriby.
Brdy. (brâdii). Regiune deluroasă în partea centrală a Cehiei, la SV de Praga (Praha). Altitudinea maximă urcă la 862 m.
Breansk. Oraş în Rusia, la SV de Moscova, cu peste 450 000 loc. Este menţionat din anul 1146.
Breasta. Comună în jud. Dolj, cu peste 3 700 loc. Are o biserică din secolul al XVIII-lea. Satele componente: Breasta, Cotu, Crovna, Făget, Obedin, Roşieni, Valea Lungului.
Breaza. 1. Oraş în jud. Prahova, situat în zona subcarpatică, pe valea Prahovei, la 43 km NV de Ploieşti, la 380-450 m altitudine, cu circa 20 000 loc. La Gura Beliei se ex-ploatează marno-calcare. A fost menţionat documentar în 1510 şi declarat oraş în 1952. Localităţi componente: Breaza de Jos, Breaza de Sus, Frăsinet, Gura Beliei, Irimeşti, Nis-toreşti, Podu Corbului, Podu Vadului, Surd-eşti, Valea Târsei. 2. Comună în jud. Buzău, cu peste 3 700 loc. Satele componente: Breaza, Bădeni, Greceanca, Văleanca-Vilăneşti, Vispeşti. 3. Comună în jud. Mureş, cu peste 2 500 loc. Satele componente sunt: Breaza, Filpişu Mare, Filpişu Mic. 4. Comună în jud. Suceava, pe râul Moldova, cu peste 1 800 loc. Satele componente sunt: Breaza (reşedinţa), Breaza de Sus, Pârâu Ne-grei. 5. Vârf (974 m) în culmea Breaza, situată între văile Someşul Mare şi Lăpuş, la S de Munţii Ţibleşului. 6. Vârf (821 m) în Munţii Zarandului.
Brebeni. Comună în jud. Olt, cu circa 3 000 loc. Satele componente: Brebeni, Teiuşu.
Brebes. Localitate în Indonezia, situată în NNV insulei Java, pe ţărmul Mării Java, la V de oraşul Pemalang.
Brebu. 1. Comună în jud. Caraş-Severin, pe râul Pogăniş, cu aproape 1 500 loc. Are o biserică (sec. XVIII). Satele componente: Brebu, Apadia, Valeadeni. 2. Comună în jud. Prahova, cu peste 8 300 loc. Se exploatează bentonită şi se află o mănăstire din anul 1650 (Matei Basarab). Satele componente: Brebu Mânăstirei (reşedinţa comunei), Brebu Me-gieşesc, Pietriceaua, Podu Cheii.
Brebu Nou. Comună în jud. Caraş-Severin cu aproape 1 000 loc. Satele componente: Brebu Nou, Gărina.
Brechin. (brecin). Localitate situată în E Scoţiei (Marea Britanie), la V de oraşul Montrose, pe râul Esk de Sud.
Brecht. (brect). Localitate în N Belgiei, la NE de oraşul Antwerpen (Anvers).
Breckerfeld. Localitate în regiunea germană Ruhr, la E de oraşul Wuppertal.
Brecknock. Peninsulă în SV statului Chile, în SV insulei Ţării Focului.
Brecksville. (brecsvil). Localitate aflată în S.U.A. (Ohio), la S de oraşul Cleveland şi de lacul Erie.
Breclav. (breţlav). Localitate în S Cehiei, la graniţa cu Austria, pe un afluent al Morawei.
Brecon. (brecăn). 1. Localitate găsită în Ţara Galilor (Wales)-Marea Britanie, la N de ora-şul Cardiff. 2. Departament în Ţara Galilor (Wales) din Marea Britanie.
Brecon Breacons. (brecăn brecăns). Vârf (886 m) în S Ţării Galilor (Wales), la N de oraşul Cardiff (Marea Britanie).
Breda. Oraş în Olanda, port fluvial pe Merk, cu peste 150 000 loc.
Bredasdorp. (bredesdorp). Localitate în Re-publica Africa de Sud, în S ţării, pe ţărmul Oceanului Indian, la SE de Cape Town.
Bredene. Localitate în V Belgiei, pe ţărmul Mării Nordului, la NE de oraşul Ostende.
Bredenscheid. (breden şaid). Localitate în regiunea Ruhr (Germania), la SE de oraşul Bochum.
Bredi. (bredii). Localitate minieră (huilă) în Munţii Ural (Rusia).
Bredestedt. (bredeştet). Localitate în N Germaniei, în Peninsula Iutlanda, la SV de oraşul Flensburg.
Breé. (bree). Localitate aflată în NE Belgiei, aproape de graniţa cu Olanda. Constituie un centru industrial (minereuri de fier, siderur-gie).
Bregalnica. (bregalniţa). Râu în Macedonia, afluent al Vardarului.
Brege. (breghe). Râu (unul dintre izvoarele Dunării), în SV Germaniei. Izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră.
Bregenz. (bregănţ). 1. Oraş în V Austriei, pe malul Lacului Constanţa, centru administra-tiv al landului Vorarlberg, cu circa 25 000 loc. Este centru turistic, fiind fundat în anul 1200. 2. Pădurea Bregenz. Munte în NV Austriei, la SE de lacul Boden şi de oraşul Bregenz.
Bregenzer Ach. (breghenţer ac). Râu în NV Austriei, ce trece prin Pădurea Bregenz şi prin oraşul Bregenz şi se varsă în lacul Boden.
Breggia. (bregia). Râu în Elveţia şi Italia care se varsă în lacul Como.
Bregovo. Localitate în extremitatea NV a Bulgariei, pe râul Timok, la graniţa cu Ser-bia.
Breguzzo. (breguţo). Localitate în Italia, în N ţării, aproape de lacul Garda.
Bréhal. (breal). Localitate în NV Franţei, pe ţărmul golfului St. Maló, pe Coasta de V a peninsulei Cotentin.
Bréhat. (brea). Insulă franceză în NV ţării, în Marea Mânecii, în N peninsulei Bretagne.
Breidha-fjord. (breida fiord). Fiord în NV Islandei.
Breidhdalsvik. (breidalsvic). Localitate în E Islandei, pe ţărm.
Breidi. (breidii). Fiord în NV Islandei, la Oceanul Atlantic.
Breil Brigels. (brail brigăls). Localitate în E Elveţiei, pe Rinul Anterior, la NE de oraşul Trun.
Breil-sur-Roya. (brei siur roia). Localitate în Franţa, în SE statului, la graniţa cu Italia, la NE de Monaco.
Breisach. (braizac). Localitate în SV Ger-maniei, pe Rin, la NV de oraşul Freiburg, la graniţa cu Franţa.
Breisgau. (braizgau). Regiune în N Elveţiei.
Breistolen. Localitate în Norvegia, la E fior-dului Sogne.
Breit Bridge. (brait bridgi). Localitate în S statului Zimbabwe, la graniţa cu Republica Africa de Sud, pe fluviul Limpopo.
Breitenau. (braitenau). Localitate situată în SE Austriei, centru de exploatare a mag-neziului.
Breitenbach. (braitenbac). Localitate situată în NV Elveţiei, la SV de oraşul Basel.
Breitenberg. (braitenberg). Localitate situată în SE Germaniei, la graniţa cu Aus-tria, la NE de oraşul Passau.
Breitenborn. (braitenborn). Localitate în E Germaniei, la NV de oraşul Chemnitz.
Breitenbrunn. (braitenbrun). Localitate în ENE Austriei, la SE de Viena şi la NV de lacul Neusiedler.
Breitenlee. (braitenle). Cartier al oraşului Viena (Austria).
Breitenrain. (braitenrain). Cartier al capi-talei Elveţiei, Bern (Berna).
Breitensee. (braitenzii). 1. Localitate situată în NE Austriei, la graniţa cu Slovacia. 2. Car-tier al Vienei (Austria).
Breithorn. (brait horn). Vârf (3 782 m) în Alpii Elveţiei, la SV de vârful Jungfrau.
Brejani. (breiani). Localitate în SV Bul-gariei, pe râul Struma, situată la SE de oraşul Blagoevgrad.
Brejo. (brehu). Localitate în NE Braziliei, pe râul Parnaiba, la NE de oraşul Teresina.
Brekke. Localitate la S de fiordul Sogne, în sectorul inferior.
Brekken. Localitate în Norvegia, în ESE ţării, la graniţa cu Suedia, la NE de oraşul Brydal.
Bremanger. (bremangher). Insulă în VSV Norvegiei, la N de gura estuarului Sogne.
Brembo. Râu în N Italiei, afluent al râului Adda. Izvorăşte din Munţii Alpii Bergamo.
Bremen. (bremăn). 1. Oraş situat în N Ger-maniei, port pe râul Weser, centru adminis-trativ al landului omonim, cu circa 550 000 loc. 2. Land situat în N Germaniei, având suprafaţa de 404 kmp şi circa 700 000 loc. Cuprinde zona oraşului Bremen şi avanportul său Bremerhaven.
Bremerhaven. (bremărhafăn). Oraş în N Germaniei (Bremen), la gura de vărsare a Weserului, cu circa 200 000 loc. Deţine şan-tiere navale, fiind şi port.
Bremerton. (bremărtăn). Localitate situată în S.U.A. (Washington), la SV de oraşul Seatle.
Bremervörde. (bremerveorde). Localitate în NV Germaniei, la V de oraşul Hamburg şi la SE de oraşul Bremerhaven.
Bremgarten. Localitate situată în NNE Elve-ţiei, la SV de oraşul Zürich.
Bremgartenwald. (bremgartenvald). Pădure situată la NV de oraşul Berna (Elveţia).
Bremnes. Localitate în NV insulei Bømlo din SV Norvegiei (Oceanul Atlantic).
Brenham. (brenăm). Localitate aflată în S S.U.A. (Texas), la NV de oraşul Houston.
Brenica. (breniţa). Localitate în NV Bul-gariei, la VNV de oraşul Pleven.
Brennbergbánya. (brenbergbanio). Locali-tate situată în extremitatea NV a Ungariei (Gyor-Moson-Sopron), la graniţa cu Austria, la SV de oraşul Sopron.
Brenner (în limba italiană Brennero). (brenăr). Trecătoare în Alpii Orientali, la graniţa Austriei cu Italia, la 1 371 m altitu-dine. Pe aici trece o cale ferată (construită între 1864-1867) şi o şosea care leagă oraşele Innsbruck (Austria) şi Bolzano (Italia).
Breno. Localitate în N Italiei, pe râul Oglio, la NE de lacul Iseo.
Brénod. (brieno). Localitate în E Franţei, la SV de oraşul şi lacul Geneva.
Brenta. 1. Grup muntos în N Italiei, la E de masivul Adamello, cu altitudinea maximă de 3 173 m în vârful Cima Tosa. 2. Râu (160 km lungime şi 1 567 kmp suprafaţa bazinului hidrografic) în NE Italiei, care se varsă în Marea Adriatică, la N de râul Adige şi de fluviul Po (Pad).
Brentwood. (brănt uud). Localitate situată în S.U.A. (Tennessee), la SV de oraşul Nash-ville.
Brescia. (breşia). Oraş situat în N Italiei (Lombardia), cu circa 200 000 loc.
Bresc Kujawski. (bresci cuiavschii). Locali-tate în centrul Poloniei, la SV de oraşul Wloclawec.
Breskens. Localitate în SV Olandei, pe ţăr-mul estuarului Schelde de Vest, la S de ora-şul Vlisingen.
Breslau. Denumirea germană, până în 1945, a oraşului polonez Wroclaw.
Bressanone. Localitate în N Italiei, în Munţii Alpi, la NE de oraşul Bolzano.
Bressay. (bresii). 1. Insulă (Marea Britanie) în Arhipelagul Shetland. 2. Strâmtoare în arhipelagul Shetland (Marea Britanie).
Bressuire. (bresuii). Localitate găsită în NV Franţei, la SE de Nantes, la baza Colinelor Gâtine.
Brest. 1. Oraş în Belarus, aproape de râul Bug, cu peste 250 000 loc. A fost întemeiat în anul 1019. Până în anul 1921 s-a numit Brest-Litovsk. 2. Oraş în partea de V a Fran-ţei (Bretagne), port la Oceanul Atlantic, cu peste 200 000 loc. Deţine şantiere navale. 3. Localitate în peninsula Istria (Croaţia). 4. Localitate în Bulgaria, în NV ţării, la NV de oraşul Pleven.
Brestak. Localitate în NE Bulgariei, la NV de oraşul Varna.
Brestovac. (brestovaţ). Localitate în SE Ser-biei, pe râul Morava de Sud, la S de oraşul Niš.
Brestovăţ. Comună în jud. Timiş, cu aproape 1 000 loc. Satele componente sunt: Brestovăţ, Coşarii, Hodoş, Lucareţ, Teş.
Brestovica. (brestoviţa). Localitate în V Sloveniei, la graniţa cu Italia, la N de oraşul Trieste.
Bretagne. (bretani). 1. Peninsulă în NV Franţei, cuprinsă între Oceanul Atlantic şi Marea Mânecii. Suprafaţa este de circa 24 000 kmp. Ţărmurile sunt fragmentate de gol-furi de tip rias. Relieful este hercinic (prin Masivul Armorican). Clima este umedă oce-anică. Este străbătută de canalul Brest. Prin-cipalele porturi sunt Brest şi Nantes. 2. Provincie istorică situată în peninsula omonimă. Oraşul principal: Rennes.
Breţcu. 1. Munţii Breţcu. Masiv muntos în Carpaţii Curburii, limitat de Depresiunea Târgu Secuiesc la V şi de obârşiile râurilor Bâsca Mare şi Oituz la E. Sunt alcătuiţi din depozite de fliş grezos şi în mai mică măsură din şisturi argiloase şi gresii. Altitudinea maximă ajunge la 1 503 m (vf. Muşat). Din acest masiv izvorăsc râurile Breţcu, Orbat, Covasna, Zagon etc. 2. Comună în jud. Co-vasna, cu peste 4 000 loc. Aici se află un cas-tru roman de piatră (sec. II). Satele compo-nente: Breţcu, Mărtănuş, Oituz.
Bretea Română. Comună situată în jud. Hunedoara, pe râul Strei, cu circa 3 500 loc. Satele componente: Bretea Română, Băţălar, Bercu, Bretea Streiului, Covragiu, Gânţaga, Măceu, Ocolişu Mare, Plopi, Ruşi, Vâlcele, Vâlcelele Bune, Vâlceluţa.
Breteuil. (breteoi). Localitate în NE Franţei, la S de oraşul Amiens.
Brétigny. (bretini). Localitate în V Parisului (Franţa).
Breton. (bretăn). 1. Cap geografic în Insula Capului Breton, la Oceanul Atlantic (situată la NE de peninsula Noua Scoţie), aparţinând de Canada. 2. Strâmtoare în V Franţei, la N de insula Ré, la NV de oraşul Rochelle.
Bretten. (bretăn). Localitate situată în SV Germaniei, la E de oraşul Karlsruhe.
Bretton Woods. (bretn udz). Staţiune clima-terică în NE S.U.A. (New Hampshire), în Munţii Appalachi.
Breu Branco. (breu brancu). Localitate în NE Braziliei, pe râul Tocantins, la SV de oraşul Belem.
Breuches. (breoş). Localitate în E Franţei, pe râul Saône, la NE de oraşul Besançon.
Breuil. Localitate în Italia, în NV ţării, la NE de oraşul Aosta, la graniţa cu Elveţia.
Brevard. (brevărd). Localitate în S.U.A. (Carolina de Nord), la SE de oraşul Knox-ville.
Breves. Localitate în NE Braziliei, la V de oraşul Belem.
Brevik. Cartier al oraşului Stockholm (Suedia).
Brevnov. (brievnov). Cartier al oraşului Praga (Cehia).
Brewarrina. (breuărină). Localitate în Aus-tralia, unde confluează Darling cu Mac-quarie.
Brewster. (breustăr). 1. Localitate aflată în S.U.A. (Nebraska), pe râul Loup de Nord, la NV de oraşul Lincoln. 2. Cap în E Gro-enlandei.
Brewton. (breutăn). Localitate în SE S.U.A. (Alabama), pe râul Conecuh, la SV de oraşul Montgomery.
Breyell. (breiel). Localitate aflată în VNV Germaniei, la SV de oraşul Duisburg.
Breyten. (braităn). Localitate aflată în Re-publica Africa de Sud, la SE de oraşul Jo-hannesburg.
Breza. Localitate situată în centrul Bosniei-Herţegovinei, la NV de oraşul Sarajevo.
Brezicani. (breziciani). Localitate în N Bos-niei-Herţegovinei, la NV de oraşul Banja Luka.
Brežice. (brejiţe). Localitate situată în Slo-venia, pe râul Sava, la SE de Ljubljana şi la NV de Zagreb.
Brezina. Localitate în SE Slovaciei, la SV de oraşul Trebišov, aproape de graniţa cu Un-garia.
Breziny. (brezinii). Cartier al Varşoviei, capitala Poloniei.
Breznica. (brezniţa). 1. Localitate în SV Bulgariei, pe Struma, la S de oraşul Blagoev-grad. 2. Râu în Croaţia, afluent al Dunării. 3. Localitate în Croaţia, pe râul Zelina, la SSV de oraşul Varaždin.
Breznice. (briezniţe). Localitate în Cehia, la SE de oraşul Plzen.
Breznicka. (breznici ca). Localitate în S Slovaciei, pe râul Ipoly, situată la NE de ora-şul Lucenec.
Breznik. Localitate în V Bulgariei, la V de Sofia şi la NV de oraşul Pernik.
Brezniţa-Motru. Comună în jud. Mehedinţi, cu circa 2 300 loc. Satele componente sunt: Brezniţa-Motru, Cosovăţ, Deleni, Făuroaia, Plai, Tălăpanu, Valea Teiului.
Brezniţa-Ocol. Comună situată în jud. Me-hedinţi, cu peste 4 500 loc. Aici sunt ves-tigiile unei aşezări rurale romane (sec. II-III) şi ale unei cariere de calcar exploatate de municipiul Drobeta. Satele componente sunt: Brezniţa-Ocol, Jidoştiţa, Magheru, Şuşiţa.
Brezno. 1. Localitate în Slovacia, pe râul Hron. 2. Localitate situată în NE Sloveniei, pe râul Drava, la NV de oraşul Maribor.
Brezoaele. Comună în jud. Dâmboviţa, pe râul Dâmboviţa, cu peste 4 400 loc. Vechiul nume a fost Brezoaiele Brăiloiu. Satele com-ponente sunt: Brezoaele, Brezoaia.
Brezoi. Oraş în jud. Vâlcea, pe râul Lotru, cu circa 7 500 loc. Este staţiune climaterică şi centru de prelucrare a lemnului. Atestat documentar în 1575, a devenit oraş în anul 1968. Satele componente: Călineşti, Corbu, Drăgăneşti, Golotreni, Păscoaia, Proieni, Valea lui Stan, Văratica.
Brezovo. Localitate situată în partea centrală a Bulgariei, la NE de oraşul Plovdiv.
Brgud. (brâgud). Localitate în NV Croaţiei, la NV de oraşul Rijeka.
Brhlovce. (brâhlovţe). Localitate în SE Slovaciei, aproape de oraşul Levice.
Bria. Localitate în centrul Republicii Cen-trafricane, pe râul Kotto (afluent al râului Oubangui-Congo).
Briançon. (brianson). Localitate în SE Fran-ţei, în Munţii Alpi, pe râul Durance (afluent al fluviului Ron).
Briare. Localitate pe fluviul Loire, la SE de oraşul Orléans.
Bribir. Localitate în NV Croaţiei, pe ţărmul Canalului Planina, la SE de oraşul Rijeka.
Brickaville. (bricavil). Localitate situată în E Madagascarului, pe ţărmul Oceanului Indian, la SV de oraşul Tamatave.
Bricşani. Localitate situată în NV Republicii Moldova, la NV de oraşul Bălţi.
Bridge. (bridgi). Localitate în VNV Angliei (Marea Britanie), la N de oraşul Liverpool.
Bridgend. (bridgănd). Localitate în SV Ţării Galilor (Marea Britanie), la V de oraşul Car-diff.
Bridgeport. (bridgi port). 1. Oraş situat în NE S.U.A. (Connecticut), port la strâmtoarea Long Island, cu circa 450 000 loc. Centru industrial. 2. Localitate în S.U.A. (Nebraska), pe râul Platte de Nord, la NE de oraşul Chyenne.
Bridge River. (bridgi river). Localitate minieră (aur) în SV Canadei, la NE de oraşul Vancouver.
Bridgeton. (bridgi tăn). Localitate în E S.U.A. (New Jersey), la V de oraşul Atlantic City.
Bridgetown. (bridgi taun). 1. Capitala statu-lui Barbados (din 1966), port la Oceanul At-lantic, cu peste 120 000 loc. A fost întemeiat în 1628, sub numele de Indian Bridge. 2. Lo-calitate în SV Australiei, la SE de oraşul Perth.
Bridgnort. (bridgnărt). Localitate în Anglia (Marea Britanie), pe Severn, la NV de oraşul Birmingham.
Bridgton. (bridgtăn). Localitate situată în NE S.U.A. (Maine), pe râul Kennebec, la VNV de oraşul Bangor.
Bridgwater. (bridgoater). Oraş în SV An-gliei (Marea Britanie), pe râul Parret (ce se varsă în Golful Bristol), la SV de oraşul Bris-tol.
Bridlington. (bridlingtăn). 1. Localitate în E Angliei (Marea Britanie), pe ţărmul Mării Nordului, la N de oraşul Hull. 2. Golf al Mării Nordului situat în E Angliei (Marea Britanie). Aici se află localitatea cu acelaşi nume.
Bridport. Localitate în SV Angliei (Marea Britanie), în S peninsulei Cornwall, la E de Exeter.
Brie. (brii). Regiune în NE Franţei, la E de Paris.
Brie-Comte-Robert. (brii comt rober). Lo-calitate la SE de Paris (Franţa).
Brielle. (bril). Localitate în Olanda, în VSV regatului, la SV de oraşul Rotterdam.
Brienne-le-Château. (brien leo şato). Lo-calitate în NE Franţei, pe Sena, la NE de ora-şul Troyes.
Brienz (brinţ). 1. (Brienzer See brinţăr zee). Lac navigabil în Elveţia centrală, străbătut de râul Aare. Suprafaţa este de 29 kmp, adânci-mea maximă 262 m. Are importanţă turistică. 2. Localitate situată în E lacului cu acelaşi nume (Elveţia).
Briey. (brii). Localitate în NE Franţei, la NV de oraşul Metz.
Brig. Localitate în E Elveţiei, la trecătoarea Simplon, la graniţa cu Italia.
Brigach. (brigac). Râu în SV Germaniei, unul dintre izvoarele Dunării, ce izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră.
Brigg. (braig). Localitate situată în E Angliei (Marea Britanie), la SV de oraşul Hull.
Brigham City. (braigăm sitii). Localitate în S.U.A. (Utah), la NE de Marele Lac Sărat şi la N de oraşul Salt Lake City.
Brighouse. (braigauz). Localitate în Anglia (Marea Britanie), lângă oraşul Sheffield.
Bright. (brait). Localitate situată în SE Aus-traliei, la NE de oraşul Melbourne.
Brighton. (braitn). 1. Oraş în SE Marii Bri-tanii (Anglia), la Marea Mânecii, cu peste 420 000 loc. Aici sunt mari şantiere navale. 2. Localitate în S.U.A. (Colorado), la NE de oraşul Denver. 3. Localitate în SV statului Trinidad-Tobago, pe ţărmul golfului Paria, la SV de oraşul Port of Spain.
Brightwood. (braigtud). Cartier al oraşului Washington (S.U.A.).
Brigittenau. (brighitenau). Cartier al Vienei (Austria).
Brignogan-Plage. (briniogan plaj). Locali-tate în NV Franţei, în NV peninsulei Bre-tagne, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la NE de oraşul Brest.
Brignoles. (brinole). Localitate aflată în SE Franţei, la NV de Marsilia (Marseille), centru de extracţie a bauxitei.
Brihuega. (briuega). Localitate în Spania, pe râul Tajuña, la NE de oraşul Madrid.
Brijuni. (briunii). Localitate în insulele Bri-oni (Croaţia), la NV de oraşul Pola.
Brilon. Localitate în Germania, la ESE de oraşul Dortmund.
Brindisi. (brindisii). Oraş situat în SE Italiei (Apulia), port la Marea Adriatică, cu circa 100 000 loc.
Bringelly. (brainghelii). Localitate în SE Australiei, la SV de oraşul Sydney.
Brinje. (brinie). Localitate în NV Croaţiei, la SE de oraşul Rijeka.
Brinkley. (brainclii). Localitate în S.U.A. (Arkansas), la SV de oraşul Memphis.
Brinon-sur-Beuvron. (brinon siur beovro). Localitate în Franţa, la NE de oraşul Nevers.
Brînzeni. Localitate găsită în NV Republicii Moldova, la NV de oraşul Bălţi, la graniţa cu România.
Brion. Insule din Marea Adriatică, la SV peninsulei Istria. Aparţin de Croaţia.
Brioni (Brijuni). (brionii, briunii). Insulă în arhipelagul omonim, în Marea Adriatică, la SV Peninsulei Istria, pe coasta Dalmaţiei. Suprafaţa este de 7,4 kmp. Are o staţiune balneoclimaterică şi cariere de marmură.
Brioude. (briud). Localitate în Franţa, pe râul Allier, la SE de oraşul Clermont-Ferrand.
Briouze. (briuz). Localitate în Franţa, în NV republicii, la SSE de oraşul Caen.
Brisbane. (brizbein). Oraş în E Australiei, port la Oceanul Pacific, centru administrativ al statului Queensland, cu peste 1,3 milioane loc. A fost întemeiat în anul 1824 ca loc de detenţie.
Brisljanica. (brislianiţa). Localitate în Bul-garia, în NNV ţării, la NE de oraşul Pleven.
Brissago. (brizago). Localitate în N Italiei, la E de Lacul Maggiore.
Bristol. (bristl). 1. Bristol Channel (bristl cianel). Golf al Oceanului Atlantic, pe coasta de SV a Marii Britanii, între Ţara Galilor (Wales) şi respectiv Peninsula Cornwall. Lungimea este de 230 km, lăţimea maximă 126 km iar adâncimea maximă 50 m. Princi-palele porturi sunt Bristol, Cardiff, Newport. 2. Oraş în SV Marii Britanii (Anglia), pe râul Avon, cu circa 650 000 loc. Este centru in-dustrial şi port. 3. Insulă situată în S Oceanu-lui Atlantic (Arhipelagul Sandwich de Sud, ce aparţine de Marea Britanie). 4. Golf în V Americii de Nord, în Marea Bering (Oceanul Pacific), la N de Peninsula Alaska. 5. Oraş în S.U.A. (Connecticut), la NE de oraşul Waterbury. 6. Localitate în S.U.A. (Pennsyl-vania), lângă oraşul Philadelphia. 7. Locali-tate în S.U.A. (Dakota de Sud), pe râul James, la VNV de oraşul Minneapolis. 8. Oraş în S.U.A. (Tennessee), la NE de oraşul Knoxville.
Britanic, Arhipelagul (British Isles britiş ailz). Arhipelag în NV Europei, între Oceanul Atlantic şi Marea Nordului, separat de continent prin strâmtoarea Pas de Calais. Suprafaţa este de 315 000 kmp cu peste 60 milioane loc. Cuprinde insulele: Marea Bri-tanie, Irlanda, Hebride, Orkney, Shetland, Normande, Man, Anglesey, Wight. Cuprinde statele Marea Britanie şi Republica Irlanda.
Britannia. 1. Denumirea convenţională a insulei britanice în perioada ante cuceririi romane şi a invaziei anglo-saxone (sec. V-VI). Începând din secolul al VI-lea, s-a îm-părţit în trei regiuni istorice: Anglia, Ţara Galilor (Wales) şi Scoţia şi în mai multe formaţii statale. 2. Provincie romană (52 î.e.n.-sec. V e.n.). 3. Centru minier (cupru) în SV Canadei, la E de oraşul Vancouver.
Britania Heights. (briteniă haigts). Cartier al capitalei Canadei, Ottawa.
Britisch Columbia. v. Columbia Britanică.
Brits. Localitate în Republica Africa de Sud, la NV de oraşul Pretoria, pe râul Krokodil.
Britton. (braităn). Localitate situată în S.U.A. (Dakota de Sud), la NV de oraşele Minneapolis şi St. Paul.
Britvino. Localitate în N Rusiei, la V de ora-şul Kotlas.
Brive-la-Gaillarde. (briv la gaiard). Locali-tate în partea central-sud-vestică a Franţei, la SE de oraşul Limoges.
Briansk. Oraş în Rusia, pe râul Gyesna, în V ţării, aproape de graniţa cu Belarus.
Briviesca. Localitate în Spania, în N ţării, la NE de oraşul Burgos.
Brixham. (bricsem). Localitate situată în S Peninsulei Cornwall (Anglia-Marea Brita-nie), la Marea Mânecii.
Brixlegg. Localitate în Austria, pe râul Inn, la SV de oraşul Kund.
Brixton. (bricstăn). Cartier al Londrei (An-glia-Marea Britanie).
Brjanka. (brianka). Localitate în Ucraina, la V de oraşul Voroşilovgrad.
Brlik. (brâlik). Localitate în Kazahstan, la SV de lacul Balhaş.
Brnjica. (brâniţa). Localitate în NE Serbiei, pe Dunăre, între localităţile româneşti Pescari şi Liubcova.
Brno. (brâno). Oraş în Cehia, cu circa 450 000 loc. A fost fundat în secolul al X-lea. Este centru industrial.
Broach. (broaci). Oraş în V Indiei, între oraşele Baroda (la NNE) şi Surat (la SSV).
Broad Bay. (broad bei). Golf în NE insulei Lewis (Arhipelagul Hebride), în Oceanul Atlantic.
Broadford. (broadfărd). Localitate aflată în V Scoţiei (Marea Britanie), la baza Munţilor Scoţiei de Nord.
Broad Law. (broad lau). Vârf (830 m) în SE Scoţiei, la V de oraşul Selkirk.
Broad Low. (brod lau). Vârf (839 m) în Munţii Scoţiei de Sud (Marea Britanie).
Broad Peak. (broad pic). Vârf în masivul Karakorum, la graniţa dintre India şi China, cu altitudinea de 8 047 m. A fost cucerit în data de 9 iunie 1957 de expediţia austriacă condusă de M. Schmuck.
Broad Top. (broadtăp). Localitate situată în S.U.A. (Tennessee), pe râul Juniata, la SE de oraşul Pittsburgh.
Broadwas. (broadues). Localitate în Anglia (Marea Britanie), pe râul Teme, la V de ora-şul Worchester.
Broager. (broagher). Localitate situată în SE Danemarcei, în Peninsula Iutlanda, la NE de oraşul german Flensburg.
Broc. Localitate în V Elveţiei, la NE de Lausane şi SV de Berna. Se află pe râul Saane (sau Sarine).
Broceni. Localitate în SV Letoniei, la SV de oraşul Jelgava.
Brochet. (brocet). Localitate în Canada (Manitoba), pe ţărmul NE al Lacului Renilor.
Brock. Insulă din arhipelagul arctic nord-canadian, la N de insula Melville.
Brocken. Vârf (1 142 m) situat în Munţii Harz (Germania).
Brockport. Localitate în S.U.A. (New York), pe Canalul Erie, la S de lacul Ontario, la V de Rochester.
Brockton. (broctăn). Oraş situat în S.U.A. (Massachusetts), la SE de oraşul Boston, pe ţărmul Oceanului Atlantic.
Brockville. (brocvil). Localitate în SE Ca-nadei, pe fluviul Sf. Laurenţiu, la SV de ora-şul Ottawa.
Brockway. (brocuei). Localitate situată în S.U.A. (Pennsylvania), aflată la NE de oraşul Pittsburgh.
Brod 1. (Slavonski Brod). (slavonschii brod). Oraş în SE Croaţiei, pe râul Sava, la graniţa cu Bosnia. 2. Localitate în Mace-donia, pe râul Treska, la SV de oraşul Skopje.
Brodarevo. Localitate în VSV Serbiei, aproape de graniţa cu Muntenegru, la NV de oraşul Novi Pazar.
Brodec. (brodeţ). Localitate în NV Macedo-niei, la graniţa cu Muntenegru, la SV de ora-şul Tetovo.
Brodeur. Peninsulă situată în NV insulei Baffin (Canada).
Brodi. (brodii). Localitate în partea central-vestică a Ucrainei, la NE de Lvov.
Brodica. (brodiţa). Localitate în ENE Ser-biei, pe râul Pek (afluent al Dunării), la SE de oraşul Kucevo.
Brodilovo. Localitate în SE Bulgariei, pe râul Veleka, la SE de oraşul Burgas.
Brodina. Comună în jud. Suceava, pe râul Suceava, cu aproape 4 000 loc. Satele com-ponente: Brodina (reşedinţa), Brodina de Jos, Cununschi, Dubiusca, Ehreşte, Falcău, No-rocu, Paltin, Sadău, Zalomestra.
Brodnax. (brodnecs). Localitate situată în S.U.A. (Virginia), la SV de oraşul Rich-mond.
Brodnica. (brodniţa). Localitate situată în N Poloniei, pe râul Drewca, la SE de oraşul Grudziadz.
Bródno. Cartier al capitalei Poloniei, Varşo-via.
Broek. 1. Localitate în Belgia, la V de Brux-elles. 2. Localitate în Olanda, la NE de Am-sterdam.
Broekenmeer. Polder situat la NE de Am-sterdam şi la SE de localitatea Broek.
Brogan. (broghen). Localitate în S.U.A. (Oregon), la SE de oraşul Portland.
Broglie. (brolii). Localitate în Franţa, în N ţării, la SV de oraşul Rouen.
Broglio. (brolio). Localitate în Elveţia, în S confederaţiei, pe râul Maggia, la NV de La-cul Maggiore.
Brok. Localitate în NE Poloniei, la NE de Varşovia.
Broken Bow. (brocăn bau). Localitate în S.U.A. (Nebraska), la NV de oraşul Lincoln.
Broken Hill. (brocăn hil). 1. Localitate în SE Australiei, la NE de Adelaide, aproape de râul Darling. 2. v. Kabwe.
Brokopondo. Localitate în NE statului Suri-name (America de Sud), la S de Paramaribo.
Bromley. (bromlii). Cartier al Londrei (An-glia, Marea Britanie).
Bromma. Cartier al oraşului-capitală Stock-holm (Suedia).
Brommat. Localitate, centru al industriei textile, în partea central-sudică a Franţei, la SV de St. Etienne.
Bromptonville. (bromtănvil). Localitate în SE Canadei, la NV de oraşul Sherbrooke şi la E de Montreal.
Bromsgrove. (bromsgrov). Oraş în Anglia (Marea Britanie), la SV de Birmingham.
Bromsten. (bromşten). Cartier al Stockhol-mului (Suedia).
Bromyard. (bromierd). Localitate în Anglia (Marea Britanie), la SV de oraşul Birming-ham.
Bron. Localitate în Franţa, la NE de oraşul Lyon.
Brøndbøster. (brondboster). Localitate la V de Copenhaga (Danemarca).
Brønderslev. Localitate în NE peninsulei Iutlanda (Danemarca), la N de Ålborg.
Broni. (bronii). Localitate în NV Italiei, la SE de oraşele Pavia şi Milano.
Bronkhorstspruit. 1. Localitate în Repub-lica Africa de Sud, la SE de oraşul Pretoria. 2. Lac de acumulare situat la SV de locali-tatea cu acelaşi nume şi la SE de Pretoria.
Bronmoysund. Localitate în Norvegia, în regiunea Helgeland, pe ţărmul Mării Norvegiei.
Brønnøy. (bronoi). Localitate în V Norvegiei, pe litoral, în dreptul insulei Vega.
Brønshøj. (bronşoi). Cartier al capitalei Co-penhaga (Danemarca).
Bronte. Localitate în NE Siciliei (Italia), pe râul Simeto, la NV de oraşul Catania.
Bronx. (broncs). Cartier al oraşului New York (S.U.A.).
Bronzani Majdan. (bronzanii maidan). Lo-calitate în NE Bosniei-Herţegovinei, pe râul Gromjenica, la VNV de oraşul Banja Luka.
Broodsnyersplaas. (brudsniersples). Locali-tate situată în Republica Africa de Sud, la ESE de Pretoria şi la ENE de Johannesburg.
Brooke's Point. (brucs poant). Localitate aflată în SE insulei Palawan (Filipine), pe ţărmul Mării Sulu.
Brookfield. (brucfild). Localitate în S.U.A. (Missouri), la NV de oraşul Columbia.
Brookhaven. (bruchavăn). Localitate situată în S.U.A. (Mississippi), la SV de oraşul Jackson.
Brookings. (bruchings). Localitate situată în S.U.A. (Dakota de Sud), la NV de oraşul Sioux Falls.
Brooklyn. (bruclin). 1. Cartier al oraşului Cape Town (Republica Africa de Sud). 2. Cartier al New York-ului (SUA).
Brookneal. (brucnil). Localitate situată în S.U.A. (Virginia), pe râul Roanoke, la SV de oraşul Richmond.
Brooks. (brucs). v. Brooks Range.
Brooks Range. (brucs reingi). Culme mun-toasă în N Peninsulei Alaska (S.U.A.) între Marea Ciukotsk şi graniţa cu Canada. Lungimea ajunge la 1 000 km iar altitudinea maximă la 3 048 m (vf. Mt. Michelson). Este alcătuită din roci paleozoice şi şisturi crista-line ridicate în cadrul fazei laramice. For-mează cumpănă de ape între fluviul Yukon şi râurile bazinului Arctic. Include grupurile muntoase De Long, Baird, Endicott etc. Este acoperită de zăpezi veşnice.
Brooksville. (brucsvil). Localitate în S.U.A. (Florida), în peninsula Florida, la N de oraşul Tampa.
Brookville. (brucvil). 1. Localitate în S.U.A. (Indiana), între oraşele Indianapolis (la NV) şi Cincinnati (la SE). 2. Localitate în S.U.A. (Ohio), la NV de oraşul Dayton. 3. Localitate situată în S.U.A. (Pennsylvania), la NE de oraşul Pittsburgh.
Brooloo. (brulu). Localitate în Australia, în VSV continentului, pe ţărmul Oceanului Pa-cific, la NNV de oraşul Brisbane.
Broom. (brum). Golf în NV Scoţiei (Oceanul Atlantic), în strâmtoarea Minch, la V de ora-şul Ullapool.
Broome. (brum). Localitate în NV Aus-traliei, aflată pe ţărmul Oceanului Indian, la SV de peninsula Kimberley.
Brora. (broră). Râu în NE Scoţiei, cu văr-sare în Marea Nordului, la N de localitatea Golspie.
Broscăuţi. Comună în jud. Botoşani, pe Jijia, cu peste 3 500 loc. Satele componente: Bro-scăuţi, Slobozia.
Broslawice. (brosvaviţe). Localitate în Polo-nia, pe râul Drama, la NV de oraşul Zabrze.
Broşteni. 1. Comună în jud. Mehedinţi, cu peste 3 000 loc. Satele componente: Broşteni, Căpăţâneşti, Luncşoara, Lupşa de Jos, Lupşa de Sus, Meriş. 2. Comună în jud. Suceava, pe râul Bistriţa, cu aproape 8 000 loc. Deţine ape minerale carbogazoase. Satele compo-nente: Broşteni, Cotârgaşi, Dârmoxa, Frasin, Hăleasa, Holda, Holdiţa, Lungeni, Neagra, Pietroasa. 3. Comună în jud. Vrancea, pe Milcov, cu circa 2 000 loc. Satele compo-nente: Broşteni, Arva şi Pituluşa.
Brotas de Macaúbas. Localitate în Brazilia, în E ţării, la SE de oraşul Barra.
Brou. (bru). Localitate în Franţa, la SV de oraşul Chartres şi la NE de oraşul Mans.
Broughton. (brugtăn). Localitate în Anglia (Marea Britanie), la NNE de oraşul Liver-pool.
Broughty Ferry. (brugtii ferii). Localitate în E Scoţiei (Marea Britanie), la E de oraşul Dundee.
Broumov. (broumov). Localitate în N Ce-hiei, la graniţa cu Polonia, centru al huilei.
Brouwershaven. (bruvershaven). Localitate situată în insula Schouwen (Olanda), la estu-arul Grevelingen.
Brovst. Localitate în NV peninsulei Iutlanda (Danemarca), la VNV de oraşul Ålborg.
Brownfield. (braunfild). Localitate în S.U.A. (Texas), la SV de oraşul Lubbock.
Brownlee Dam. (braunlii dăm). Localitate în S.U.A. (Idaho).
Browning. (brauning). Localitate în S.U.A. (Montana), în apropierea graniţei cu Canada, cu 1 200 loc. Aici, la 23-24 ianuarie 1916 s-a înregistrat cea mai mare variaţie diurnă de temperatură şi anume 55,5oC, de la 6,7oC la -48,8oC, datorită unei bruşte inversiuni ter-mice la baza Munţilor Stâncoşi.
Brownsburg. (braunsburg). Localitate în Canada, la NV de oraşul Montreal.
Brownsville. (brunsvil). 1. Oraş în S.U.A. (Texas), port pe stânga lui Rio Grande, la graniţa cu Mexicul, cu circa 300 000 loc., împreună cu Harlinger şi San Benito. Are şantiere navale. Este centru turistic. 2. Lo-calitate în S.U.A. (Pennsylvania), situată la S de oraşul Pittsburgh. 3. Localitate în S.U.A. (Tennessee), la NE de oraşul Memphis. 4. Localitate în NE S.U.A. (Maine), la NV de oraşul Bangor.
Brownsweg. (brounsveg). Oraş în NE statu-lui Surinam, la Lacul van Blommestein, la S de Paramaribo.
Brownwood. (brounud). Localitate în S.U.A. (Texas), la NV de oraşul Waco.
Browse. (brous). Insulă coraligenă situată la NV de Australia (de care aparţine), în Oceanul Indian, la NV de Kimberley.
Broxton. (brocstăn). Localitate în Anglia (Marea Britanie), la SE de Liverpool.
Broye. (broi). Râu (86 km lungime) în V Elveţiei, ce face legătura dintre lacurile Ge-neva şi Neuchâtel.
Brsec. (brâşeci). Localitate în E peninsulei Istria (Croaţia), pe ţărmul golfului Fiume, la strâmtoarea Vela.
Brtonigla. (brâtonigla). Localitate în NV peninsulei Istria (Croaţia), la NE de oraşul Novigrad.
Brú. 1. Fiord în Norvegia, la N de fiordul Sogne. 2. Localitate în Norvegia, la N de fiordul Sogne, la fiordul Bru-fjord. 3. Locali-tate în E Islandei, pe râul Jökulsá á Dal.
Bruay-en-Artois. (bruei ăn artoa). Locali-tate în NE Franţei, la NV de oraşul Lens.
Bruay-sur-l'Escaut. (bruei siur lesco). Lo-calitate aşezată în NE Franţei, la NE de ora-şul Valenciennes.
Bruce. (brus). Peninsulă (Canada) ce pătrunde între lacul Huron (la V) şi golful Georgian (la E).
Bruce Crossing. (brus crosing). Localitate în S.U.A. (Michigan), la S de Lacul Superior, la ESE de oraşul Duluth.
Bruce Rock. (brus roc). Localitate în SV Australiei, la E de oraşul Perth.
Bruceton. (brustăn). Localitate situată în S.U.A. (Tennessee), pe râul Tennessee, la V de oraşul Nashville.
Bruchsal. (bruczal). Localitate în SV Ger-maniei, la NE de oraşul Karlsruhe.
Bruck. Localitate în partea central-estică a Austriei, pe râul Mara.
Brück. (briuc). Localitate găsită în VNV Germaniei, pe râul Ahr, la SV de oraşul Bonn.
Bruck an der Leitha. (bruc an der laita). Localitate în E Austriei, pe râul Leitha, la SE de Viena, aproape de graniţa cu Ungaria.
Brükenau. (briuchenau). Localitate în partea central-sudică a Germaniei, la SE de oraşul Fulda.
Brückfeld. (briucfeld). Cartier al Bernei (El-veţia).
Brückl. (briucl). Localitate în SSE Austriei, pe râul Gurk, la NE de oraşul Klagenfurt.
Brückneudorf. (briucnoidorf). Localitate aflată în NE Austriei, la SE de Viena.
Brue. (bru). Râu în SV Angliei, cu vărsare în Golful Bristol.
Brue-Auriac. (bru oriac). Localitate în SE Franţei, la NE de Marsilia.
Bru-fjord. v. Brú.
Bruges. v. Brugge.
Bruges. (bruj). Localitate în Franţa, la NV de oraşul Bordeaux.
Brugg. Localitate în N Elveţiei, pe râul Aare, la NV de Zürich.
Brugge. (brüge). (valon Bruges-brüj). Oraş în NV Belgiei, port pe canalul Grand Os-tende, cu peste 220 000 loc. A fost menţionat documentar în secolul VII. Centru industrial şi portuar.
Brügge. (briughe). Localitate situată în regi-unea germană Ruhr, la SE de oraşul Wupper-tal.
Brühl. (briul). Localitate în V Germaniei, la SV de Köln şi la NV de Bonn.
Bruieres-le-Châte. (bruier leo şat). Locali-tate în V Parisului (Franţa).
Bruini. Localitate situată în China, în Hima-laya, aproape de graniţa cu India.
Bruiu. Comună în jud. Sibiu, cu aproape 1 000 loc. Are o cetate sătească cu biserică (sec. XIII). Satele componente: Bruiu, Gher-deal şi Şomartin.
Bruja. (bruia). Cap situat la SE de Canalul Panama (Panama), la Oceanul Pacific.
Brumado. (brumadu). Localitate în Brazilia, la SV de oraşul Salvador.
Brumath. Localitate în Franţa, la N de ora-şul Strasbourg.
Brummen. Localitate în E Olandei, la NE de oraşul Arnhem.
Brunehamel. Localitate în NE Franţei, la SV de oraşul Charleville-Méziéres.
Brunei. 1. v. Brunei Darussalam. 2. Golf situat în N insulei Kalimantan, în SE Mării Chinei de Sud, în dreptul statului cu acelaşi nume.
Brunei Darussalam. Stat în SE Asiei, în N Insulei Kalimantan, cu suprafaţa de 5 765 kmp şi peste 250 000 loc. Capitala este Ban-dar Seri Begawan.
Brünen. (briunen). Localitate în NV Germa-niei, la NV de oraşul Duisburg.
Brunette Downs. (branăt dauns). Localitate în NNE Australiei, situată la N de mlaştina Polygonum, la SE de oraşul Anthony La-goon.
Brunico. Localitate în NE Italiei, aflată pe râul Isarco, în Alpi, la NE de oraşul Bolzano.
Brünig. (briunig). Pas (1 002 m) în centrul Elveţiei, ce face legătura dintre lacurile Bri-enzi (la S) şi Sarneni (la N).
Brunkollen. Vârf (412 m) situat la NV de oraşul Oslo (Norvegia).
Brunn-Andern. Cartier al Bernei (Elveţia).
Brunn am Gebirge. (brun am ghebirghe). Localitate situată în NE Austriei, la SE de Viena.
Brunnen. Staţiune turistică în Elveţia, pe malul Lacului Celor Patru Cantoane.
Brunner. Localitate în NV Insulei de Sud (Noua Zeelandă), la S de oraşul Westport.
Brunnsviken. Lac situat în cadrul oraşului Stockholm (Suedia).
Brunnsbüttelkoog. (brunsbiutelcog). Locali-tate în NV Germaniei, la gura estuarului Elba, la NV de Hamburg.
Brunnstatt. Localitate în Franţa, pe Canalul Ron-Rin, la SV de oraşul Mulhouse.
Brunswick. (bruns uic). 1. Localitate în S.U.A. (Georgia), pe ţărmul Oceanului At-lantic, între oraşele Savannah (la N) şi Jack-sonville (la S). 2. Localitate în S.U.A. (Mary-land), la NV de oraşul Washington. 3. Lo-calitate în NE S.U.A. (Maine), la NE de ora-şul Portland. 4. Localitate în S.U.A. (Mis-souri), pe râul Missouri, la NV de oraşul Jef-ferson City. 5. Peninsulă în S Americii de Sud (Chile), în strâmtoarea Maggelan.
Bruntál. Localitate în NE Cehiei, la NV de oraşul Opava.
Brusarci. Localitate în NV Bulgariei, la NV de oraşul Mihailovgrad.
Brusimpiano. Localitate în N Italiei, la graniţa cu Elveţia, pe ţărmul lacului Lugano.
Brusio. Localitate în SE Elveţiei, la SE de Pasul Bernina, aproape de graniţa cu Italia.
Brussel. v. Bruxelles.
Brusnik. 1. Centru al mineritului (grafit) situat în E Croaţiei. 2. Localitate în SSE Slovaciei, la SE de oraşul Krupina.
Bruson. Localitate în NV Italiei, la N de ora-şul Biella.
Brussza. v. Bursa.
Brusturelu. Vârf (1 331 m) situat în extremi-tatea de NV a Munţilor Şureanu.
Brusturi. Comună în jud. Bihor, cu peste 5 200 loc. Aici se exploatează lignit. Satele componente sunt: Brusturi, Cuieşd, Loranta, Orvişele, Păuleşti, Picleu, Ţigăneştii de Criş, Varasău.
Brusturi-Drăgăneşti. Comună în jud. Neamţ, cu peste 5 500 loc. Satele compo-nente sunt: Brusturi (centrul de comună), Drăgăneşti, Groşi, Orţăşti, Poiana, Râşca, Şoimăreşti, Târzia.
Brusturoasa. Comună în jud. Bacău, pe râul Trotuş, cu circa 3 800 loc. Satele compo-nente: Brusturoasa, Buruieniş, Buruienişul de Sus, Camenca, Cuchiniş.
Brusy. Localitate în N Poloniei, la SV de oraşul Gdansk.
Bruton. (bratăn). Localitate în SV Angliei, la SSE de oraşul Bristol.
Bruty. Localitate în S Slovaciei, la SE de oraşul Nove Zámky.
Bruxelles. (brüsel). (flamand Brussel). Capi-tala Belgiei, situată în centrul ţării, pe un ca-nal navigabil, cu aproximativ 2,5 milioane loc., împreună cu suburbiile Anderlecht, Ix-elles, Moleenbeek-St. Jean, Saint-Gilles, Schaerbeek, Uccle şi Forest.
Bruyère. (bruier). Râu în SE Franţei, subafluent al lui Durance. Izvorăşte din Alpii Maritimi.
Bruyères. (bruiers). Localitate în ENE Fran-ţei, la E de oraşul Épinal.
Bruzual. Localitate situată în VNV Vene-zuelei, pe râul Apure, la SE de oraşul Bari-nas.
Brvenica. (brâveniţa). Localitate în SV Ser-biei.
Brvenik. (brâvenik). Mină (azbest) în SE Bosniei-Herţegovinei.
Bryan. (braiăn). 1. Localitate în S.U.A. (Ohio), la SV de lacul Erie şi de oraşul Toledo. 2. Localitate în S.U.A. (Texas), pe râul Brazos, la NV de oraşul Houston.
Brydal. Localitate în ESE Norvegiei, la V de lacul Faemund şi la NE de oraşul Alvdal.
Bryn. Cartier al oraşului-capitală Oslo (Norvegia).
Brynica. (briniţa). Râu (59 km lungime, 400 kmp suprafaţa bazinului) în Polonia, afluent al fluviului Vistula.
Brynów. (brinof). Localitate situată în Polo-nia, la SV de oraşul Katowice.
Bryrup. Localitate în centrul peninsulei Iut-landa (Danemarca).
Bryson City. (braisăn sitii). Localitate în S.U.A. (Carolina de Nord), la SV de Ashe-ville.
Bry-sur-Marne. (brii siur marn). Cartier al Parisului (Franţa).
Brza Palanka. (brâza palanca). Localitate în E Serbiei, pe Dunăre, la SV de Kladovo şi de Drobeta-Turnu Severin (România).
Brzeg. (brâzeg). Localitate în SV Poloniei, pe fluviul Odra, la SE de oraşul Wroclaw.
Brzeg Dolny. (brâzeg dolnii). Localitate poloneză situată pe fluviul Oder (Odra), la NV de oraşul Wroclaw.
Brzensko. (brâzensco). Localitate în SSE Poloniei, la SE de oraşele Nowa Huta şi Cra-covia.
Brzesc Kujawski. (brâzeşci cuiavschii). Lo-calitate situată aproximativ în partea centrală a Poloniei, la SV de oraşul Wloclawek.
Brzeszcze. (brâzesţe). Centru minier (huilă) în Silezia poloneză, la SE de Katowice.
Brzezinka. (brâzezinca). Localitate în Silezia Superioară (Polonia), la SE de oraşul Katowice.
Brzeziny. (brâzezinii). Localitate în centrul Poloniei, la NE de oraşul Lódz.
Brzeziny Slaskie. (brâzejinii şlonşchie). Lo-calitate în Silezia Superioară, la SE de oraşul Bytom (Polonia).
Brzeznica Nowa. (brâzejniţa nova). Locali-tate în S Poloniei, pe râul Warta, la NE de oraşul Czestochowa.
Brzostek. (brâzostec). Localitate în SE Poloniei, pe râul Wisloka, la SE de oraşul Tarnów.
Brzotin. (brâzotin). Localitate în SE Slova-ciei, la SV de oraşul Roznava.
Brzozów. (brâzozov). Localitate în SE Polo-niei, la S de oraşul Rzeszów.
Bubastis. Oraş în Egiptul antic, situat la E de Delta Nilului, una din capitalele imperiului în timpul dinastiei hicsoşilor şi locul de origine al faraonilor dinastiei a XXII-a.
Bubendorf. Localitate în Elveţia, în N con-federaţiei, la SE de oraşul Basel.
Bubenec. (bubeneci). Cartier al oraşului Praga (Cehia).
Bubiyan. Insulă în NV golfului Persic, ce aparţine Kuwaitului.
Bubullima. Localitate în Albania, aproxima-tiv în partea centrală a ţării, la SE de oraşul Kamenica.
Búc. (buci). Localitate în S Slovaciei, la SE de oraşul Nowe Zámky, aproape de graniţa cu Ungaria.
Buçaco. (busaco). Localitate situată în Por-tugalia, la NE de oraşul Coimbra.
Bucak. Localitate în SV Turciei, la SE de oraşul Burdur.
Bucaramanga. Oraş în NE Columbiei, în Cordiliera Oriental, la 925 m altitudine, cu circa 600 000 loc. A fost întemeiat în anul 1623. Este un centru comercial şi industrial.
Buccino. (bucino). Localitate în Italia, în S peninsulei, la V de oraşul Potenza, pe râul Sele.
Bucecea. Comună în jud. Botoşani, cu peste 5 000 loc. Satele componente sunt: Bucecea, Bohoghina, Călineşti.
Bucecei, Şaua. Regiune deluroasă în Podişul Moldovei, la SE de Dealul Bour, la V de Botoşani.
Bucegi. Masiv muntos în extremitatea estică a Carpaţilor Meridionali, între Valea Pra-hovei la E, pe care o domină printr-un abrupt de peste 1 000 m, şi Valea Dâmboviţei la V. Are aspect de podiş înalt, de circa 2 000 m. Are evidente urme ale glaciaţiunii cuaternare (Valea Gaura, Valea Cerbului) şi frecvente fenomene periglaciare ("Sfinxul", nişe ni-vale, râuri de pietre, grohotişuri, stânci eo-liene-"Babele" etc.). Altitudinea maximă este de 2 505 m (vf. Omu). Are numeroase obiec-tive turistice (Peştera Ialomiţei, Cheile Tăta-rului, Zănoagei şi Orzei, "Sfinxul", "Babele", cabane, hoteluri, pârtii de schi şi de bob). Pe Bucegi urcă linii de teleferic din Sinaia şi din Buşteni. Pe vârfu Omu se găseşte o staţie meteorologică.
Bucerdea. Localitate situată în jud. Alba, la NV de oraşul Alba Iulia, la baza Munţilor Trascăului.
Buceş. Comună în jud. Hunedoara, cu circa 3 000 loc. La Stănija se execută exploatări de minereuri auro-argentifere. Satele compo-nente: Buceş, Buceş-Vulcan, După Piatră, Grohoţele, Mihăileni, Stănija, Tarniţa.
Buch. (buc). Cartier al oraşului Berlin (Ger-mania).
Buchanan. (batsănăn). Oraş-port situat în V Liberiei, la SE de Monrovia, cu circa 30 000 loc. Vechiul nume a fost Grand-Bassa. Este centru industrial şi port.
Buchans. (bacens). Localitate în partea cen-tral-vestică a Insulei Newfoundland (Can-ada).
Buchardo. (buciardo). Localitate situată în centrul Argentinei, la SE de oraşul Mercedes.
Buchau. (bucau). Localitate în SV Germa-niei, la SV de oraşul Ulm.
Buchbach. (bucbac). Localitate în SE Ger-maniei, la SE de oraşul Landshut.
Bucheben. (bucheben). Localitate în Austria, la SV de oraşul Lend.
Büchen. (biuchen). Localitate în N Germa-niei, la E de oraşul Hamburg.
Buchenberg. (buchenberg). Localitate situată în S Germaniei, la SV de oraşul Kempten.
Buchenwald. (buchănvalt). Lagăr de con-centrare şi de exterminare hitlerist (1937-1945), situat la N de Weimar (Germania).
Buchholz. (bucolţ). 1. Cartier din Berlin (Germania). 2. Localitate în NNV Germaniei, la SSV de oraşul Hamburg. 3. Localitate în regiunea germană Ruhr, la SE de oraşul Bo-chum.
Buchin. Comună în jud. Caraş-Severin, cu aproape 2 300 loc. Aici se exploatează lignit. Satele componente sunt: Buchin, Lindenfeld, Poiana, Prisian, Valea Timişului.
Buchloe. (bucloe). Localitate în S Germaniei (Bavaria), la SV de oraşul München.
Buchs. (bucs). Localitate în NE Elveţiei, la graniţa cu Liechtenstein.
Buciaci. (buciaci). Localitate în Ucraina, la SE de oraşul Lvov.
Bucinişu. Comună în jud. Olt, cu aproape 2 500 loc. Satele componente: Bucinişu (cen-trul de comună), Bucinişu Mic.
Bucium. Comună în jud. Alba, cu peste 2 100 loc. Aici se exploatează minereuri auro-argentifere, cunoscute din epoca romană (sec. II-III), pirită cupriferă şi minereuri complexe. Pe teritoriul comunei se află De-tunatele (Goală şi, respectiv, Flocoasă), de-clarate amândouă monument al naturii. Satele componente sunt: Bucium (reşedinţa), Angheleşti, Bisericani, Bucium-Sat, Cerbu, Ciuculeşti, Coleşeni, Dogăreşti, Fereşti, Flo-reşti, Gura Izbitei, Heleşti, Izbicioara, Izbita, Jurcuieşti, Lupuleşti, Măgura, Muntari, Petreni, Poiana, Poieni, Stâlnişoara, Valea Abruzel, Valea Albă, Valea Cerbului, Valea Negrilesii, Valea Poienii, Valea Şeşti, Văleni, Vâlcea.
Buciumeni. 1. Comună situată în jud. Dâm-boviţa, pe râul Ialomiţa, cu peste 5 100 loc. Este centru pomicol. Satele componente sunt: Buciumeni, Dealu Mare, Valea Leurzii. 2. Comună în jud. Galaţi, cu circa 2 500 loc. Satele componente sunt: Buciumeni, Hănţ-eşti, Tecucelu Sec, Vizureşti.
Buciumi. Comună în jud. Sălaj, cu circa 3 000 loc. Are un castru roman de piatră (sec. II-III). Satele componente: Buciumi, Bodia, Bogdana, Huta, Răstolţ, Sângeorgiu de Me-seş.
Buciura. Localitate în SSE Siberiei, la SE de lacul Baikal.
Buckeburg. (biucheburg). Localitate aşezată în NV Germaniei, la SV de oraşul Hannover.
Buckhannon. (bachenăn). Localitate situată în S.U.A. (Virginia de Vest), la NE de oraşul Charleston.
Buckhorn. (bacărn). Lac în Canada, la NE de oraşul Toronto.
Buckhurst Hill. (bachărst hil). Cartier al Londrei (Anglia-Marea Britanie).
Buckie. (bachii). Localitate în NE Scoţiei, la Marea Nordului.
Buckingham. (băchingăm). 1. Oraş situat în Canada, la NE de Ottawa. 2. Localitate în ESE Angliei, la SV de oraşul Bedford. 3. Regiune în SE Angliei, la NV de Londra şi la NE de Oxford, cu centrul la Aylesbury.
Buckleboo. (baclăbu). Localitate în Austra-lia, în SSE continentului, la NV de oraşul Adelaide.
Bucklin. (baclin). Localitate situată în S.U.A. (Missouri), la NV de oraşul Colum-bia.
Buckow. (bucov). Localitate în NE Germa-niei, la E de Berlin.
Bucksport. (bacsport). Localitate situată în NE S.U.A. (Maine), pe râul Penobscot, la S de oraşul Bangor.
Bucoşniţa. Comună în jud. Caraş-Severin, pe râul Timiş, cu circa 3 500 loc. Satele compo-nente: Bucoşniţa, Goleţ, Petroşniţa, Văli-şoara.
Bucov. Comună în jud. Prahova, cu peste 9 500 loc. Aici se exploatează argile şi se află rămăşiţe arheologice din epoca neolitică (la Rotari şi Tioca). În evul mediu a fost oraş, reşedinţă de judeţ. Satele componente: Bu-cov, Bighilin, Chiţorani, Pleaşa, Valea Orlei.
Bucovăţ. 1. Comună în jud. Dolj, cu circa 4 300 loc. Are o biserică (1572) cu fresce din 1574. Satele componente: Bucovăţ, Cârligei, Italieni, Leamna de Jos, Leamna de Sus, Palilula, Sărbătoarea. 2. Localitate situată la NV de Munţii Poiana Ruscă.
Bucovăţu. Deal (300 m altitudine) situat în SV Platformei Strehaiei (Podişul Getic).
Bucovice. (bucioviţe). Localitate în SE Ce-hiei, la SE de oraşul Brno.
Bucovina. Provincie istorică, românească, parte integrantă a Moldovei, situată în NE Carpaţilor Orientali, locuită în antichitate de geto-daci. Denumirea vine din slavonă, sem-nificând "pădure de fagi". A aparţinut Mold-ovei până în 1775, când a fost anexată de Austria. În 1918 s-a unit cu România. Din 1940 a revenit U.R.S.S. Între 1941-1944 a revenit României iar din 1944 U.R.S.S.-ului. Vezi şi Ucraina.
Bu Craa. Localitate în NE Saharei Occiden-tale, aproape de graniţa cu Mauritania.
Bucsa. (bucia). Localitate în E Ungariei (Békés), la SE de oraşul Kisújszállás.
Bucşani. 1. Comună situată în jud. Dâmbo-viţa, cu peste 7 000 loc. Aici se exploatează petrol. Satele componente: Bucşani, Hăbeni, Racoviţa, Răţoaia. 2. Comună în jud. Giur-giu, pe râul Neajlov, cu 4 300 loc. Satele sale componente: Bucşani, Angheleşti, Goleasca, Obedeni, Podişor, Vadu Lat, Uieşti.
Bucsu. (buciu). Localitate în NV Ungariei (Vas), la NV de oraşul Szombathely.
Bucsuszentlászló. (buciu sent laslo). Locali-tate în SV Ungariei (Zala), la SE de oraşul Zalaegerszeg.
Bucsuta. (buciuto). Localitate în V Ungariei (Zala), nu departe de oraşul Zalaegerszeg.
Bucu. Comună în jud. Ialomiţa, cu aproape 4 700 loc. Satele componente: Bucu, Bălăşeşti, Ograda.
Bucura. Cel mai întins lac glaciar din România, situat într-un circ glaciar complex din Munţii Retezat (sub vârful Bucura), la 2 041 m altitudine. Are suprafaţa de 10,8 ha şi 15,7 m adâncimea maximă. Este cuprins în Parcul Naţional Retezat.
Bucureşci. Comună în jud. Hunedoara, cu circa 2 200 loc. În satul Curechiu se ex-ploatează minereuri auro-argentifere. Are o biserică de lemn (sec. XVIII). Satele compo-nenente sunt: Bucureşci, Curechiu, Merişor, Rovina, Şesuri.
Bucureşti. Oraş, capitala României, mu-nicipiu în SE ţării, pe Dâmboviţa şi pe aflu-entul Colentina, la altitudinea de 70-90 m. Populaţia sa depăşeşte 2 milioane loc. A fost menţionat la 20 septembrie 1459 de către Vlad Ţepeş. Are în subordine comunele sub-urbane Bragadiru, Chiajna, Chitila, Do-broeşti, Glina, Jilava, Măgurele, Mogoşoaia, Otopeni, Pantelimon, Popeşti-Leordeni, Vol-untari, unele devenite oraşe între timp.
Bucvar. (buci var). Râu situat lângă Beograd (Serbia), la SE de capitală.
Bucyrus. (basiras). Localitate situată în S.U.A. (Ohio), la N de oraşul Columbus.
Bud. Localitate aflată în V Norvegiei, la VNV de oraşul Molde, pe ţărmul Mării Norvegiei (Oceanul Atlantic).
Buda. 1. Comună în jud. Buzău, pe Râmnic, cu peste 3 500 loc. Este centru pomicol. Satele componente sunt următoarele: Buda, Alexandru Odobescu, Dănuleşti, Muceşti-Dănuleşti, Spidele, Toropăleşti, Valea Largă. 2. Lac glaciar pe versantul sudic al Munţilor Făgăraş, la 2 056 m altitudine. Suprafaţa este de 0,9 ha, adâncimea maximă 2,2 m. De aici izvorăşte pârâul Buda, unul dintre izvoarele Argeşului. 3. Pârâul Buda din Făgăraş.
Budacu. 1. Masiv muntos cristalin (1 859 m) în Munţii Bistriţei (Carpaţii Orientali), situat între râurile Neagra Broştenilor (la N) şi Borca (la S). Este alcătuit din calcare crista-line. Deţine păduri şi pajişti alpine. 2. Râu ce izvorăşte din Munţii Călimani, afluent al râu-lui Şieu.
Budacu de Jos. Comună situată în jud. Bis-triţa-Năsăud, cu circa 2 700 loc. În satele sale se află biserici vechi. Satele componente sunt: Budacu de Jos, Buduş, Jelna, Monariu, Simioneşti.
Budafa. (budofo). Localitate în V Ungariei (Zala), la V de oraşul Zalaegerszeg.
Budafok. (budofoc). Cartier al Budapestei (Ungaria).
Budai-hegy. (budoii hegi). Munţii situaţi la V de Budapesta cu vârful Nagy Kopasz (559 m).
Budajenö. (budoieneo). Localitate aflată la NV de Budapesta (Ungaria).
Budakalász. (budocolas). Localitate lângă Budapesta (Ungaria).
Budakeszi. (budochesii). Localitate lângă Budapesta (Ungaria).
Budal. Localitate în Norvegia, la SSE de oraşul Trondheim.
Budanovci. (budanovţi). Localitate în Ser-bia, la VNV de Beograd.
Budaörs. (budoeorş). Localitate în V capi-talei Ungariei, Budapesta.
Budapesta (ungureşte Budapest-budapeşt). Capitala Ungariei, situată pe malurile Du-nării, în N ţării, cu circa 2,3 milioane loc. Este formată din Buda, Pest şi Óbuda. În an-tichitate a fost colonie romană (Aquincum). Din anul 1350 a devenit reşedinţa regilor Ungariei.
Budatetény. (budotetieni). Localitate situată lângă Budapesta (Ungaria).
Budaun. Oraş situat în N Indiei, la SE de oraşul New Delhi.
Budberg. Localitate situată în regiunea Ruhr (Germania), la NV de Duisburg.
Bud Bud. Localitate în Somalia, la NNE de oraşul Mogadiscio.
Budd, Ţara. (bad). Porţiune a coastei antarc-tice, la Oceanul Indian, cuprinsă între 110-114o long. E. Aici se găseşte staţiunea austra-liană de cercetări Wilkes.
Budduso. Localitate situată în N insulei Sar-dinia (Italia).
Bude. (badă). Localitate în NV peninsulei Cornwall (Anglia-Marea Britanie), la Oceanul Atlantic.
Budeasa. Comună în jud. Argeş, pe Argeş, cu circa 4 000 loc. Satele componente sunt: Budeasa Mare (reşedinţa), Budeasa Mică, Caloteşti, Gălăşeşti, Rogojina, Valea Măru-lui.
Budel. Localitate în SE Olandei, centru in-dustrial (chimie, prelucrarea zincului).
Budelsdorf. (budelzdorf). Localitate în N Germaniei, în peninsula Iutlanda, la SV de oraşul Kiel.
Büderich. (biuderic). 1. Localitate în Ger-mania, pe Rin, la NV de oraşul Duisburg. 2. Localitate în Germania, în regiunea Ruhr, pe Rin, la VNV de oraşul Düsseldorf. 3. Locali-tate în regiunea Ruhr (Germania), la E de oraşul Dortmund.
Budesheim. (budeşaim). Localitate în V Germaniei, la SV de oraşul Bonn.
Budeşti. 1. Oraş în jud. Călăraşi, situat în Câmpia Română, la confluenţa Dâmboviţei cu Argeşul. Populaţia depăşeşte 10 000 loc. A fost declarat oraş în 1989. Satele compo-nente: Aprozi, Buciumeni, Crivăţ, Gruiu. 2. Comună în jud. Bistriţa-Năsăud, cu peste 2 100 loc. Satele componente sunt: Budeşti, Budeşti-Fânaţe, Ţagu, Ţăgşoru. 3. Comună situată în jud. Maramureş, cu peste 4 000 loc. Aici se exploatează caolin şi se află o biserică de lemn. Satele componente: Bud-eşti, Sârbi. 4. Comună în jud. Vâlcea, cu peste 5 100 loc. Are o biserică de lemn (sec. XVII). Satele componente sunt: Budeşti, Barza, Bercioiu, Linia, Piscu Pietrei, Raco-viţa, Ruda.
Búdhardalur. (budardalur). Localitate în VNV Islandei, la S de oraşul Hvammur.
Búdhir. (budir). Localitate în V insulei Is-landa, la golful Faxafloi.
Budikovany. Localitate în S Slovaciei, la NE de oraşul Rimavska Sobota.
Budila. Comună în jud. Braşov, cu peste 3 100 loc. Are biserică (sec. XVIII). Satele componente: Budila.
Budimirci. Localitate în S Macedoniei, la E de oraşul Bitola.
Büdingen. (biudinghen). Localitate în Ger-mania, la NE oraşul Frankfurt am Main.
Budinscina. (budinşcina). Localitate situată în Croaţia, la SV de oraşul Varaždin.
Budisava. Localitate în N Serbiei, la E de oraşul Novi Sad.
Budišov. (budişov). Localitate în ENE Ce-hiei, la SV de oraşul Ostrava.
Budjala. (budgiala). Localitate în NV R.D. Congo, la NNE de oraşul Mbandaka.
Budkovce. (budcovţe). Localitate în SE Slovaciei, la E de oraşul Trebišov.
Büdlich. (biudlic). Localitate aflată în V Germaniei, la NE de oraşul Trier.
Budmerice. (budmeriţe). Localitate în SV Slovaciei, la NE de Bratislava.
Budogosci. Localitate în NV Rusiei, la NE de oraşul Novgorod.
Budoi. Localitate minieră (lignit) în jud. Bi-hor, la NE de Oradea.
Budrio. Localitate în Italia, la NE de oraşul Bologna.
Budrovac. (budrovaţ). Localitate în Croaţia, la NE de oraşul Bielovar.
Budureasa. Comună în jud. Bihor, cu circa 3 000 loc. Se exploatează lemnul şi marmura. Era renumită pentru lăzile de zestre. De ea aparţine staţiunea Stâna de Vale. Satele com-ponente: Budureasa, Burda, Saca, Sălişte de Beiuş, Teleac.
Buduslău. Comună în jud. Bihor, cu peste 2 100 loc. Are o biserică (sec. XIII). Satele componente: Buduslău, Albiş.
Budva. Localitate în V Muntenegrului, pe ţărmul Mării Adriatice.
Budzyn. (budzini). Localitate în V Poloniei, la N de oraşul Poznan.
Buea. (bua). Oraş situat în V Camerunului, la ţărmul Golfului Guineea (Oceanul Atlan-tic).
Buech. (bueş). Râu în SE Franţei, afluent al râului Durance. Izvorăşte din Alpii Duaphiné.
Bueil. (buei). Localitate în Franţa, în N ţării, pe râul Eure (afluent al Senei), la V de Paris.
Buenache de Alarcón. (buenace de alar-con). Localitate în Spania, pe râul Júcar, la NV de oraşul Albacete.
Buenaventura. 1. Golf în V Columbiei (Oceanul Pacific), la V de oraşul Cali şi unde se află localitatea cu acelaşi nume. 2. Oraş în V Columbiei, port la Oceanul Pacific, cu aproape 200 000 loc. A fost fundat în 1540. 3. Localitate în N Mexicului, la NE de oraşul Madera.
Buenavista. Localitate în insula Luzon (Filipine), la SV de oraşul Manila.
Buena Vista. 1. Cartier al Havanei (Cuba). 2. Localitate situată în S.U.A. (Virginia), la NV de oraşul Lynchburg.
Buendia. Hidrocentrală situată la E de Ma-drid, pe fluviul Tajo.
Buenolândia. Localitate în Brazilia, pe râul Vermelho, la V de oraşul Brasilia.
Buenópolis. Localitate în Brazilia, la N de oraşul Belo Horizonte.
Buenos Aires. 1. Capitala Argentinei, port la estuarul La Plata, cu circa 12 milioane loc. A fost întemeiat în 1536 de către Pedro de Mendoza. Este capitală din 1826. 2. Provin-cie în E Argentinei centrale, situată la Oceanul Atlantic, având suprafaţa de 307 600 kmp şi peste 12 milioane loc. Centrul administrativ este oraşul La Plata. 3. Locali-tate în SE Columbiei, la graniţa cu Peru. 4. Localitate în Panama, situată la N de Canalul Panama şi la S de lacul Madden. 5. Cartier în Lisabona (Portugalia).
Buenos Aires (General Carrera). Lac la frontiera argentiniano-chiliană, la poalele Anzilor Patagonezi, la 215 m altitudine, cu suprafaţa de 2 400 kmp, lungimea maximă de 120,7 km. Prin intermediul râului Baker, afluent al fluviului Deseado, este drenat spre Oceanul Atlantic.
Buenos Ayres. Localitate în SV insulei Trinidad, la SSV de oraşul Point Fortin.
Buen Tiempo. Cap în SE Argentinei, la NE de oraşul Rio Gallegos, la golful Bahia Grande (Oceanul Atlantic).
Buffalo. (bafălău). 1. Oraş în NE S.U.A. (New York), port la Lacul Erie, cu circa 1,2 milioane loc. Este centru industrial. 2. Lo-calitate în S.U.A. (Minnesota), situată la NV de oraşul Minneapolis. 3. Localitate în S.U.A. (Oklahoma), pe râul Cimarron, la NV de oraşul Oklahoma City. 4. Localitate în S.U.A. (Dakota de Nord), pe Grand River, la NNV de oraşul Rapid City. 5. Localitate în S.U.A. (Wyoming), la NV de oraşul Casper.
Buffon. Banc situat la SE de insulele Tonga (Oceanul Pacific).
Buford. (bafărd). Localitate găsită în S.U.A. (Dakota de Nord), pe Missouri, la V de lacul de acumulare Garrison şi la NV de oraşul Bismarck.
Buftea. 1. Lac de origine antropică (amena-jat în anul 1937), situat pe râul Colentina în dreptul oraşului Buftea. Suprafaţa este de 307 ha, adâncimea maximă 6 m. 2. Oraş în jud. Ilfov, cu circa 20 000 loc. Este atestat în 1778 şi declarat oraş în 1968. Satele compo-nente: Buciumeni.
Bug. Râu în Europa de Est, afluent stâng al râului Narew. Are 772 km lungime, pe 315 km fiind navigabil. Izvorăşte din Podişul Volâno-Podolic, trece prin oraşul Brest, for-mează pe o porţiune graniţa dintre Ucraina, Belarus şi Polonia. Se mai numeşte şi Bugul de Vest.
Buga. Oraş situat în Columbia, pe râul Cauca, la NE de oraşul Cali şi la SV de Bo-gota.
Bugac. (bugaţ). Regiune mlăştinoasă, de-clarată Parc Naţional, situată la SV de oraşul Kecskemét (Ungaria). 2. Localitate în Un-garia (Bács-Kiskun), aflată la VSV de oraşul Kecskemét.
Buganda. Denumirea unui înfloritor regat african (sec. XVI-XIX), la N de Lacul Victo-ria (astăzi este în Uganda).
Bugeac. Denumire tătărească sau turcească a S Basarabiei.
Bugel, Cap. (bughel). Cap geografic situat în N Insulei Java, la Marea Java.
Buge-Seba. (bughe seba). Cartier al Te-heranului (Iran).
Buggingen. (bughinghen). Localitate minieră (săruri de potasiu, uraniu) în SV Germaniei.
Bughea de Jos. Comună în jud. Argeş, cu circa 3 300 loc. Satele componente: Bughea de Jos.
Buglio. (bulio). Localitate în N Italiei, pe râul Adda, la NE de lacul Como.
Bugojno. (bugoino). Localitate situată în Bosnia-Herţegovina, pe râul Vrbas, la NV de oraşul Sarajevo.
Bugrino. Localitate în insula Kolguiev (Marea Barents) din Oceanul Arctic, insulă situată la SV de insula Novaia Zemlea (Ru-sia).
Bugul de Sud (Ujnâi Bug). Fluviu în Ucraina, cu lungimea de 806 km. Izvorăşte din Podişul Volâno-Podolic, traversează ora-şul Nikolaev şi se varsă în Marea Neagră printr-un liman. Este navigabil în sectorul inferior. Apa sa este utilizată pentru irigaţii şi energie electrică.
Bugulma. Oraş în E Rusiei europene, la SV de oraşul Ufa.
Buguruslan. Localitate în E Rusiei euro-pene, la NE de oraşul Samara.
Bugyi. (bugii). Oraş (Pest) situat la S de Bu-dapesta.
Buha Mangna. Localitate în V Chinei (Ti-bet), la NNE de oraşul Lhassa.
Buhara. Oraş în Uzbekistan, pe fluviul Amu-Daria, cu circa 250 000 loc.
Bu-Hasa. Localitate în Emiratele Arabe Unite, la S de Abu Dhabi.
Buhăescu. Cascadă situată în masivul Rodna (Carpaţii Orientali), pe râul cu acelaşi nume, la ieşirea sa din circul glaciar omonim. Are o diferenţă de nivel de 110 m (1 800-1 690 m altitudine).
Buhăeşti. Localitate situată în Podişul Bâr-ladului, pe râul Bârlad, la NV de Vaslui.
Buhl. (bal). 1. Localitate în S.U.A. (Idaho), pe râul Snake, la SE de oraşul Boise şi la NV de Marele Lac Sărat. 2. Localitate în S.U.A. (Minnesota), la V de lacul Superior şi la NV de oraşul Duluth.
Bühl. (biul). Localitate în SV Germaniei, la SV oraşul Baden Baden.
Buhoci. Comună în jud. Bacău, cu aproape 5 000 loc. Satele componente: Buhoci, Bijghir, Buhocel, Coteni, Dospineşti.
Buhtarma. Localitate în SE Kazahstanului, având o hidrocentrală.
Buhui. Peşteră situată pe râul omonim care formează cel mai lung curs de apă subterană din ţară (bazinul Caraşului), în Munţii Aninei (jud. Caraş-Severin), la 580 m altitudine. Lungimea 3 217 m.
Buhuşi. Oraş în jud. Bacău, pe Bistriţa, în depresiunea Cracău-Bistriţa, cu circa 23 000 loc. Are atât hidrocentrală cât şi termocen-trală. Este centru industrial. A fost atestat în anul 1438 sub numele de Bodeşti (astăzi car-tier) şi declarat oraş în anul 1921. Localităţi componente: Marginea, Runcu.
Bui. Oraş situat în N Rusiei, pe râul Kos-troma, la NE de oraşul Kostroma.
Buia. Localitate în Podişul Târnavelor, între oraşele Sibiu şi Mediaş.
Buiant. Localitate în E Mongoliei, la SE de Ulan Bator.
Buiksloot. Cartier al oraşului Amsterdam (Olanda).
Buikslotermeer. Polder situat la NE de Am-sterdam (Olanda).
Buildwas. (baildues). Localitate situată în Anglia (Marea Britanie), pe Severn, situată la NV de oraşul Wolverhampton.
Builth Wells. (bails uels). Localitate în Wales (Ţara Galilor)-Marea Britanie, la N de oraşul Brecon.
Buinaksk. Oraş în Rusia, la SE de oraşul Groznîi, aproape de Marea Caspică.
Buina Qara. Localitate situată în N Afgani-stanului, pe râul Band-i-Ami, la S de oraşul Mazar-i-Sharif.
Buique. (buiche). Localitate în E Braziliei, la SV de oraşul Recife.
Buir. Localitate în V Germaniei, la SV de oraşul Köln.
Buir Nuur. Lac situat în E Mongoliei, la graniţa cu China, la 583 m altitudine. Su-prafaţa sa măsoară 610 kmp iar adâncimea maximă 11 m.
Buis-les-Baronnies. (bui le baronii). Locali-tate în SE Franţei, la NE de oraşul Avignon.
Buitenpost. Localitate situată în NNE Olandei, între oraşele Leeuwarden (la SV) şi Gröningen (la E).
Buitenveldert. Localitate în Olanda, la S de Amsterdam.
Buj. (bui). Localitate situată în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), la NV de oraşul Nyíregyháza.
Buják. (buiac). Localitate situată în N Un-gariei (Nógrád), la NV de oraşul Hatvan.
Bujaków. (buiacov). Localitate situată în Polonia, în Silezia Superioară, la S de oraşul Zabrze.
Bujalance. (buhalanse). Localitate în S Spaniei, la E de oraşul Cordoba.
Bujanovac. (buianovaţ). Localitate în SSE Serbiei, la SE de oraşul Priština.
Buje. (buie). Localitate în NV Croaţiei, în V peninsulei Istria, la NE de oraşul Novigrad.
Bujnurd. (bugi nurd). Localitate în Iran, în NE ţării, la NV de oraşul Masshad.
Bujoreni. 1. Comună situată în jud. Teleor-man, cu circa 1 600 loc. Satele componente sunt: Bujoreni, Dărvaş, Prunaru. 2. Comună în jud. Vâlcea, cu circa 3 400 loc. Are o culă (1810-1812) cu muzeu etnografic în aer liber. Satele componente sunt: Olteni (centrul de comună), Bogdăneşti, Bujoreni, Gura Văii, Lunca, Malu Alb, Malu Vârtop.
Bujori. Localitate în V Republicii Moldova, la SV de Chişinău, aproape de graniţa cu România.
Bujoru. Comună în jud. Teleorman, pe râul Vedea, cu aproape 2 200 loc. Satele compo-nente: Bujoru.
Bujranggurh. (bugi rangur). Localitate în India, la NV de oraşul Bhopal.
Bujumbura. Capitala statului Burundi, la 780 m altitudine, port la Lacul Tanganyika, cu aproximativ 300 000 loc. A fost construit de germani în anul 1897. Vechiul nume a fost Usumbura.
Buk. Localitate în V Poloniei, la VSV de oraşul Poznan.
Bük. (biuc). Localitate în V Ungariei (Vas), la NE de oraşul Szombathely.
Buka. Insulă situată în N Arhipelagului Solomon (Papua-Noua Guinee), în SV Oceanului Pacific, la N de Insula Bougain-ville. Are suprafaţa de 492,1 kmp. Oraşul principal este Gagan.
Bukaciacia (Bukaceacea). Localitate în Si-beria, la E de Lacul Baikal, la poalele estice ale Munţilor Iablonoi. Centru de exploatare a cărbunelui.
Bukama. Localitate în SE R.D. Congo, pe râul Lualaba.
Bukaovci. Localitate în NV Bulgariei.
Bukavu (Bukawu). Oraş în E statului Congo-Kinshasa, pe malul sudic al lacului Kivu, cu circa 220 000 loc. Centru industrial şi comercial. Până în 1966 se numea Coster-mansville.
Bukene. Localitate în NV Tanzaniei, la N de oraşul Tabora.
Bukevje. (buchevie). Localitate în Croaţia, pe Sava, la SV de oraşul Dugo Selo.
Bukitasem. Localitate în SV insulei Sumatra (Indonezia), situată pe ţărmul Oceanului In-dian. Se exploatează aur.
Bukit-Besi. Centru de extracţie a fierului situat în peninsula Malaya (Malaysia).
Bukit Timah. Localitate în Singapore, la NV de oraşul Singapore.
Bukittinggi. (buchitingii). Oraş în V insulei Sumatra (Indonezia), la N de oraşul Padang. Anterior s-a numit Fort de Kock.
Bükk. (biuc). Masiv muntos calcaros şi vul-canic în N Ungariei. Altitudinea maximă este 957 m. Din anul 1977 aici există un Parc na-ţional.
Bükkábrány. (biuc abrani). Localitate în NE Ungariei, la E de oraşul Eger.
Bükkalja. (biuc al ia). Regiune deluroasă situată la S Munţilor Bükk (Ungaria).
Bükkaranyos. (biuc aranioş). Localitate situată în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), situată la S de oraşul Miskolc.
Bükk-kúti-hegy. (biuc cutii hegi). Vârf (301 m) în regiunea dealurilor Somogy, la SE de lacul Balaton.
Bükkmogyorósd. (biuc mogioroşd). Locali-tate situată în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la SE de oraşul Ózd.
Bükkös. (biuc cheoş). Râu situat la N de Bu-dapesta, afluent al Dunării.
Bükkösd. (biuc cheoşd). Localitate în SV Ungariei (Baranya), la V de oraşul Pécs.
Bükkszék. (biuc siec). Localitate situată la baza Munţilor Bükk (Ungaria).
Bükkszenterzsébet. (biuc sent erjiebet). Lo-calitate în Ungaria (Heves), la NV de oraşul Eger.
Bükkszentkereszt. (biuc sent cherest). Lo-calitate în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la V de oraşul Miskolc.
Bükkszentlaszló. (biuc sent laslo). Locali-tate situată în Ungaria (Borsod-Abaúj-Zemplén), lângă Miskolc, la SV de oraş.
Bükkszentmárton. (biuc sent marton). Lo-calitate în Ungaria (Heves), la NNV de ora-şul Eger.
Bükkszérc. (biuc sierţ). Localitate în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la SV de Miskolc.
Bukoba. Localitate în NV Tanzaniei, pe ţăr-mul V al lacului Victoria, aproape de graniţa cu Uganda.
Bukovec. (bucoveţ). Localitate situată lângă oraşul Zagreb (Croaţia).
Bukoviec. (bucovieţ). Localitate în N Polo-niei, la SV de oraşul Grudziadz.
Bukowsko. (bucofsco). Localitate situată în SE Poloniei, la SV de oraşul Sanok.
Buksnes. Localitate situată în insula Vest-vågøy (Norvegia), din arhipelagul Lofoten.
Buktima. Lac de acumulare pe cursul supe-rior al râului Irtîş (afluent al fluviului Obi), în SE Kazahstanului.
Bula. Localitate în NE insulei Seram (In-donezia), la Marea Seram.
Bulacan. Localitate situată în insula Luzon (Filipine), la NV de Manila.
Bulacani. (bulaciani). Localitate în N Mace-doniei, la NE de oraşul Skopje.
Bülach. (biulac). Localitate în N Elveţiei, la N de oraşul Zürich.
Bulak. Localitate în insula Luzon (Filipine), la NE de oraşul Manila.
Bulalacao. Localitate în SE insulei Mindoro (Filipine).
Bulambuk. Localitate în S Siberiei (Rusia), la V de lacul Baikal.
Bulan. Insulă indoneziană, situată la S de strâmtoarea Singapore, la SV de insula Batam.
Bulandshahr. (bulandşar). Oraş în N Indiei, la ENE de New Delhi.
Bulang. Strâmtoare aflată între insulele Bu-lan şi Zumba (la V) şi Batam (la E), insule ce aparţin de Indonezia.
Bulanovo. Localitate în E Rusiei europene, la N de oraşul Orenburg.
Bulaq. Cartier al oraşului Cairo (Egipt).
Bulaq el-Dakrur. Localitate situată la V de Cairo (Egipt).
Bulawayo. (biulăueiău). Oraş în SV Repub-licii Zimbabwe, cu circa 450 000 loc., fiind cel mai mare oraş al ţării.
Bulba. Peşteră în SV României, în N Podişu-lui Mehedinţi, pe dreapta văii omonime, situată la 325 m altitudine. Lungimea este de 4 860 m.
Bulboki. (bulbochii). Localitate aflată în Re-publica Moldova, la SE de Chişinău.
Bulbucata. Comună în jud. Giurgiu, pe Nea-jlov, cu circa 2 000 loc. Satele componente: Bulbucata, Coteni, Făcău, Teişori.
Bulbuci, Izbucul de la. Izvor carstic cu debit puternic (1 mc/s), situat în Munţii Pădurea Craiului (Munţii Apuseni), la obârşia văii Toplicioara, la 420 m altitudine (com. Ro-şia). Este declarat monument al naturii.
Bülbül. (biulbiul). Localitate în NV Siriei, la graniţa cu Turcia, la NV de oraşul Alep.
Buldan. Localitate în SV Turciei, la SE de oraşul Izmir.
Bulgan. 1. Localitate în N Mongoliei, pe râul Orhon, la NV de Ulan Bator. 2. Localitate situată în V Mongoliei, aproape de graniţa cu China, la baza vestică a Munţilor Altaiul Mongol. 3. Localitate în E Mongoliei, la SV de oraşul Cioibalsan.
Bulgarevo. Localitate în NE Bulgariei, la NE de oraşul Varna.
Bulgaria. Stat în SE părţii centrale a Eu-ropei, în Peninsula Balcanică. Suprafaţa 110 900 kmp şi circa 9 milioane loc. Capitala este Sofia.
Bulgarovo. Localitate situată în ESE Bul-gariei, la NV de oraşul Burgas.
Bulgarski Izvor. (bulgarschii izvor). Locali-tate în NV Bulgariei, pe râul Vit (afluent al Dunării), la SV de Pleven.
Bulgăruş. Localitate în V României, la NNV de Timişoara şi NE de Jimbolia.
Bulgurlu. Vârf (268 m) situat la NE de Is-tanbul (partea asiatică)-Turcia.
Bulgurluköy. (bulgur lucheoi). Localitate situată la E de oraşul Istanbul (partea asiat-ică) din Turcia.
Bulhar. Localitate în Somalia, în NV ţării, la Golful Aden, la V de oraşul Berbera.
Buli. (bulii). Localitate în E insulei Hal-mahera (Indonezia), pe ţărmul Oceanului Pacific.
Bulinac. (bulinaţ). Localitate în Croaţia, la SE de oraşul Bjelovar.
Bull. (bal). Insule situat în golful Dublin, la E de oraşul Dublin. Sunt formate din insulele Bull de Nord şi Bull de Sud.
Bullange. (bulanghe). Localitate în E Bel-giei, pe râul Warche, nu departe de graniţa cu Germania.
Bullaren. Lac în SV Suediei, la V de lacul Vänern.
Bullaxaar. Localitate în NV Somaliei, pe ţărmul golfului Aden.
Bullay. Localitate în V Germaniei, pe râul Mosel, la NE de oraşul Trier.
Bulle. Localitate în SV Elveţiei, pe ţărmul SV al lacului Gruyéres, la NE de Lausanne.
Bullenhausen. (bulenhauzen). Cartier al ora-şului german Hamburg.
Bullerforsen. Râu situat în Suedia, aproxi-mativ în partea centrală a ţării. Trece prin oraşul Borlänge.
Bulloo. (balu). Râu de tip creek situat în ESE Australiei, la E de Munţii Grey.
Bull Run. (bal ran). Pârâu în E S.U.A. (Vir-ginia), locul a două bătălii în războiul de se-cesiune (iulie 1861 şi august 1862).
Bull Shoals. (bal şols). Lac de acumulare (287,5 kmp) situat pe White River (Arkan-sas-S.U.A.).
Bulnes. Localitate în Chile, la NE de oraşul Concepción.
Bulo Burti. (bulo burtii). Localitate în SE Somaliei, pe râul Scebeli, la NV de Moga-discio.
Bulqiza. (bulchiza). Localitate minieră (crom) în NE Albaniei, la NE de Tirana.
Bulsar. Oraş în V Indiei, pe ţărmul golfului Cambay (Oceanul Indian), la S de oraşul Su-rat.
Bulshiza. (bulşiza). Localitate în NV Al-baniei, pe râul Fani, la SE de oraşul Lezha.
Bultfontein. (baltfontain). Localitate în Re-publica Africa de Sud, la SV de oraşul Jo-hannesburg.
Bulukumba. Localitate situată în SV insulei Sulawesi (Indonezia).
Bulun. Localitate situată în Siberia (Rusia), pe fluviul Lena, în sectorul inferior.
Bulungu. Localitate situată în SV R.D. Congo, pe râul Kwilu, la E de oraşul Kin-shasa.
Bulus. Cap geografic în NE insulei Sumatra (Indonezia), la Strâmtoarea Malacca.
Bulz. Comună în jud. Bihor, pe valea Iadei, cu peste 2 700 loc. Satele sale componente: Bulz, Munteni, Remeţi.
Bulzeşti. Comună în jud. Dolj, cu circa 2 100 loc. Satele componente: Prejoi (centrul de comună), Bulzeşti, Frăţila, Gura Racului, Infrăţirea, Piscu Lung, Poienile, Sălişte, Seculeşti, Stoiceşti.
Bulzeştii de Sus. Comună situată în jud. Hunedoara, cu 600 loc. Satele componente sunt: Bulzeştii de Sus (reşedinţa), Bulzeştii de Jos, Giurgeşti, Grohot, Păuleşti, Ruseşti, Stănculeşti, Ticera, Tomnatec.
Buma. Localitate în NE R.D. Congo, pe ţăr-mul lacului Albert (fost Mobutu Sese Seko).
Bumba. 1. Localitate în N R.D. Congo, pe fluviul Congo. 2. Localitate în SV R.D. Congo, pe râul Kwilu, la graniţa cu Angola.
Bumbeşti-Jiu. Oraş în jud. Gorj, situat pe stânga Jiului, la ieşirea acestuia din defileu, cu circa 11 000 loc. Aici se exploatează lem-nul, balastul şi granitul. A fost declarat oraş în 1989. Satele componente sunt: Curtişoara, Lăzăreşti, Pleşa, Tetila.
Bumbeşti-Piţic. Comună în jud. Gorj, cu circa 2 700 loc. Satele componente sunt: Bumbeşti-Piţic, Cârligei, Poienari.
Bümpliz. (biumplis). Localitate în Elveţia, lângă Berna, la SV de capitală.
Buna. 1. Râu situat în NV Albaniei, ce for-mează în sectorul sudic graniţa cu Muntene-gru şi se varsă în Marea Adriatică. 2. Locali-tate în NE statului Kenya. 3. Localitate în SE statului Papua-Noua Guinee, situată pe ţăr-mul Oceanului Pacific, la NE de Port Mo-resby. 4. (bane). Localitate situată în S.U.A. (Texas), pe râul Sabine, la N de oraşul Or-ange.
Bunab. Localitate în NV Iranului, pe ţărmul SE al lacului Urmia.
Bunbury. (banbarii). Localitate în SV Aus-traliei, la S de Perth, pe ţărmul Oceanului Indian.
Bunclody. (banclodii). Localitate în SE Ir-landei, la NE de oraşul Waterford.
Buncrana. (bancrene). Localitate în N Ir-landei, la NV de oraşul Londonderry (Ul-ster).
Bundaberg. (bandeberg). Localitate indus-trială chimică, în E Australiei, pe ţărmul Oceanului Pacific, la N de Brisbane.
Bünde. (biunde). Localitate în NV Germa-niei, la SV de oraşul Minden.
Bundi. (bundii). Oraş în India, la NV de ora-şul Kota.
Bundo. Localitate minieră (diamante) în SV R.D. Congo.
Bundooma. (bandume). Localitate aflată în centrul Australiei, la SE de oraşul Alice Springs.
Bundoran. (bandoren). Localitate în N Ir-landei, la golful Donegal, la NE de oraşul Sligo.
Bunë. Râu în NV Albaniei şi SV statului Muntenegru (Crna Gora), cu vărsare în Marea Adriatică.
Bunei Speranţe, Cap. Cap geografic în SV Africii, la Oceanul Atlantic.
Buneşti. 1. Comună în jud. Braşov, cu circa 2 300 loc. Are o cetate ţărănească (sec. XV-XIV) cu biserică (sec. XV-XVII). Satele componente sunt: Buneşti, Criţ, Meşendorf, Roadeş, Viscri. 2. Comună în jud. Suceava, cu peste 2 500 loc. Satele componente: Buneşti, Petia, Podeni, Şes, Unceşti. 3. Comună în jud. Vâlcea, cu circa 3 000 loc. Are o biserică (din sec. XVIII). Satele com-ponente sunt: Buneşti, Coasta Mare, Fireşti, Râpăneşti, Teiuşu, Titireci.
Buneşti-Avereşti. Comună în jud. Vaslui, cu peste 3 000 loc. Satele componente: Avereşti (reşedinţa comunei), Armăşeni, Buneşti, Plopi, Podu Oprii, Roşiori, Tăbălăieşti.
Bunga. Localitate în N Nigeriei, la SE de oraşul Kano.
Bungay. (banghei). Localitate în ESE An-gliei (Marea Britanie), pe râul Waveney, situată la SE de oraşul Norwich.
Bunge. Insulă din arhipelagul Anju (Rusia) din Oceanul Arctic.
Bu-Ngém. (bunghem). Localitate în N Li-biei, la SE de Tripoli.
Bungo. Strâmtoare aflată între insulele ja-poneze Shikoku şi Kyushu.
Bunguran (Natuna). Insule (2 113 kmp) situate în NV Indoneziei, între peninsula Ma-lacca şi, respectiv, insula Kalimantan.
Bunia. Localitate în NE statului R.D. Congo, aproape de lacul Albert (Mobutu).
Bunila. Comună în jud. Hunedoara, cu circa 700 loc. La Vadu Dobrii se exploatează minereuri de fier. Satele componente: Bunila, Alun, Cernişoara Florese, Poieniţa Voinii, Vadu Dobrii.
Bunji. (bungii). Localitate în NV Indiei, în Munţii Himalaya, pe fluviul Indus, în secto-rul superior.
Bunju. (bungiu). Localitate situată în NV insulei Kalimantan (Indonezia), centru de extracţie a ţiţeiului, pe ţărmul Mării Su-lawesi.
Bunkeflo Strand. (buncheflo ştrand). Lo-calitate în SV Suediei, la SV de oraşul Malmö, pe ţărmul strâmtorii Øresund.
Bunkie. (banchii). Localitate în S.U.A. (Lou-isiana), la NV de oraşul Baton Rouge.
Bunkyö. (bunchieo). Cartier al oraşului To-kyo (Japonia).
Bunschoten. (bunşoten). Localitate găsită în Olanda, la NV de oraşul Amersfoort.
Bunta. Localitate în insula Sulawesi, pe ţăr-mul golfului Tomini (Indonezia).
Bunteşti. Comună în jud. Bihor, cu peste 5 000 loc. La Brădet este o biserică de lemn (din 1733). Satele componente sunt: Bunt-eşti, Brădet, Dumbrăvani, Ferice, Leleşti, Poienii de Jos, Poienii de Sus, Săud, Stânceşti.
Bünyan. (biunian). Localitate în centrul Turciei asiatice, la NE de oraşul Kayseri.
Bunyoro. Numele unui înfloritor regat afri-can (sec. XV-XIX) la E de lacul Albert (astăzi este în Uganda).
Bunza. Localitate în NV Nigeriei, pe râul Sokoto, aproape de graniţa cu Niger.
Bunzoqa. Localitate poziţionată în ENE Su-danului, pe Nilul Albastru, la SE de oraşul Medani.
Buochs. (buoş). Staţiune turistică în Elveţia, pe malul lacului Celor Patru Cantoane.
Buol. Localitate aflată în N insulei Sulawesi (Indonezia), pe ţărmul Mării Celebes.
Buôn Mę Thuôt. Localitate în partea cen-tral-sudică a Vietnamului.
Buor-Haja. (buor haia). 1. Cap geografic în N Siberiei, între Golfurile Jana şi Buor-Haja, la Marea Laptev. 2. Golf în N Siberiei, în Marea Laptev (Oceanul Arctic), la E de delta fluviului Lena.
Bupto. Localitate în V Chinei, în Tibet, la V de oraşul Lhassa.
Buquira. (buchira). Localitate de tip minier (plumb), pe fluviul São Francisco, la NV de Salvador (Brazilia).
Bura. Localitate în NE statului Kenya, pe râul Lak Bor.
Buraida. Oraş în NE Arabiei Saudite, la NV de capitala statului, Ar-Riyadh.
Buraimi. (buraimii). Localitate în ESE Arabiei Saudite, la graniţa cu Omanul.
Buraievo. Localitate în E Rusiei, la NNV de oraşul Ufa.
Buran. Localitate şi oază în NE Somaliei, la E de oraşul Berbera.
Burannoie. Localitate în SE Rusiei euro-pene, la SV de oraşul Orenburg, la graniţa cu Kazahstan.
Burao. Localitate în NV Somaliei, la SE de oraşul Berbera.
Buraq. Localitate în SV Siriei, la SE de ora-şul Damasc.
Buras. (bares). Localitate situată în S.U.A. (Louisiana), la SE de New Orleans, în delta fluviului Mississippi.
Buratai. Localitate în NE Nigeriei, la SV de oraşul Maiduguri.
Burbank. (barbenc). Localitate în SV S.U.A. (California), la NV de Los Angeles.
Burchum. (burcium). Localitate aflată în NV Chinei, pe râul Irtîşul Negru, la N de Depre-siunea Djungariei (Ţungariei).
Burco. Localitate în NV Somaliei, la SE de Berbera.
Burdea. Afluent de dreapta al Vedei, cu lungimea de 80 km. Izvorăşte din Câmpia Găvanu-Burdea.
Burdein. Localitate în delta fluviului Nil (Egipt).
Burdekin. Râu (684 km) situat în NE Aus-traliei, cu vărsare în Marea Coralilor (Oceanul Pacific).
Burdur. 1. Oraş în SV Turciei asiatice, în Podişul Anatoliei, la NV de oraşul Antalya. 2. Lac (176 kmp) situat la V de oraşul cu ace-laşi nume (Turcia).
Burdwan. (burduan). Oraş în NE Indiei, la NV de Calcutta.
Bure. (bar). Râu în ESE Angliei, cu vărsare împreună cu Waveney în Marea Nordului. Trece prin oraşul Great Yarmouth.
Bureatia. Republică autonomă în cadrul Federaţiei Ruse, în S Siberiei Orientale, cre-ată la 30 mai 1923. Suprafaţa este de 351,3 mii kmp, cu aproximativ 1 milion de loc. Capitala este Ulan-Ude. Relieful este mun-tos.
Bureia. 1. Râu în Rusia, în E Siberiei, aflu-ent stâng al Amurului, cu 752 km lungime (70 000 kmp suprafaţa bazinului hidrografic). Izvorăşte din masivul omonim. Este parţial navigabil. 2. Culme muntoasă granitică în Siberia Orientală, între râurile Bureia şi Amur. Lungimea este de 700 km iar altitudi-nea maximă 2 295 m în vf. Gorod Makit. 3. Oraş în SE Siberiei (Rusia), la NV de oraşul Habarovsk.
Bureida. Localitate situată în centrul Arabiei Saudite, la NV de capitala Al-Rijad.
Bureii, Bazinul. Bazin carbonifer (huilă) în SE Siberiei (Rusia), pe râul cu acelaşi nume, afluent al fluviului Amur.
Bureinski. (bureinschii). v. Bureia 2.
Buren. 1. Localitate în Olanda, în centrul regatului, la SE de oraşul Utrecht. 2. Locali-tate situată în centrul Mongoliei, la SV de Ulan Bator.
Büren. (biuren). 1. Localitate în Germania, la ENE de oraşul Dortmund. 2. Localitate în Elveţia, la E de oraşul Biel şi la NE de lacul Biel.
Burg. 1. Localitate situată în SE insulei Fehmarn (Germania), din Marea Baltică. 2. Localitate în NNV Germaniei, pe Canalul Kiel, la NV de oraşul Itzehohe. 3. Localitate în Ruhr (Germania), pe râul Wupper, la SE de oraşul Solingen.
Burgajeti. (burgagetii). Localitate în ENE Albaniei, la NE de Tirana.
Burgan. Localitate în SE Kuwaitului, la SV de oraşul Kuwait.
Burgas. 1. Oraş în E Bulgariei, port la Marea Neagră, cu circa 200 000 loc. Constituie sta-ţiune balneoclimaterică maritimă şi centru industrial (şantiere navale). 2. Golf în SV Mării Negre, unde este situat oraşul Burgas. 3. Lac situat la V de oraşul cu acelaşi nume (Bulgaria).
Burgau. Localitate în SE Austriei, pe râul Lafnitz, la ENE de oraşul Graz.
Burgaue. Parc în Viena (Austria).
Burgaw. (bargau). Localitate în S.U.A. (Carolina de Nord), la NV de oraşul Wil-mington.
Burgdorf. 1. Localitate în Elveţia, la NE de Berna, pe râul Emme, afluent al lui Aare. 2. Localitate în N Germaniei, la NE de oraşul Hannover.
Burgenland. (burgănland). Land în Austria, situat la graniţa cu Ungaria. Suprafaţa este de 4 000 kmp şi are circa 270 000 loc. Centrul său administrativ este Eisenstadt.
Bürgenstock. (biurghenstoc). Masiv situat în Elveţia, la S şi V de lacul Vierwaldstätt.
Burgeo. (bargheo). Localitate situată în SV insulei Newfoundland sau Terra Nova (Can-ada), la strâmtoarea Cabot (Oceanul Atlan-tic).
Burghausen. (burghauzen). Localitate în NV Austriei, centru al aliminiului, la NNV de Salzburg.
Burghead. (barghid). Localitate aflată în NE Scoţiei (Marea Britanie), la Moray Firth (Marea Nordului), la NV de oraşul Elgin.
Burgkunstadt. (burg cunştat). Localitate în E Germaniei, la NE de oraşul Bamberg.
Bürglen. (biurglen). Localitate găsită în NE Elveţiei, pe râul Thur, la NV de oraşul St. Gallen.
Burglengenfeld. (burglen ghenfeld). Locali-tate în SE Germaniei, pe râul Naab, la NV de oraşul Regensburg.
Burg Migheizil. Localitate în delta fluviului Nil (Egipt), pe ţărmul Mării Mediterane, situată la NE de oraşul Alexandria.
Burgos. Oraş în N Spaniei (Castilia-León), cu circa 160 000 loc. Este centru comercial agricol. A fost fundat în anul 884.
Burgstädt. (burgştet). Localitate în Germa-nia, la NV de oraşul Chemnitz.
Burg Stargard. (burg ştargard). Localitate situată în NE Germaniei, aflată la SE de ora-şul Neubrandenburg.
Burgsteinfurt. (burg ştainfurt). Localitate în NV Germaniei, la NV de oraşul Münster.
Burgsvik. Localitate aflată în S insulei Got-land-Suedia (Marea Baltică).
Burgundia (Bourgogne-burgony). 1. Provincie istorică în E Franţei. Oraşele prin-cipale sunt Dijon şi Nevers. 2. Canalul Bur-gundiei. Canal navigabil în Franţa, construit între 1775-1832 care uneşte bazinul Senei şi cel al Ronului prin râurile Saône şi Yonne. Are 242 km lungime (cu 189 de ecluze), traversează câmpia Burgundiei şi trece prin oraşul Dijon.
Burhanpur. Oraş în India, la SE de oraşul Indore.
Burias. Insulă (suprafaţa 422,7 kmp) din arhipelagul Filipine, situată la SE de insula Luzon.
Buriat. Regiune situată la NE de lacul Bai-kal.
Buribai. Localitate în S Munţilor Ural (Ru-sia), la SV de oraşul Magnitogorsk.
Burica. Cap în SE statului Costa Rica, la graniţa cu Panama, în Oceanul Pacific.
Buridava. 1. Aşezare geto-dacică (sec. I î.e.n.-sec. I e.n.), identificată pe teritoriul comunei Ocniţa (jud. Vâlcea). 2. Castru ro-man, situat pe Olt (sec. II-III e.n.). Astăzi este în Stolniceni (localitate componentă a mu-nicipiului Râmnicu Vâlcea).
Burila Mare. Comună situată în jud. Me-hedinţi, cu peste 2 800 loc. Satele compo-nente: Burila Mare, Crivina, Izvoru Frumos, Ţigănaşi, Vrancea.
Burin. Localitate situată în S insulei New-foundland (Canada), pe ţărmul Oceanului Atlantic.
Burinsik. Localitate în Kazahstan, pe ţărmul E al Mării Caspice, în N peninsulei Buzaci.
Buriram. Oraş în E Thailandei, la NE de Bangkok.
Buriti. (buritii). Localitate în NE Braziliei, la NV de oraşul Teresina.
Buriti dos Lopes. (buritii dos lopez). Locali-tate în NE Braziliei, pe râul Parnaiba, aproape de Oceanul Atlantic, aşezată la NE de oraşul Teresina.
Burji. (burgii). Localitate în SSV Etiopiei, la NE de lacul Turkana.
Burjuc. Comună situată în jud. Hunedoara, pe Mureş, cu aproximativ 1 100 loc. Satele componente: Burjuc, Brădăţel, Glodghileşti, Petreşti, Tătărăşti şi Tisa.
Burke. Insulă în Antarctica, în Marea Amundsen (Oceanul Pacific), la SE de insula Thurston.
Burkersdorf. 1. Localitate situată în Germa-nia, în Saxonia, la SV de oraşul Altenburg. 2. Localitate în Germania, la SV de oraşul Dresden şi la E de Chemnitz.
Burkesville. (barchesvil). Localitate aflată în S.U.A. (Kentucky), pe râul Cumberland, la NE de oraşul Nashville.
Burketown. (barchetaun). Localitate situată în NE Australiei, la Golful Carpentaria.
Burkeville. (barchevil). Localitate situată în S.U.A. (Virginia), la SV de oraşul Rich-mond.
Burkhartsdorf. (burcartudorf). Localitate situată în Germania, pe râul Zwönitz, la SV de oraşul Chemnitz.
Burkhardswalde. (burcarzvalde). Localitate situată în E Germaniei, la V de oraşul Dres-den.
Burkina Faso. Stat în Africa de Vest, în bazinul fluviului Volta (fără ieşire la mare), cu circa 274 200 kmp şi circa 9 milioane loc. Capitala: Ouagadougou.
Burk's Falls. (barcs fels). Localitate situată în Canada, la E de golful Georgian (Lacul Huron).
Burley. (barlii). Localitate în S.U.A. (Idaho), pe râul Snake, la SV de oraşul Pocatelto.
Burlington. (bărlinstăn). 1. Oraş în S.U.A. (Iowa), pe fluviul Mississippi, la NV de St. Louis. 2. Localitate în S.U.A. (Colorado), la SE de oraşul Denver. 3. Oraş în S.U.A. (Carolina de Nord), la ENE de oraşul Greensboro. 4. Oraş în NE S.U.A. (Ver-mont), la NV de Montpelier şi la SE de ora-şul canadian Montreal. 5. Localitate în NV S.U.A. (Washington), la N de oraşul Seattle. 6. Localitate situată în S.U.A. (Wisconsin), la V de lacul Michigan şi la SV de oraşul Mil-waukee. 7. Oraş în SV Canadei (Ontario), la NE de Hamilton, cu circa 120 000 loc. Este centru industrial (chimie, lemn).
Burloaia. Localitate minieră unde se ex-ploatează minereuri complexe (jud. Mara-mureş), la NE de Băile Borşa.
Burlton. (barltăn). Localitate în Anglia (Marea Britanie), la SV de oraşul Stoke.
Burnas. v. Burnaz.
Burnaz, Câmpia Burnazului sau Burnasu-lui. Porţiune în S Câmpiei Române, între Olt la V, Dunăre la S şi linia Argeş-Câlniştea la N şi E, cu aspect de pod (altitudinea medie de 90 m), cu numeroase crovuri (numite local "padine"). Este alcătuită din strate orizontale de argile şi nisipuri terţiare peste care stau nisipuri şi pietrişuri cuaternare, acoperite de o pătură groasă de loess. Este străbătută de către cursurile inferioare ale Vedei şi Căl-măţuiului. Se cultivă cereale, pomi-viticultura.
Burnell. (barnăl). Localitate situată în An-glia (Marea Britanie), aproape de Birming-ham.
Burnet. (barnăt). Localitate aflată în S.U.A. (Texas), la NV de oraşul Austin.
Burnhaupt-le-Haut. (burnopt leo ot). Lo-calitate în E Franţei, la SV de Mulhouse.
Burnie. (barnii). Localitate în N insulei Tasmania (Australia), la strâmtoarea Bass.
Burnley. (bărnlii). Oraş în centrul Marii Bri-tanii (Anglia), la N de Manchester, cu circa 170 000 loc. Se exploatează cărbune şi se fabrică maşini.
Burnót. Pârâu în V Ungariei, cu vărsare în lacul Balaton. Izvorăşte din Munţii Bakony.
Burns. (barns). Localitate găsită în S.U.A. (Oregon), la NV de lacul Malheur, la V de oraşul Crane.
Burnsville. (barnsvil). Localitate situată în S.U.A. (Carolina de Nord), la NE de oraşul Asheville.
Burnt Creek. (barnt cric). Localitate situată în ESE Canadei, în peninsula Labrador, la V de oraşul Schefferville.
Burntisland. (barntislend). Localitate în NE Marii Britanii, la Firth of Forth, la N de ora-şul Edinburgh.
Burøy. Insulă situată lângă Oslo (Norvegia), în fiordul Oslo.
Burra. (bare). Localitate în SE Australiei, la NE de oraşul Adelaide.
Burray. (barei). Insulă situată în arhipelagul englez Orkney din Oceanul Atlantic.
Burrel. Localitate în partea central-nordică a Albaniei, pe râul Mati, la NE de Tirana.
Burrendong. (barendong). Lac de acumu-lare în SE Australiei, pe râul Macquarie, aval de oraşul Bathurst.
Burriana. Localitate în E Spaniei, la SV de Castellon şi NV de Valencia.
Burrow. (barou). Cap în SV Scoţiei (Marea Britanie), la SE de oraşul Wigtown.
Burrundie. (barandii). Localitate minieră (cupru, aur) în N Australiei, la S de oraşul Darwin, spre Marea Timor (Oceanul Indian).
Burruyacú. (buruiasu). Localitate în NV Argentinei, la NE de oraşul San Miguel de Tucuman.
Burry Port. (barii port). Localitate în SV Ţării Galilor (Marea Britanie), la NV de ora-şul Swansea, la golful Carmarthen.
Bursa (Brusa). Oraş în NV Turciei asiatice, cu circa 670 000 loc. Are ape termale. A fost întemeiat în secolul II î.e.n. sub numele de Prusa. Între anii 1326 şi 1365 a fost capitala statului otoman.
Burscheid. (burşaid). Localitate în regiunea germană Ruhr, la NE de oraşul Köln.
Burscough. (barscug). Localitate situată în Anglia (Marea Britanie), aproape de oraşul Manchester.
Bürstadt. (biurştat). Localitate în SV Ger-maniei, la N de oraşul Mannheim.
Burton Head. (barton hid). Vârf (433 m) situat în NE Angliei (Marea Britanie), în Ma-sivul Yorkshire Moors, la SE de oraşul Tees-side.
Burtonport. (bartonport). Localitate în NV Irlandei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, în dreptul insulei Aran.
Burton upon Trent. (bartăn apăn trent). Oraş în centrul Angliei (Marea Britanie), pe râul Trent, la N de oraşul Birmingham.
Bürträsk. (biurtresc). Localitate în NE Suediei, la NE de oraşul Umea.
Buru. Insulă indoneziană situată în Arhi-pelagul Moluce. Suprafaţa atinge 8 800 kmp. Relieful este muntos (2 429 m) şi este acoperită cu păduri tropicale.
Burujird. (burugird). Oraş în V Iranului, la S de oraşul Hamadan.
Burullus. Lac (1 930 kmp) de tip lagunar situat în N deltei Nilului (Egipt).
Burum. Localitate în S Yemenului, pe ţăr-mul Oceanului Indian, la SV de oraşul Mu-kalla.
Burundi, Republica. (burundii). Stat în Af-rica central-estică (fără ieşire la mare). Su-prafaţa este de 27 800 kmp şi are circa 5,5 milioane loc. Capitala este Bujumbura.
Bürüs. (biuriuş). Localitate în SV Ungariei (Baranya), la SV de oraşul Szigetvár.
Burwarton. (baruertăn). Localitate în An-glia (Marea Britanie), la V de Birmingham.
Burwell. (baruel). Localitate în S.U.A. (Ne-braska), pe râul Loup de Nord, la NV de ora-şul Lincoln.
Bury. (barii). Oraş în NV Angliei (Marea Britanie), la NV de Manchester.
Bury St. Edmunds. (barii sent edmunds). Oraş în E Angliei (Marea Britanie), la NE de oraşul Cambridge, centrul regiunii West Suf-folk.
Burzaco. Localitate în Argentina, la SE de Buenos Aires.
Burzil. Trecătoare în Munţii Himalaya, la NE de oraşul Srinagar (India).
Busanga. Regiune mlăştinoasă situată în centrul Zambiei, la NV de râul Kafue.
Busangu. Localitate în SE R.D. Congo, la NE de oraşul Kamina.
Buseira. Localitate situată în E Siriei, la con-fluenţa Eufrate-Khabur, la SE de oraşul Deir ez-Zor.
Bušetina. (buşetina). Localitate în Croaţia, la NV de oraşul Virovitica, aproape de graniţa cu Ungaria.
Bushati. (buşatii). Localitate în NV Al-baniei, la SSE de oraşul şi lacul Shkodra.
Bushehr (Bushire). (buşer, buşire). Oraş situat în SV Iranului, port la Golful Persic, cu circa 125 000 loc. Are şantiere navale.
Bushimaie. (buşimaie). Localitate de tip minier (diamante), din centrul R.D. Congo.
Bushire. v. Bandar-Bushire.
Bushnell. (başnel). Localitate în S.U.A. (Il-linois), la SE de oraşul Burlington.
Bushruiyeh. (buşruieh). Localitate situată în ENE Iranului, la NE de oraşul Tabas.
Bush u Beni-Zayid. (buş u benii zaiid). Lo-calitate în NE Egiptului, pe Nil, la S de Cairo.
Busigny. (busini). Localitate în NE Franţei, la NE de oraşul St. Quentin.
Businci. Localitate în V Bulgariei, la graniţa cu Serbia, la NV de oraşul Pernik.
Businga. Localitate în NV R.D. Congo, pe râul Mongala, situată la NV de oraşul Lisala.
Busira. Râu în N R.D. Congo, afluent al flu-viului Congo în care se varsă la Mbandaka.
Buskerud. Regiune situată în SV Norvegiei, străbătută de râul Vermefoss.
Busko Zdröj. (busco zdreoi). Localitate în S Poloniei, centru al industriei chimice, la NE de Cracovia (Krakow).
Busot. Localitate situată în E Spaniei, pe ţărmul Mării Mediterane, la NE de oraşul Alicante.
Busra. Localitate în SSV Siriei, la graniţa cu Iordania, la SE de Damasc.
Bussa. Localitate în V Nigeriei, pe fluviul Niger, la SV de oraşul Yelwa.
Bussang. (busan). Localitate în ENE Franţei, la NV de oraşul Mulhouse.
Busselton. (baseltăn). Localitate în SV Aus-traliei, pe ţărmul Oceanului Indian, la SV de oraşul Perth.
Bussi. Localitate industrială (siderurgie, chimie) situată în partea central-estică a Italiei peninsulare, la SV de Pescara.
Büssü. (biuşiu). Localitate situată în SV Un-gariei (Somogy), aproape de oraşul Barcs.
Bussum. Oraş în V Olandei, la NV de oraşul Hilversum.
Bustaneh. Localitate în Iran, centru minier (pucioasă), în S ţării.
Buşteni. Oraş în jud. Prahova, pe râul cu acelaşi nume, la baza masivului Caraiman, la 883 m altitudine, cu circa 13 000 loc. Staţi-une balneoclimaterică. Localităţile sale com-ponente: Poiana Ţapului.
Busto. Cap în NV Spaniei, la V de oraşul Oviedo, în Oceanul Atlantic.
Busto Arsizio. Localitate în NV Italiei, aproape de Milano.
Bustuchin. Comună în jud. Gorj, cu circa 4 000 loc. Satele componente sunt: Bustuchin, Cionţi, Motorgi, Nămete, Poieniţa, Poiana-Seciuri, Pojaru, Valea Pojarului.
Busuanga. Insulă (Filipine) situată în V arhipelagului, la Marea Chinei de Sud, la V de insula Mindoro. Are suprafaţa de 891 kmp.
Büsum. (biusum). Localitate în N Germaniei, pe ţărmul SV al peninsulei Iutlanda, la SV de oraşul Husum, la golful Helgoland.
Buta. Localitate în N R.D. Congo, la NV de Kisangani.
Butak. Lac în SSV Bulgariei, în Munţii Ro-dopii de Vest.
Butan. Localitate în NV Bulgariei, pe râul Ogosta, situată la NE de oraşul Mihailov-grad.
Butantã. (butanta). Localitate situată în Bra-zilia, la V de oraşul São Paulo.
Butare. Localitate în S statului Ruanda (Af-rica).
Butcher. (butcer). Insulă (India) situată la E de oraşul Mumbai, în cadrul golfului Mum-bai (Oceanul Indian).
Bute. (bat). 1. Regiune situată în V Scoţiei (Marea Britanie), cu centrul la Rothesay. 2. Insulă (130 kmp) în V Scoţiei (Marea Brita-nie), în regiunea Bute, aflată la V de oraşul Greenock.
Butea. Comună în jud. Iaşi, pe Siret, cu peste 4 100 loc. În satul Miclăuşeni este un castel (sec. XVIII-XIX). Satele componente: Butea, Miclăuşeni.
Butembo. Localitate situată în NE statului R.D. Congo, aproape de graniţa cu Uganda.
Buteni. Comună în jud. Arad, cu circa 3 700 loc. Satele componente sunt: Buteni, Berin-dia, Cuied, Livada.
Butera. Localitate în S Siciliei (Italia), la NV de oraşul Gela.
Butere. Localitate situată în V Kenyei, pe ţărmul lacului Victoria.
Butgenbach. (butghenbac). Localitate în E Belgiei, pe râul Warche, la NV de oraşul Bullange.
Butha-Buthe. (buta bute). Oraş situat în NNV statului african Lesotho.
Buthidaung. Localitate în V Myanmar-ului, aproape de golful Bengal.
Butimanu. Comună în jud. Dâmboviţa, cu circa 2 400 loc. Satele componente sunt: Bu-timanu, Bărbuceanu, Lucianca, Ungureni.
Buthkhak. (butcac). Localitate în Afgani-stan, lângă Kabul, la SE de capitală.
Butler. (batlăr). 1. Localitate în S.U.A. (Indiana), la NE de oraşul Fort Wayne. 2. Localitate aflată în S.U.A. (Pennsylvania), la N de oraşul Pittsburgh. 3. Localitate în S.U.A. (Missouri), situată la SE de oraşul Kansas City.
Butler George. (batlăr giorgi). Localitate minieră (uraniu) în centrul Insulei de Sud din Noua Zeelandă.
Butmah. Localitate minieră (ţiţei) în N Ira-kului, la NV de oraşul Mosul.
Butoieşti. Comună în jud. Mehedinţi, cu circa 3 500 loc. Aici se găseşte Mănăstirea Gura Motrului (din 1653). Satele compo-nente: Butoieşti, Argineşti, Buiceşti, Gura Motrului, Jugastru, Pluta, Răduţeşti, Ţânţaru.
Buton. Localitate situată în NE insulei Bint-man (Indonezia) din strâmtoarea Singapore.
Butrintit. Lac în SV Albaniei.
Bütschwil. (biutşvil). Localitate situată în NE Elveţiei, pe râul Thur, la SV de oraşul St. Gallen.
Butte. (bată). Localitate în NV S.U.A. (statul Montana).
Butte Falls. (bată fols). Localitate în S.U.A. (Oregon), la SV de oraşul Eugene.
Büttgen. (biutghen). Localitate în regiunea Ruhr (Germania), situată la SV de oraşul Düsseldorf.
Buttington. (batingtăn). Oraş în V Angliei (Marea Britanie), la SV de oraşul Shrews-bury.
Buttisholz. (butisholţ). Localitate în NE El-veţiei, la NV de oraşul Luzern.
Button. (batăn). Golf situat în V golfului Hudson (Canada), la vărsarea râului Chur-chill.
Büttös. (biuteoş). Localitate situată în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), aproape de graniţa cu Slovacia, la NE de localitatea Rakaca.
Butuan. Oraş în Filipine, în NE insulei Min-danao, port pe râul Agusan, cu peste 220 000 loc.
Butung. Insulă (Indonezia) în Marea Flores, situată în SE insulei Sulawesi. Suprafaţa sa atinge circa 4 600 kmp şi are peste 110 000 loc. Oraşul principal este Baubau. Relieful este de tip muntos cu altitudinea maximă de 1 140 m. Păduri ecuatoriale.
Buturlinovka. Oraş în Rusia, la SE de oraşul Voronej.
Buturugeni. Comună în jud. Giurgiu, cu peste 4 300 loc. Satele componente: Butu-rugeni.
Butwal. (butual). Localitate în Nepal, în S ţării.
Butykatelep. (buticotelep). Localitate situată în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), la S de oraşul Nyíregyháza.
Butzbach. (buţbac). Localitate în V Germa-niei, la N de oraşul Frankfurt pe Main.
Bützow. (biuţov). Localitate în NNE Germa-niei, pe râul Warnow, la SV de oraşul Rostock.
Buxtehude. Oraş în NNV Germaniei, la SV de oraşul Hamburg.
Buxton. (baxtăn). Oraş în centrul Angliei (Marea Britanie), la SE de oraşul Manches-ter.
Buyin. Localitate în NV Iranului, la V de oraşul Teheran.
Buyo. Localitate în SV statului Côte d'Ivoire, pe râul Sassasandra, la NV de Abidjan.
Büyükada. (biuiucada). Localitate situată în insulele Kizil Adalar (Turcia) din Marea Marmara.
Büyük Anafarta. (biuiiuc anafarta). Locali-tate în Turcia europeană, în V peninsulei Gallibolu.
Büyük Çekmece. (biuiuc ciecmedje). Locali-tate în V Turciei europene, la V de Istanbul, pe ţărmul Mării Marmara.
Büyükdere. (biuiucdere). Localitate situată în E Turciei europene, la strâmtoarea Bosfor, la NE de Istanbul.
Büyük Halkali. (biuiuc halcalii). Localitate în Turcia europeană, la V de Istanbul.
Büyük Kariştiran. (biuiuc cariştiran). Lo-calitate situată în centrul Turciei, partea eu-ropeană, la NV de Istanbul.
Büyükkemikli. (biuiuc chemiclii). Cap în V peninsulei Gallibolu (Turcia europeană), în Marea Egee.
Büyükliman. (biuiuc climan). Localitate în NE Turciei asiatice, pe ţărmul Mării Negre, la V de oraşul Trabzon.
Büyük Mahya Dag. (biuiuc maiha dag). Vârf (1 030 m) situat în NE Turciei euro-pene, aproape de graniţa cu Bulgaria.
Büyükmenderes. (biuiuc menderes). Râu în SV Turciei asiatice, cu vărsare în Marea Mediterană.
Buza. Comună în jud. Cluj, cu circa 1 500 loc. Satele componente sunt: Buza, Rotunda.
Buzaci. Peninsulă în NE Mării Caspice (Ka-zahstan), situată între golfurile Komsomoleţ (la NNE) şi Mangişlak (la SSV).
Buzançais. (buzanse). Localitate în Franţa, la NV de oraşul Châteauroux.
Buzancy. (buzansii). Localitate în NE Fran-ţei, la SE de oraşul Charleville-Méziéres.
Buzău. 1. Râu, afluent drept al Siretului, cu lungimea de 324 km. Izvorăşte din N masivu-lui Ciucaş şi trece prin Întorsura Buzăului, Nehoiu, Pătârlagele şi pe la N de municipiul Buzău. Afluenţii principali sunt Bâsca Chio-jdului, Slănic, Câlnău. 2. Pas pe valea supe-rioară a râului Buzău, în apropiere de Intor-sura Buzăului, făcând legătura cu Depresi-unea Bârsei. Altitudinea este de 869 m. 3. Câmpia Buzăului. Parte a Câmpiei Române, între Călmăţui şi Buzău, limitată de Câmpia Gherghiţei (la SV) şi, respectiv, Câmpia Râmnicului (la NE). 4. Munţii Buzăului. Grupă muntoasă în Carpaţii de Curbură for-mată din cinci masive bine delimitate: Pen-teleu, Podu Calului, Siriu, Monteoru şi Ivăneţu. 5. Municipiu situat în NE Câmpiei Române, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume, cu aproape 150 000 loc. A fost menţionat în 1431 şi declarat municipiu în 1968. Centru industrial. Nu are sate componente. 6. Judeţ în SE României, în SE Carpaţilor Orientali, axat pe cursul superior şi mijlociu al râului Buzău. Are suprafaţa de 6 072 kmp (2,56% din suprafaţa ţării) şi circa 520 000 loc. Re-şedinţa este municipiul Buzău.
Buzdiak. Localitate situată în E Rusiei euro-pene, la SV de oraşul Ufa.
Buzescu. Comună aflată în jud. Teleorman, pe Vedea, cu aproximativ 4 700 loc. Satele componente: Buzescu.
Buzet. Localitate în centrul peninsulei Istria (Croaţia).
Buziaş. Oraş în jud. Timiş, la 34 km SE de Timişoara, având aproape 8 000 loc. Este staţiune balneoclimaterică din 1819. Oraşul este atestat în 1320 şi a fost declarat oraş în 1956. Satele componente: Bacova.
Buzica. (buziţa). Localitate în SSE Slovaciei, la graniţa cu Ungaria, la SE de oraşul Rožnava.
Buzin. Localitate situată la S de oraşul Za-greb (Croaţia).
Buzoeşti. Comună în jud. Argeş, pe râul Teleorman, cu peste 7 000 loc. Satele com-ponente sunt: Vulpeşti (reşedinţă de comună), Bujoreni, Buzoeşti, Cornăţel, Curteanca, Ioneşti, Podeni, Redea, Şerboeni, Tomşanca, Vlăduţa.
Buzovjazi. (buzoviazii). Localitate în E Ru-siei europene, la SSV de oraşul Ufa.
Buzovlevo. Localitate în Rusia, la SE de ora-şul Penza şi la NNV de oraşul Saratov.
Buzsák. (bujac). Localitate în Ungaria (So-mogy), la SE de lacul Balaton.
Buzuluk. Localitate industrială cu industria construcţiilor de maşini şi alimentară în Ru-sia, la SE de Kuibîşev.
Byam Martin. Strâmtoare între insulele ca-nadiene Melville (la V) şi Bathurst (la E).
Byblos. Oraş antic fenician, cel mai impor-tant centru economic şi religios al Feniciei (mileniul III î.e.n. şi mileniul II e.n.). Astăzi este oraşul Jubell (în Liban).
Bychawa. (biciava). Localitate în SE Polo-niei, la SV de oraşul Lublin.
Byculla. Cartier al oraşului indian Mumbai.
Byczyna. (bicina). 1. Localitate în S Polo-niei, la E de oraşul Wroclaw. 2. Localitate situată în Silezia Superioară (Polonia), la SE de oraşul Sosnowiec.
Bydgoszcz. (bidgosţ). 1. Oraş situat în partea central-nordică a Poloniei, port fluvial pe Vistula, cu aproape 400 000 loc. A fost fun-dat în 1346. 2. Canal fluvial (25 km lungime) în Polonia ce porneşte de la oraşul cu acelaşi nume şi până la localitatea Naklo.
Bygdin. Localitate în Norvegia, în SV ţării, la VNV de oraşul Lillehammer.
Bygdøy. Peninsulă situată în S oraşului Oslo (Norvegia), în golful Oslo.
Bygland. Localitate situată în SV Norvegiei (regiunea Telemark).
Bygstad. (bigştad). Localitate la N de fiordul Sogne, în fiordul Dal (Norvegia).
Bykle. Localitate în SV Norvegiei, la NE de oraşul Stavanger.
Byków. (bikof). Localitate situată în SE Poloniei, la graniţa cu Ucraina, la SE de ora-şul Zamosc.
Bylnice. (bilniţe). Localitate în E Cehiei, la graniţa cu Slovacia, la SE de oraşul Gottwal-dov.
Bylot. Insulă în Arhipelagul Arctic, situată în N insulei Ţara lui Baffin, la V de Golful Baf-fin. Suprafaţa atinge 10 900 kmp. Relieful este muntos (1 951 m). Adăposteşte gheţari. Este despărţită de Ţara lui Baffin, la S, prin Eclipse Sound.
Byng Inlet. Localitate în Canada, la golful Georgian (lacul Huron), la SE de oraşul Sud-bury.
Byramgore. Insulă din arhipelagul Lac-cadive (India) din Oceanul Indian.
Byrd. 1. Staţiune în Antarctida, la V de Marea Ross, pe paralela de 80oS. Aparţine de S.U.A. 2. Gheţar în Marea Ross (Antarctica).
Byrkinesoy. Insulă situată la SV de gura fiordului Sogne (Norvegia).
Byrok. (bairoc). Localitate în SE Australiei, la NE de oraşul Broken Hill.
Byron. (bairon). 1. Cel mai estic punct (cap) al Australiei, situat la SE de Brisbane. 2. Lo-calitate situată în S.U.A. (Illinois), la SV de oraşul Rockford, pe râul Rock. 3. Localitate în NE S.U.A. (Maine), la NV de oraşul Au-gusta.
Byrum. Localitate poziţionată în insula Laesø (Danemarca), în strâmtoarea Kattegat.
Bystrá. Vârf în N Slovaciei, în Munţii Tatra Mare, cu altitudinea de 2 250 m.
Bystrice. (bistriţe). Localitate în E Cehiei, pe râul Svratka.
Bystrzyca. (bistr ziţa). 1. Râu (11 km şi 1 786 kmp) în E Poloniei, afluent al râului Wieprz (afluent, la rându-i, al fluviului Vis-tula (Wisla). 2. Râu în SV Poloniei, afluent al fluviului Odra (Oder).
Bystrzyca Klodzka. (bistr ziţa clodjca). Lo-calitate în SV Poloniei, aproape de graniţa cu Cehia, la SE de oraşul Walbrzych.
Bytca. (bitcia). Localitate aflată în NV Slovaciei, pe râul Vag, la V de oraşul Žilina.
Bytom. (bitom). Oraş în S Poloniei (la NV de Katowice), cu circa 250 000 loc. Este cen-tru industrial.
Bytom Odrzanski. (bitom odrîzanschii). Localitate în SV Poloniei, pe fluviul Odera (Odra), la SE de oraşul Zletona Góra.
Bytów. (bitof). Localitate situată în NNV Poloniei, la SV de oraşul Gdansk.
Bzovik. Localitate în SSE Slovaciei, la SE de oraşul Krupina.
Bzura. Râu (166 km lungime, 7 667 kmp suprafaţa bazinală) în centrul Poloniei, aflu-ent al Vistulei (Wisla).